1,461 matches
-
ceva mai fundamental. Opoziția privește chiar obiectivele urmărite prin cercetarea filozofică, modul cum este practicată această cercetare. Într-o optică larg răspândită, o contribuție importantă în filozofie care nu-și găsește expresia în teze și argumente nu poate fi nici măcar gândită. Tendința de a citi texte filozofice căutând în ele în primul rând poziții teoretice pare să fie spontană și irezistibilă pentru toți cei formați la acea școală pe care o reprezintă studiul operei marilor gânditori ai trecutului. Cei care au
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai ales, orgoliile lor, în unele cazuri, gonflate peste măsură... Îi asigur, în orice caz, de faptul că, în ceea ce mă privește, le-am ignorat cât am putut pe ale mele. Un ultim aspect: cartea de față a fost inițial gândită, trebuie să o recunosc, ca parte a unui proiect ambițios, acela de a configura topografia istoriei poeziei românești contemporane plecând nu atât de la profilul identitar particular al fiecăruia dintre autorii avuți în vedere, cât de la raportul de subordonare sau de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îngenunchez/ la icoane/ și te chem iconarule/ Din lumea ta, vino!/ Învață-mă umilința/ și cum ai turnat în bronz/ icoane pentru "Clopotul Țar"/ și clopote în icoanele tale" (text inclus în Jocul cu cercuri). Chiar și într-o carte gândită și structurată, integral, ca un omagiu adus unui topos în speță, cel venețian -, caligrafiile delicate ale poetei au doar un pretext descriptiv. Venezia profundis nu apare, de altfel, atât ca un elogiu adus Veneției, fie ea și una a profunzimilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tânăr și activ septuagenar. Ceea ce explică și nota dominantă a cărții, pe care o dă un amestec ingenios de sagacitate și vioiciune, de erudiție și spontaneitate, de pesimism îngândurat și optimism tonic încă susținut, în ciuda tuturor trăitelor și (încă doar) gânditelor de scriitorul/ omul Doru Scărlătescu... Astfel, interfața poemelor din carte este asigurată de un discurs în întregime axat pe teme morale, subsecvente sacrului: raportul uman-divin sau creație-Creator, dialectica relației spinoase carnal-spiritual sau bărbat-femeie, erosul și logosul mundifer, în fine, ierarhizarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în deceniul al șaptelea al secolului trecut, de la filosofia marilor alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești afluenți se adună, într-o mișcare bine gândită, în jurul câtorva centri lirici turbionari: misticismul erotic, religia Poeziei, alchimia Verbului ori a existenței. E adevărat, totuși, faptul că universul artistic configurat de creația lui Horia Zilieru a lăsat încă de la început senzația că ar fi unul preponderent discordant. E
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trista lyră?// Văzduhul se hrănește cu alt sânge/ mai înainte mort pe-o altă față" etc. În volumul imediat următor, Fiul lui Eros și alte poezii (Editura Junimea, Iași, 1978), reține atenția o poezie circumscrisă, tematic, aceleiași problematici majore alteritatea gândită modern, ca ființă plurală, exuvială. Imaginația inimii este tocmai un astfel de text în care apare explicit imaginea unei scene interioare pe care se desfășoară un conflict surdinizat, însă cu atât mai puternic, între tendințe de semn contrar, materializate artistic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și ideea transformistă ce se desprinde din [Avatarii faraonului Tlà] putea să-i vină lui Eminescu de oriunde, dar e de crezut că l-a înrâurit întrucâtva și panteismul goethean din ciclul de poezii Gott und Welt, unde ideea treptelor, gândite, nu-i vorbă, mai mult logic decât naturalistic, se exprimă prin imaginea cercului"(ibidem, 306). Demersul călinescian ar fi putut determina orientarea discursului critic către hermeneutica intertextului, dar se menține mai degrabă în sfera comparatismului. Acest subcapitol ca și întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
viață boemă), scriitorul simte că America "apăsată" de fondul său profund puritan îl încorsetează cumva. Decide, prin urmare, să plece la Paris, unde va locui un deceniu întreg între 1930 și 1940. În decor francez, finalizează cele trei romane amintite, gîndite probabil (la fel ca, mai tîrziu, Răstignirea trandafirie/The Rosy Crucifiction formată din Sexus, Plexus și Nexus!) în formula unei trilogii inițiatice. Presupunerea ar fi întărită de unele argumente istorice și estetice. În primul rînd, Anaïs Nin (iubita pariziană a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
afacere vizează avantajul tuturor: „desigur, cred că am proceda mult mai bine dacă adăugăm eticii și alte preocupări decât grija pentru bunăstarea personală. Acest lucru se poate realiza prin recunoașterea și respectarea intereselor celorlalți, astfel Încât printr-un echilibru bine gândit al preocupărilor, să căutăm mereu ce e mai bun, și, câteodată, să acceptăm ceea ce e mai puțin rău, pentru toți și pentru fiecare, Împreună.” Pragmatic apreciind lucrurile, altruismul și prietenia, filantropia și compasiunea ne crește stima față de noi Înșine, producându
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
nu poate să se producă, este, la limită, inimaginabil. Un non-imposibil este, dimpotrivă, un eveniment despre care gîndim că e sigur. În această viziune, un "eveniment" este o construcție, produsul imaginației sau al limitelor imaginației. Există două tipuri de evenimente gîndite ca sigure: un imposibil și, pe același plan, un non-imposibil. Un imposibil este o certitudine pe care o putem califica de negativă: evenimentul nu se va produce, este respins, de neimaginat. Un non-imposibil este o certitudine pozitivă: evenimentul se va
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și Göttingen (Niels Bohr, Werner Heisenberg, Max Born și Wolfang Pauli 160). "Avem de a face cu o lume vastă, care există independent de noi, ființele umane, și care, imensă și eternă enigmă, se lasă măcar în parte cercetată și gîndită". Răspunsul lui Einstein, care consideră lumea un dat exterior de cercetat, este, fără nici o ambiguitate, realist. Faptul că nu aderă și nu poate crede în mecanica cuantică vine din faptul că aceasta este incompatibilă cu principiul de bază al concepției
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
repetate din fața televizorului. Ei le-au pus acestor persoane o serie de întrebări pentru a ști dacă tendința lor de cumpărare era impulsivă (cumpărăm sub impulsul unei dorințe subite, sub influența unei emoții și nu ne gândim prea mult) sau gândită. Întrebările au vizat și relația acestora cu prezentatorul: persoana care prezenta emisiunea le era simpatică? Aveau impresia că această persoană le este apropiată, că le cunoștea gusturile și dorințele? etc. Psihologii au constata astfel că persoanele care cedează mai des
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și de creație -, îndreptîndu-se astfel spre un metisaj cultural, avînd în vedere faptul că se adapă din cultura Celuilalt, continuînd să se raporteze însă la propria-i cultură. Fără a se deculturaliza, el își transpune în franceză emoțiile și ideile, gîndite inițial în limba sa maternă, apoi, progresiv, direct în franceză. Imaginarele care decurg de aici sunt diferite, și mulți scriitori francofoni își "împart" cumva producțiile, favorizînd o anumită limbă pentru un gen anume. Amin tesc în acest sens că Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul filosofiei la posibilul capăt al modernității: ea a ajuns să fie un discurs de comentariu într-o cultură de citate. Este o filosofie nonfigurativă, care trăiește din exploatarea semnificațiilor gândite fie altcândva, fie altundeva. Singura întrebare pe care și-o mai poate pune este autoreflexivă și privește condițiile sale de posibilitate. Discursul ei s-a reîntors de la epic la liric, fără ca prin aceasta să-și inverseze emergența, pentru că lirica modernă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
noastre scrise până astăzi. Culturile neoccidentale intrate în circuite diverse, exprimă prin multe mituri și simboluri ritualice tema unității ciclice dintre om, natură și divin. Ele nu pot decât să îmbogățească, să nuanțeze și să dea noi culori acestei teme gândită antropocentric și cosmocentric deopotrivă. Căci, pentru a putea fabula despre infinit, avem nevoie de ființa noastră condensată în limba și cultura proprie care ne susțin îngemânate cu părți din Pământul, Luna și Soarele esențiale. Oricât de departe speră omul să
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Benjamin, în legătură cu relația dintre fenomen și idee. Ambele vor fi folosite, atunci când va fi vorba despre definirea și explicitarea conceptului de „experiență“. Este vorba despre conceptul de „origine“ (Ursprung) și de cel de „istorie naturală“ (natürliche Geschichte). Ele trebuie gândite împreună, întrucât miza lui Benjamin este să discute despre originea fenomenului istoric ca atare, însă numai împreună cu devenirea sa. Istoria naturală nu reprezintă o istorie a naturii, care ar trebui deosebită, în maniera secolului al XIX-lea, de o istorie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
i-am rugat: mai faceți asta pentru mine? Desigur, tot în locul respectiv. Lucrul acesta se vede din modul în care a fost filmată scena, este evident că a fost gândită, nu luată pe viu. Da, fiecare plan este strict, matematic gândit. Asta depinde și de oamenii pe care i-am filmat. Au fost unii bolnavi mai grav, cu care nu se putea discuta pregătirea unei filmări. Ei, cum sunt, așa sunt. Pe ei, pur și simplu, i-am urmărit. Cu alții
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
operatori cu ora sau cu ziua, le spui ce să filmeze pe baza unui script, iar ei și-au făcut treaba, sunt niște mercenari. Când nu ai ocazia să lucrezi pe astfel de bugete și la astfel de producții, bine gândite și bine stabilite, cred că implicarea operatorului este mult mai mare. Cum ar trebui să arate o imagine bună? După părerea mea, dacă un reportaj sau un documentar te captivează și fără sunet, înseamnă că are o imagine bună. Cum
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
lui Platon și Aristotel. Ceea ce susține esențialismul este intuiția demnității ontologice superioare a generalului în raport cu ceea ce este unic, individual. Se consideră că natura unui obiect este dată de apartenența la o anumită clasă. Lumea este constituită din clase de obiecte, gândite ca realități discontinue, constante și stabile, adică cu granițe net conturate. În tradiția platonică, identitatea unei clase este dată de un arhetip ideal, în cea aristotelică de însușiri esențiale ale obiectelor, opuse însușirilor neesențiale, contingente prin care se deosebesc indivizii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
politici, economici, culturali. Între aceste localități, tânărul istoric individualizează Bacăul, desemnat oarecum reprezentativ pentru mutațiile din epocă și pentru zona în discuție - Moldova Vechiului Regat - și care este prezentat cvasimonografic. Domnul Alin Popa își structurează lucrarea în patru capitole, judicios gândite, în sensul că pleacă de la un demers teoretizant și comparativ privind orașul și formarea lui în spațiul românesc estcarpatic, pentru a discuta ulterior, pe multiple planuri, de Bacăul modern. În primul rând, este pus în discuție orașul „formal”, cu structura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un foarte interesant studiu publicat la începutul anilor '9030, menit a sublinia raportul delicat și nu întotdeauna avantajos între "discursul politic" și "discursul cultural". Făcând abstracție de primele prelecțiuni, cele anterioare fondării "Juni-mii", eseistul consideră aceste conferințe ca fiind gândite sub forma unui vector de imagine al Societății, menit a-i pune în valoare pe membrii ei, junimiștii. "E o modalitate de a forța recunoașterea meritelor în ciuda tinereții lor [a junimiștilor C.C.] Ei acționează deci ca inteligentsia, un subgrup al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Știință" blakeană dobândește conotații arhaice: artistul "avea probabil în minte scientia, în sensul medieval de cunoaștere de orice tip, iar adjectivul "dulce" implică un contrast cu varietatea ei "amară", vizând probabil investigația fenomenelor pur fizice și mecanice, care este, adesea, gândită ca reprezentând știință în ansamblu" (1978, p. 236). În opinia mea, eul creator nu se mulțumește să ironizeze mobilurile și practicile experimentale ale științelor naturii, ci subliniază aspectul vizionar al științei în ipostaza metafizicii iluminate. În pofida caracterului sau imperfect, după cum
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pune în evidență subtilități deosebite ale criticului care, fără a-și fi revendicat vreodată veleitățile de descoperitor sau inventator, a străbătut drumuri nebănuite până atunci în sondarea universului slavician. Antologică este, în acest sens, partea a IV-a a studiului, gândită ca o secțiune conclusivă a acestuia. Ea se deschide cu o întrebare extrem de dificilă pe care criticul o formulează în locul cititorului: În ce constă specificul acestei personalități artistice?" El nu se eschivează și răspunsul va fi la fel de clar formulat ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Siminei față în față va scoate la lumină o opinie mai radicală: pădureanul vede în fiul nehotărât și nestatornic al lui Busuioc un ticălos, un om de nimic. Chiar dacă vorbele sunt spuse la supărare, în cazul lui Șofron cel prea gândit și așezat, ele nu aparțin doar momentului. Șofron și-a cunoscut întotdeauna locul în casa lui Busuioc, aceea de slugă cu simbrie, și din această poziție a respectat superioritatea (de treapta socială) lui Iorgovan. În disputa bărbătească pentru Simina însă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]