2,337 matches
-
2217 din 25 ianuarie 2017. Capitoul 4 Trecuse de mult ora prânzului și odată cu ea, îmi trecuse și pofta de mâncare. Rămăsesem pironita în fața calculatorului, cu mintea la Ovidiu, fiind incapabilă să întreprind ceva. Eram o veritabilă stana de piatră gânditoare, ca și când creierul ar fi fost singurul organ care confirmă existența mea în această lume. Aveam inima secătuita de bucurii, lipsită de orice sursă de plăcere, care ar fi conturat pofta și farmecul traiului de zi cu zi. În acele clipe
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
hrănea nefericirea mea. Citește mai mult Capitoul 4Trecuse de mult ora prânzului și odată cu ea, îmi trecuse și pofta de mâncare. Rămăsesem pironita în fața calculatorului, cu mintea la Ovidiu, fiind incapabilă să întreprind ceva. Eram o veritabilă stana de piatră gânditoare, ca și când creierul ar fi fost singurul organ care confirmă existența mea în această lume.Aveam inima secătuita de bucurii, lipsită de orice sursă de plăcere, care ar fi conturat pofta și farmecul traiului de zi cu zi. În acele clipe
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Capitoul 4 Trecuse de mult ora prânzului și odată cu ea, îmi trecuse și pofta de mâncare. Rămăsesem pironită în fața calculatorului, cu mintea la Ovidiu, fiind incapabilă să întreprind ceva. Eram o veritabilă stană de piatră gânditoare, ca și când creierul ar fi fost singurul organ care confirma existența mea în această lume. Aveam inima secătuită de bucurii, lipsită de orice sursă de plăcere, care ar fi conturat pofta și farmecul traiului de zi cu zi. În acele clipe
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
poate deveni o nuvelă sau - de ce nu?- un roman... Inițiatoarea acestor interviuri (nu sunt prea mulți autori care riscă să intre în groapa cu lei), Cornelia Vîju, dascăl de vocație cum spuneam, publicist și formator de opinii, scriitor sensibil și gânditor neconformist, cu pasiune și dăruire creionează pentru fiecare doamnă intervievată, un portret moral și spiritual de zile mari. Intervievat și eu în urmă cu ceva vreme de aceasta (material apărut în două reviste de cultură), am răspuns, în final, cu
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
Ei au treabă...și eu...hop...cu moartea asta... Ce jice, bă tataie? Când vine? Întrebă Paliul, care înțepenise cu telefonul în mână. Moș Ion se uită la el, lăcrimând: Pune telefonul...la loc! Pe masă, mă...pe masă...Rămase gânditor, cu ochii-n tavan. Își zicea: „Copiii mei sunt foarte ocupați...și eu?...Cu moartea mea...de ce să-i pun pe drumuri?” Văzându-l cu ochii-nțepeniți în tavan, Ionică îl întrerupse din reverie: Ce te uiți așa, bă? Sau
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
cât de mult mă încântă concediile pe litoral. Cum an de an vin la mare - omițând să-i spun de Mariana - cea care până anul trecut mă însoțise în vacanțe. Razele soarelui cădeau pieziș pe chipul ei surâzător. Mă asculta gânditoare, privindu-mă drept în ochi. Brusc zise: - Aveți ochii verzi-albaștri. M-am înroșit instantaneu. Simțeam că-mi arde fața, transformându-se parcă într-un cuptor încins. - Și părul blond, frumos, continuă ea, lăsând capul într-o parte. De foarte multă
MIRACOLUL IUBIRII (SAU EXTAZUL ŞI AGONIA AMORURILOR TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379232_a_380561]
-
curat în apartamentul fratelui meu , ce lovitură pentru mama noastră, la fel și pentru mine, ca Titus să facă acel infarct necruțător, crescuserăm umăr la umăr, eu eram protejata , iar el protectorul, „busola„ îi ziceam, ce mai echipă făceam, eu , gânditoare, el luminos, inepuizabil în glume spuse cu un farmec cuceritor, în spatele cărora era o persoană profund rațională și reflexivă, preocupată de rosturile existențiale mai adânci... Cu el, simțeam nordul moral al busolei stelare purtate la mână , brățară văzută doar de
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
petrecuse în mod accidental ?! Noianul de întrebări nu mai contenea... Mai încercă încă o dată „temperatura” pietrei principale și constată că devenise rece, de parcă nimic nu se întâmplase. Verifică telefonul. Imaginile se derulau așa cum erau înregis- trate. Atunci ?!!! Misterul era deplin. Gânditor își luă ranița în spate și privi la pietrele care erau ca și înainte. Trebuia să revină ... Drumul până la mașina parcată pe o margine a drumului, l-a parcurs cu repeziciune, des- cuie portbagajul punând înăuntru ranița. Abia aștepta să
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
și-a adus aminte de Vlad.El,iubirea interzisă,la care tânjea în spatele gratiilor sufletului său.. Avea oare să-l piardă?-așa cum pierduse de atâtea ori,cărările spre inima sa,din cauza altor oferte,la liber.Lăsă capul în jos,gânditoare și răspunse franc: -Cu rochița aceea albă pe care o am de la ziua Elenei. -Ok,merge,deși e cam demodată,spuse Violeta.O să vin deseară să te iau cu mașina tatei la 8. Mergem împreună să cumpărăm tortul,și apoi
O SFÂRŞISE VIAŢA,UNDEVA,DEPARTE... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369183_a_370512]
-
Se crapă de ziuă, cerul se desparte tremurător de pământ. În cer nu există asasinate, nici alte păcate. Noah 7 Numărat, judecat, pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi trupul, Lui nici nu-i pasă, ucigașul
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
invitată să aducă ce e mai bun în ea. Iar noi, copiii, ne formăm în acea atmosferă, învățând să prețuim valoarea cugetului și să rezonăm la frumusețea lumii. Învățam să ne punem întrebări și să găsim răspunsuri, devenind mici trestii gânditoare. Participăm cu mândrie la aventura cunoașterii, care abia începea pentru noi și uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi". „Totul făcea parte dintr-un tabiet
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
timp să mă gândesc la o modalitate. - Bine, atunci te sărut cu toată dragostea și nu uita cât de mult te iubesc. - Și eu, iubitule, pa, pe luni. Se auzi cum Mircea a închis telefonul. Pentru câteva clipe a rămas gânditoare cu receptorul în mână. Nici nu observă că Ramona stătea în pragul biroului ascultând ultimele fraze ale convorbirii sale cu Mircea. - Cineva este îndrăgostit în ferma noastră după cum se aude. - Nu... am fost invitată într-o excursie la munte și
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
am spălat puțin și l-am pus cu apă la fiert. Am găsit ceai de tei, ceai rusesc, de mentă și sunătoare în dulăpior și câteva cești măricele, care erau numai bune pentru ceai. In timp ce eu mă învârteam gânditor în jurul reșoului, ea începuse să vorbească. Si, pentru că era conștientă, presupun, de multe din nedumeririle mele, povestea cum a ajuns acolo, după cutremur... Era plecată undeva, într-o vizită. Când a ajuns „acasă" a găsit doar dărâmături, praf, mașini de
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau Harta conceptuală, Scheletul de pește, Diagrama cauză-efect, Pânza de păianjen. Tehnica florii de nufăr (Lotus). Metoda R.A.I., Cartonașele luminoase, Metoda cadranelor, Minieseul. Metode de stimulare a creativității: Brainstorming, Explozia stelară, Metoda pălăriilor gânditoare, Caruselul, Interviul de grup, Studiul de caz, Tehnica 6/ 3/5, Metoda Frisco, Sinectica, Metoda predicțiilor. * 2. Metode interactive Aria curriculară: Limbă și comunicare-aplicații Iată câteva metode activ-participative de predare-învătare-evaluare ce se pot utiliza cu succes în analiza textului literar
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
Ocupația oamenilor 8. Mijloace de transport caracteristice iernii Ideile se trec în cele 8 petale de la A la H în sensul acelor de ceasornic. Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte 8 petale. V.METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE Această metodă de stimulare a creativității se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării, fiecare având o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru, și negru. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul. * PĂLĂRIA ALBASTRĂ clarifică este
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
viață reprezentau, în schimb, pentru India, idei comune, la care aderaseră de multe secole de meditație și de practici ascetice. Dacă nu se poate vedea cu exactitate pînă la ce punct s-a exercitat dhamma propagatorilor lui Asoka asupra gînditorilor greci, în ceea ce ne privește, sîntem înclinați să credem că această influență a existat cu adevărat și a luat aspectul unei înnoiri aproape totale în sfera etică și religioasă a Greciei antice, de unde se va transmite ca moștenire poporului roman
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
veche în care, repetăm, este pînă la sfîrșit afirmată categoric identitatea esenței dintre primul și al doilea. Din această premisă izvorăsc cîteva consecințe ce derivaseră, după un raționament corect, de la gînditorul occidental, fie independent fie mai ales pe urmele meditației gînditorului upanisadic. În rest, mintea omului se străduiește să rezolve totul în mod echilibrat: nu există detaliu, oricît de nesemnificativ ar fi el, care să nu resimtă efectul concepției generale în care acesta vrea cu orice preț să se introducă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indian: 1) curentul idealist sau Idealismul pe de o parte; 2) curentul marxist sau materialist pe de altă parte. Primul se referă la întreaga realitate material-spirituală ce privește ideea, spiritul, transcendența (într-un fel), lumea materială fiind considerată de respectivii gînditori ca un soi de măyă a filozofilor indieni antici, adică un soi de iluzie, de halucinație a simțurilor noastre, fără nici o consistență reală și care acoperă adevărata Realitate; al doilea, în schimb, răstoarnă, ca să spunem așa, interpretarea monistă a idealismului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
alogen, neoccidental: vechea, înrădăcinata și întărita convingere despre autonomia politicii față de morală [367], prin Machiavelli și alți scriitori occidentali, își are originile în politica indiană, după cum am menționat mai sus [368]. Oricum, responsabilitatea directă a adoptării noului credo păgîn, revine gînditorilor, întrucît ei au fost primii care l-au adoptat și ei au fost cei care l-au răspîndit în sînul poporului german. Nu ne revine nouă sarcina să aprofundăm acest aspect de un dramatism și de o actualitate extraordinare, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
speculative și aplicațiile ei, este, din nefericire, încă vie și, aș spune, virulentă în multe medii culturale occidentale și orientale; și mai mult, se poate spune că ea a devenit aproape o procedură curentă în viața politică. Într-adevăr, mulți gînditori idealiști cred că s-au "convertit" la ideologia materialistă, fără să fi schimbat nimic în substanță, ci doar în terminologie: într-atît cuvîntul idealist este același în substanță cu cel materialist! Sau poate există unii care cred că astfel aplică integrala
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
căci "învățătura servește la întărîtarea (mînierea) celor fără de minte, nu la liniștea lor" (328, 2). De altfel, neînțelepciunea este considerată ca o pedeapsă divină: "Zeii răpesc mintea aceluia, pe care doresc să-l piardă" (339, 3). Și, atunci, se întreabă gînditorul indian: Cine-nțelepciune n-are Pentru ce să-nvețe carte? ... Orbului la ce bun, oare, De oglindă să-i faci parte? [26] 3) Prietenul În afară de omul rău și de neînțelept, care, cum s-a văzut, trebuie lăsați la o parte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vasul fatal, sau nu-i mai degrabă de reținut ca ultim rău (odată ce se găsea în tovărășia celorlalte), ce n-ar avut posibilitatea să se răspîndească în lume. Oricum, chiar dacă nu era socotită un rău absolut, speranța era considerată de gînditorii greci citați ca avînd un sens bipolar: pozitiv și negativ în același timp. Pozitiv, întrucît, cuprins de pretutindeni de neliniștile și de necazurile de fiecare zi, omului grec îi mai rămînea ca ultimă și supremă mîngîiere speranța unui trai mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
perfectă seninătate: Roșu soarele răsare Roșu soarele apune: 'N fața soartei rele ori bune Înțeleptu-i de-o culoare. (BÖHTLINGK, I, p. 235, n. 1237, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191.) Nimic nu poate fi mai periculos pentru gînditor decît înfumurarea pentru propria perfecțiune spirituală; în acest caz, totul e pierdut fără putință de salvare: "înțelepciunea eliberează de nebunia trufiei; dar cine se trufește pentru propria înțelepciune nu mai găsește medic care să-l poată îngriji: pentru cel ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nuntă din Miorița: "Moartea este o nuntă, este uniunea sfîntă cu elementul cosmic. Moartea ca act sacramental și natura ca biserică sînt două viziuni grave și esențiale ale transfigurării ortodoxe a realității. Iată, acestea sînt adevăratele viziuni sofianice". Blaga reproșează gînditorilor ruși că nu au ajuns dincolo de planul metafizic pînă la a înțelege sofianismul ca o determinantă "stilistică" inconștientă a culturii Estului și Sud-Estului european. Oricare ar fi motivul pentru care citești Blaga, este impresionantă capacitatea de atracție simfonică a acestei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Chemat să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-au fost capabili să măsoare corect relațiile dintre orașe și sate, și nici raporturile României cu străinătatea. Experiența istorică a burgheziei române este scurtă: în mai puțin de un secol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]