43,337 matches
-
învecinează cu demonstrația că "ura între naționalități" a fost aprinsă de păturile conducătoare în scopul menținerii dominației de clasă. în altă cuvântare, condamnarea monarhiei absolutiste, cu argumente iluministe, amintește de celebra diatribă a lui Slobozan din Cântul X al }iganiadei. Gândirea progresistă îi înlesnește o înțelegere foarte actuală a noțiunii de patriotism, care în concepția sa "cere dezinteresare și sacrificii pentru patria întreagă, chiar dacă aceasta stă din mai multe naționalități, pentru binele tuturor, fără distincțiune de naționalitate, de confesiune și de
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Consider qu'il y a une parenté de noms. Adică numele celui care a scris cartea mai există și acum. Dar cel care a scris cartea nu mai există. Deci eu sunt doar cel ce-și imaginează care au fost gândirea sau răspunsul la anumite chestiuni ale unui cetățean care poartă același nume cu mine, dar care e cu totul diferit. Mi se pare mult mai interesant și mai normal să vorbesc despre carte, care e un lucru precis, care e
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
esențialul, este cea despre Zoe Dumitrescu-Bușulenga: "La catedră era cuceritoare. Avea în primul rînd, ca puțini alții, darul de a vorbi, darul de a antrena, și ne trezea nouă auditorilor - sau interlocutorilor, în cazul activității de seminar - sentimentul libertății de gîndire, ceea ce în anii respectivi, între '50 și '55, era un lucru foarte rar și foarte prețios. Se producea, în contact cu d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga, o ieșire din tipare. Ea ne-a trezit, cred, pentru prima dată sentimentul că în
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de inginer, a preferat totuși să se dedice teatrului, poeziei și filosofiei. în considerațiile sale asupra ființei, creației, iubirii etc. este puternic influențat de gândirea (și limbajul) lui Constantin Noica. Cartea inspiră respect prin arzătoarea dorință a autorului de a trăi la un înalt nivel de spiritualizare. Suferă însă de amatorism și nu-și poate găsi un loc în bibliografia domeniului Iordan Datcu, Contribuții la
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
ci de a se fi detașat de ele atunci cînd își dovedeau caducitatea. Traseul intelectual parcurs de Paul Cornea reflectă, în mic, parcursul metodologiei literatului din secolul XX - de la istoria literară bazată pe documental pînă la hermenutica literară. Iar traseul gîndirii politice parcurs de același savant caracterizează, la rîndul lui, etapele esențiale specifice epocii noastre: de la utopia comunistă, înțeleasă în sensul generozității sociale fără frontiere, ideologie receptată entuziast în tinerețe, la dezamăgirea cruntă provocată de ,socialismul real" și la opțiunea fermă
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
săi de generație au alunecat de multe ori în trapele istoriei și n-au mai avut energia să iasă din ele; Paul Cornea și-a recunoscut, fără complexe, erorile de perspectivă, dar a tras de aici singura concluzie posibilă: respingerea gîndirii extremiste sub orice formă s-ar manifesta ea. Cu alte cuvinte, a optat pentru cumintele parlamentarism care, chiar în varianta lui cea mai ,burgheză", prezintă enormul avantaj de a-ți permite să spui nu în piața publică și de a
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
iscusitul Gheorghe, e vorba de o deviație. Kakaia deviația?, se oțărăște tătucul. Deviația face parte din cuvintele magice ale vieții politice comuniste. E răul cel mare într-o viață de partid "monolitică". După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire și lămurește, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
popoarelor tangențial, fără să le acorde spațiu special de reflecție (cu excepția problematicii românești și, poate, a celei franceze), fiecare din capitolele dedicate unui popor (francez, englez, spaniol, german, maghiar, rus, evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție (poziția sa de metec), Spania aduce subiectul misticii, Germania pe acela al filosofiei și
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
Germania pe acela al filosofiei și universității, Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora gîndirea istorică a lui Cioran intră în cîmpul analizei. Și astfel descoperim, de aproape, un Cioran moralist. I. Necula despică firele argumentației cioraniene cu acribie, fără teamă de repetiții (inevitabile poate) și încearcă să coloreze discursul, chiar cu riscul unor inovații
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
ce să nu creadă. Acest unic fapt era pentru mine o dovadă suficientă de diabolism. Nu simțeam nici o legătură între propriul meu gînd critic față de biserica instituțională și, mai general, o adevărată repulsie față de multe aspecte ale creștinismului medieval și gîndirea oficială. întrebările și căutarea mea erau sincere, deosebindu-se cu totul de clișeele cu care eram sistematic bombardată. Pînă la urmă, am înțeles că originea mea socială "nesănătoasă" era doar o față a persecuției, eu avînd și o origine nesănătoasă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
cer flautele, iar mierea Se revarsă în mine postumă. Aceste locuri purtate de îngeri }i le prezint ca reazim. Ia-le pentru ziua de azi, Nu le uita în cea de mâine. Membrele ce se umflă de sânge părăsit Au gândirea cutremurării, Mângâind în Dumnezeu gleznele tale. Totul e divina cerere De a fi aceeași naștere, aceeași dispariție. Cu brațe legate mă apropii de tine, Cu membre ce se umflă de sânge părăsit. Tu știi să dai viață ca în mit
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
obligatorii: luptă, ură, dușmanul de clasă, demascare, exemplul sovietic, Lenin și Stalin, partidul, clasa muncitoare etc. Ar fi greu de stabilit, după trecerea unei jumătăți de secol, raprotul dintre sinceritate și conformism în plămada unor astfel de fraze. Instituirea "dublei gîndiri" și a "dublului limbaj" se produsese cu mare iuțeală. Elevii știau despre unii profesori, înscriși cu elan în corul politicii oficiale, că purtaseră cîndva cămăși verzi. "- Lui cutare nu-i vine greu să spună ceea ce spune; trebuie doar să le
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
să spună ceea ce spune; trebuie doar să le spună invers", remarca, pătrunzător și acid, colegul de bancă al lui Cazimir. Efectul unor asemenea convertiri impudice asupra tinerei generații nu putea fi decît negativ, atunci cînd nu devenea dezastruos. Iar această gîndire grav deformată pretindea că ar aparține unor "tineri liberi într-o țară liberă"! Pagina a 2-a, Cultură-Artă, a buletinului Școala nouă ne oferă între altele un text intitulat Concursul literar al clasei IX; autorul identificat cu creionul, este iarăși
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și el, ca numeroși alții, prin schemele de gândire ideologică ale diriguitorilor ei. Eroarea este aceea de a vedea în lumea comunistă o lume a forțelor în echilibru, o lume bună, într-un progresiv meliorism. Autorități literare, ca aceea a lui G. Călinescu, au aderat la această mistificare sociologică
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
și o altă turnură după 1945, când Petru Comarnescu, precum și alții din generația lui, trăiește drama intelectualului, format și afirmat înainte de război, care se confruntă acum cu un alt regim politic decât cel democratic, un regim dictatorial suprimând libertatea de gândire și de expresie, cu o ideologie dogmatică propunându-și să elimine din estetică specificul artistic și din istoria culturii mai toate marile valori. Comarnescu trăiește în această epocă între grija zilei de mâine și teama de cenzură, pe de o
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
născut și el tot în aprilie 1894, experiența frontului devine un prețios material literar. Printr-o reducție care simplifică, poate prea categoric, N. Manolescu vede �coincidența" dintre biografia lui și operă doar în primele nuvele publicate în Luceafărul, Sburătorul sau Gîndirea. Dar în recompunerea atmosferei terifiante a marii conflagrații aceste nuvele conțin, în fond, numeroase �teme" reluate și amplificate ulterior: frigul, foamea, frica, gelozia, urîtul, obsesia cu toate nălucirile ei. Probabil că e mai drept să recunoaștem relația dintre scriere și
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
experiențe a războiului. Începe o prietenie durabilă cu Cezar Petrescu, iar în 1920 pornesc împreună spre Cluj, unde vor ucenici prin diferite redacții, miezul de noapte prinzîndu-i �în scîrțîitul mărunt al peniței". Aici apare în 1921 primul număr al revistei Gîndirea, cu Gib Mihăescu printre întemeietori. Lipsit de convingeri ideologice, autorul Rusoaicei lasă impresia că pune patimă numai în ficțiune. Văzut de contemporani într-o �imagine perfectă a omului bun" (O. Șuluțiu), �un om absent și lipsit de vigoare" (Oscar Han
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
să public o lucrare științifică și nu un manifest” ) și de a formula în același timp o filozofie a artei. O asemenea dublă năzuință - către știință și către filozofie - este proprie - cum am avut prilejul să remarc altă dată - întregii gîndiri a lui Vianu. Prefața... definește ideea care s-ar afla în centrul Esteticii: este ideea artei ca formă perfectă a muncii. „Ideea de artă înfățișată aici se înlănțuiește cu o filozofie a muncii. Arta ne-a apărut ca o formă
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
prejudecăți estetice (1940), Permanența frumosului (1941), Trei momente din istoria conștiinței estetice (1946), fără să mai vorbim de autocaracterizarea din Idei Trăite. Accentuarea ideii în cauză în Prefața... din 1939 dincolo de realitatea textului Esteticii arată, pe de o parte evoluția gîndirii lui Vianu, și pe de altă parte - tocmai dorința de care vorbeam de a apărea nu numai ca om de știință, ci și ca autorul unei concepții filozofice asupra artei. În Estetica, textul care trebuie luat în considerare, - pe lîngă
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
realității”) a devenit, datorită existenței „zonei iraționalului”, a „ceea ce este dat și neanalizabil”, problematic. Obiecției făcute sistemului din unghiul „filozofiei vieții”, după care există o contradicție între „forme” și „viață”, Vianu îi răspunde însă că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia nu poate renunța la concepte, scopul ei nefiind trăirea vieții, ci cunoașterea ei. Proiectul este deci mai presus de toate o apărare a ideii de sistem ca forma
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
recupera ceva din semnificația unei opere scrise acum două secole, dacă ideile scriitorului privind discrepanța între visurile umanității și neputința împlinirii lor n-ar fi atât de pregnant actuale. Pentru această valoare pledează măsurat prefața și tot fondul actual de gândire motivează cu asupra de măsură prezenta traducere.
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Blaga, în anii dinainte de 1960, apoi după, la o revistă unde însuși poetul Poemelor luminii, pus la index, reapare, cu traduceri, apoi cu poemul Lauda semințelor. Nu mai puțin importantă este, ceva mai tîrziu, 1975, lucrarea lui Dumitru Micu despre “Gîndirea”, model, într-o oarecare măsură, a primei reviste literare postbelice din Transilvania, “Steaua”. E linia majoră a revistei înființate în 1949, cu numele de “Almanahul literar”, coordonată de M.R. Paraschivescu, Geo Dumirescu, inițial, devenită din ’54, “Steaua”, unde A.E.
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
ne aburește vederea, pare a mai înviora puțin zările întunecate în plină zi ale spiritului românesc care a abdicat atît de ușor în fața tuturor rătăcirilor de împrumut. Brașoveancă prin naștere și prin educație, dînsa își păstrează cu cinste ordinea în gîndire și măsura în simțire, cîștiguri așa de prețioase pe care civilizația aulică le-a răspîndit pînă la marginea împărăției, și care n-au putut răzbate pînă dincoace de Brașov, unde manifestațiunea anarhică a Ploieștiului și spiritul muntenesc, predispus la subiecte
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
Termenul are un sens precis, acela de gravitație. Anca Manolescu, traducătorul cărții, își mărturisește de altfel dorința inițială de a-l fi transpus în română chiar prin acest cuvînt, gravitație, păstrînd întreg în felul acesta simbolismul lui științific, esențial în gîndirea Simonei Weil. Alături de lumină, greutatea e forța fundamentală a lumii acesteia: „Întotdeauna e de așteptat ca lucrurile să se petreacă în conformitate cu greutatea, afară de cazul cînd există intervenție a supranaturalului." Decreația e necesară: „Ceea ce, în noi, e jos, să se coboare
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
ar putea fi înțelesul acestei întâmplări pe care memoria selectivă a scriitorului o rețne. Profesorul de română Iordache criticul literar Vladimir Streinu îi pune nota trei pe o teză în care virgulele erau așezate alandala, ele fiind o "gesticulație a gândirii", după credința rebelului elev. În internat, fără manuale și fără notițe, normalistul preferă să scrie romane de senzațe pentru a-și umple timpul destinat învățării. Aceasta este, altfel spus, prima notație despre începuturile literare ale lui Marin Preda. Autorul excelentei
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]