99,031 matches
-
vorbit în Limba Română", "Într-o zi de secerat, / în Olteț m-au botezat, / Să cresc nalt și luminat - / Mi-au dat prune cu păsat" și "Respir printr-un izvor, / și am Dor / și am crez; - / Eu cred că munții gândesc" sau "Acum / Înalță-te / prin Fașa Destinului / Îmbrâncușază-te sus" O astfel de lectură pervertește și dacă, prin absurd, un singur vers bun s-ar strecura într-un poem, acesta are toate șansele să rămână insesizabil. Dintr-un inexplicabil instinct masochist
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
așadar, apar Noul Roman și ideologii lui, sau alții, aflați în margine. Printre ei, cel mai abil, poate, Roland Barthes, califică operele proaspătului curent în modul cel mai surprinzător și le conferă o aură la care autorii lor nu se gîndiseră neapărat. Într-un narticol din 1954, autorul lui S/Z vorbește augural despre trei romane "noi", printre care și despre Gumele lui Robbe-Grillet, anunțînd cît se poate de nietzscheean că "psihologia, psihanaliza, metafizica sau afectivitatea sînt absente din aceste opere
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
noi, dintre noi" Ultima lozincă n-o pot nega în totalitate, pentru că nu știu ce și cum simt concetățenii mei pro-iliescieni. Constat doar, la modul empiric, că ceva nu e în regulă cu noi toți. Dați afară din fabrici, românii nu se gândesc la nici una din soluțiile normale în orice țară normală: să încerce să se califice într-o altă meserie sau să înceapă o afacere pe cont propriu. Abia după ce „sparg" prin birturi cele douăsprezece-douăzeci de salarii „compensatorii", ca și cum falimentul întreprinderii ar
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
În 1990, agențiile de „body-guards" au avut rolul istoric de a-i salva pe securiștii mai tăntălai, care nu prinseseră nici un oscior în diplomație, comerț, industrie sau administrație. Într-un fel, m-am bucurat: știind ceva meserie, băieții vor reprezenta, gândeam, un element de descurajare pentru previzibila explozie infracțională. Să fim noi sănătoși Nu numai că n-au stârpit golănimea, nesimțirea comportamentală, găinăriile și tâlhăriile, dar trântorii cu centiron și pistoale lucitoare sunt adesea ei înșiși generatori de violență și bestialitate
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
său Ion n-au înțeles, se vede, nimic din esența politic-contondentă a României de azi. Poate nu știți că domeniul de activitate al lui D. Iliescu este tocmai „badigardismul". Și poate că, dăștept cum îl cunoașteți, celălalt Iliescu, I., se gândește la ce întrebuințare-ar putea avea vlăjganii ăștia în viitoarele alegeri. Pe mineri nu prea mai poate conta, cu armata nu se știe ce se întâmplă, polițaii sunt și ei prea ocupați cu vilele proprii, așa că de ce n-ar încerca
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
Mircea Mihăieș M-am gândit mult înainte de-a așterne pe hârtie lucrurile de mai jos. Nu pentru că m-aș teme de CNA sau pentru c-ar conține, cum se spune, „limbaj vulgar" sau „scene violente", ci pentru că nu mi-e prea clar ce semnificație
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
neputincioasă mizerie să nu fie) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
timp spre a-și crea fondul. Paseismul atribuit lui Maiorescu rezultă din confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a lui Eminescu. Nimic mai fals! Cei doi corifei ai Junimii gîndeau foarte diferit. Eminescu îl simpatiza pe Bărnuțiu și în general pe ardelenii care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
proiect de lege pe care ROMÂNIA LIBER| îl califică drept: "Huzur pe banii contribuabililor". În ce constă asta? "Demnitarii vor locuințe de protocol cu cel puțin 30 % mai mari și chirii decontate de la buget" precizează ziarul citat. Dar dacă ne gîndim că au fost obligați să-și declare averile e de înțeles dorința demnitarilor de a face economii de acum încolo.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
frunze/ ca niște rufe sfîșiate de vînt spălate/ de ploaia măruntă de toamnă frunze/ încă verzi chiar dacă ușor/ îngălbenite pe margini parcă/ scriau ceva cu vîrful umed/ pe pereții scorojiți de la etajul trei/ mîine am să mă duc să citesc gîndi/ a doua oară era în grădină acasă/ în aceeași zi a săptămînii și în aceeași lună/ dar în alt an/ cineva îl striga pe numele mic stai/ liniștit lasă pasărea din mînă" (elegie). La treapta meditativă ( pe care urcă totuși
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
fond, rătăciri. De vreme ce volumul încă se mai ținea aproape de poezia primei perioade, critica a vorbit atunci de căutare. De fapt, erau ultimele zvâcniri. Volumul era inegal și o oarecare derută în construcția lui ar fi trebuit să-i dea de gândit autorului. Spunea Coșovei atunci într-un Poem: „A venit în sfârșit vremea să-mi termin și eu poemul. / Acum, chiar acum (numai puțin, vă rog - înccă puțin, vă implor) / cu poemul acesta îmi voi câștiga viața, / El a și fost
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmi mărturisesc păcătuirea: deunăzi gândeam în loc să muncesc, de pildă bătând cuie pe unde s-o nimeri. Și, cum gândeam, mi-a venit în minte o poveste veche care mi s-a părut instructivă. S-a întâmplat cam în anul 70 i.d.Cr. Până de curând
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmi mărturisesc păcătuirea: deunăzi gândeam în loc să muncesc, de pildă bătând cuie pe unde s-o nimeri. Și, cum gândeam, mi-a venit în minte o poveste veche care mi s-a părut instructivă. S-a întâmplat cam în anul 70 i.d.Cr. Până de curând Roma fusese sub dictatura lui Sulla, o dictatură dură care favorizase o oligarhie hrăpăreață
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
romane nu ignorau faptele și, oricât de interesat va fi fost juriul, sentința nu putea sfida evidența. De altminteri, dacă s-ar fi impus corupția, n-avea cum Roma să construiască un imperiu care a rămas trainic în memoria europeană. Gândind la această poveste, m-am iluminat brusc și mi-am dat seama cât de înțelept acționează Ministerul Educației. Ministerul pregătește eliminarea practic a latinei din școala românească. Foarte justă măsură. Păi cum, elevii noștri să citească texte în care se
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
Cioculescu în ochii căruia Hogaș e "un meșteșugar lucid și aplicat" și un clasicist baroc. "Un Creangă trecut prin cultură", găsește Vianu, un "intelectualist și estet". Referințele cele mai numeroase se fac la Creangă și Sadoveanu, deși O. Botez se gîndise din prima clipă la Odobescu. În toate acestea se simte o bună doză de exagerare. Proaspătul descoperit dă interbelicilor impresia că e o revelație. Exagerările vor fi prezente chiar și după ce voga scriitorului trecuse. În Istoria lui, I. Negoițescu va
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
se pierde în zări." Interviurile și articolele, despre Tudor Vianu, al cărui asistent fusese, despre „memorialistica unor prieteni", despre Eminescu și Caragiale, incluse, de asemenea, în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere se gîndea de mult timp la alcătuirea unor memorii, și totuși, Copacul din cîmpie nu-l poate lăsa decît nesatisfăcut pe cititorul în căutarea unor relatări amănunțite din viața unui om care-a văzut și trăit multe. Gelu Ionescu are o discreție
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
a coșmarului dezlănțuit tocmai în numele țării, pe care n-au nici un scrupul să-l ia în deșert. Care Românie Mare, dom’ Vadim? România-stadion vegheată de țevile mitralierelor promise de-atâta vreme? România Mare a invectivelor și acuzațiilor demențiale la adresa oricui gândește altfel decât în haznaua național-securistă dominată de xenofobie, antisemitism și nebunie? România Mare a amărâtului târât prin tribunale pentru c-a trecut strada prin locuri nemarcate, sau a tâlharilor posesori de imunitate? Despre felul jenant în care Adrian Păunescu își
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
ale țării: cu rămășițe ( la propriu și la figurat) ale defunctului cenaclu ideologic-comunist, cu tot felul de nătăfleți păliți cu leuca ipohondriei, cu damicele expirate pe post de muze plurilingve, cu ciudățenii ale naturii oricând internabile la glumeți. Când te gândești că toate astea se întâmplă la un canal de televiziune patronat de-un domn care se ocupă de gunoaiele Bucureștiului, oricât ai fi de sobru nu-ți poți opri un zâmbet de trist-amară ironie. {tim din proverbe că cizmarul n-
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
refren nu numai în eseul "Încrederea în sine". Ei au văzut în aceste cuvinte o recunoaștere a unei stări de fapt: o nouă țară se construia prin propriile lor forțe; este adevărat, cu urmări nefaste pentru populația băștinașă, dacă ne gîndim că marșul spre vest luase un nou avînt chiar în deceniile cînd Emerson își scria opera. În același timp, mitul încrederii în sine, legat de numele său, avea darul să primenească o mentalitate moștenită la un mod ce spulbera credința
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Emerson, schimbarea semantică în speță, semnificativă pentru mutațiile produse în cultura americană, se însoțește de accente care o așează într-o lumină mai îmbietoare, dar și mai temută. El nu se oprește la dezaprobarea conformismului: Îmi este rușine să mă gîndesc la cît de ușor capitulăm în fața însemnelor și numelor, a societăților numeroase și instituțiilor moarte", ci îi cere eului să aibă fermitatea de a da curs convingerilor sale, indiferent de risc, fiindcă numai "prin exersarea încrederii în sine vor apărea
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
culți, oameni de acțiune, nu contează cît de simpli, îi îndeamnă mai ales pe tineri, acei intelectuali în devenire, considerați ca fiind reprezentativi pentru "țara nouă, imensă". Acestora din urmă le va da el numele de "cărturar american," "om care gîndește", dar deloc o excepție de la imperativul mai general de a-și îndrepta privirea în direcția naturii, fie numai pentru motivul că studiind-o, se poate cunoaște pe sine, potrivit corespondenței în plan spiritual dintre om și natură care face ca
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Personal am avut o strîngere de inimă de cînd am aflat poziția Franței asupra dictatorului din Irak. Ceva de genul: o fi dictator dar măcar ține zona sub control, dacă dispare va fi mai rău. Mi-am închipuit că au gîndit la fel despre dictatura ceaușistă. Toată lumea a uitat neintervenția Europei din Cehoslvoacia și Ungaria. Fraze deșerte spuse de miniștri fără responsabilitate și care mai sînt și aplaudați. Din păcate trăim o lipsă de conducători adevărați, priviți la toată președinția Europei
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13886_a_15211]
-
O bună parte a creației în chestiune nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept "un pas enorm și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum un critic
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
ați mai schimbat în răstimp. Nimic mai firesc la 19-20 de ani. Ce ne pune însă pe gânduri, student la filosofie fiind într-un oraș mare, ca Piteștiul, cu posibilități reale de a vă procura măcar revista în care vă gândiți că veți fi publicat, ne rugați totuși să vă trimitem noi un exemplar pe adresa de-acasă, gest pentru care ne mulțumiți anticipat. Iar dacă nu? Nu? Sigur că n-ar fi mare lucru să se întâmple chiar așa cum ne
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
foarte vesel. Iubea viața nemaipomenit de mult, iubea oamenii; totul la el era în exces. Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că nu face nimic. La noi în casă nici nu se vorbea decât la ora mesei, când venea și povestea tot ce
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]