5,090 matches
-
umane, o înlănțuire la capătul căreia progresul omenirii ar fi un dat firesc pe care toți îl așteptăm în virtutea unui consens unanim, ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
înlănțuire la capătul căreia progresul omenirii ar fi un dat firesc pe care toți îl așteptăm în virtutea unui consens unanim, ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii s-au
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii s-au înșirat de-a lungul timpului, cum nu există nici o necesitate în chiar felul în care epocile respective s-au succedat
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
scrupulozitate că Immanuel Kant este considerat cel mai mare dintre filosofii moderni, pentru a-și mărturisi imediat neîncrederea în acest verdict. Mai potrivit ar fi să spui, după Russell, că I. Kant nu este cel mai mare filosof, ci un gînditor foarte important, iar motivul cel mai plauzibil este acela că ierahiile, indiferent de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
-și mărturisi imediat neîncrederea în acest verdict. Mai potrivit ar fi să spui, după Russell, că I. Kant nu este cel mai mare filosof, ci un gînditor foarte important, iar motivul cel mai plauzibil este acela că ierahiile, indiferent de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
conferă atributele de invidiat ale laurilor filosofici, trecînd astfel cu seninătate peste incompatibilitatea funciară dintre numele poetului și domeniul speculației filosofice. Apoi, preferința îngăduitoare pentru filosofii anglo-saxoni se simte în atenția pe care Russell o dă, în finalul lucrării, unor gînditori precum William James și John Dewey, cititorul trăind cu senzația că, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, filosofia lumii, dacă nu era în întregime utilitaristă, acest lucru se datora numai filosofiei analitice. Nici un cuvînt așadar de fenomenologia germană
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
sunete cam cât taragoturile lui Dumitru Fărcaș și Luca Novac, Taraful de la Vața și cimpoiul lui Marin Chisăr la un loc în timpul emisiunii ,Tezaur folcloric". Acestea fiind datele problemei, în calitate de psihosociolg părând proaspăt picat în cap din arborele genealogic al gânditorului de la Hamangia, la vederea și auzirea cvartetului, prietenul a făcut fix mutra lui Ioan Talpeș ,de pe sticla" MegaVijănului când Gheorghe Ciuhandu i-a insinuat să-i cumpere niște țigări de la Cooperativa ,Ochiul și...", adică atât: ,ochiul" - ca să nu avem pe
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
era, cel mai adesea, informație la a doua mînă despre personalități uitate ale României. Despre Nae Ionescu, de pildă, povestea că avea un Mercedes splendid care, se spune, zicea Paleologu, era răsplata lui Nae pentru filogermanismul lui. Altminteri, adăuga Paleologu, gînditorul avea relații cu firma germană de medicamente Bayer. După Revoluție, tot ceea ce povestea el pentru ascultători cultivați și discreți, înainte de '89, a devenit un fel de relatare pentru reprezentanții spiritului Pieții Universității. Altminteri, conu Alecu nu credea că spusele lui
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
umane, o înlănțuire la capătul căreia progresul omenirii ar fi un dat firesc pe care toți îl așteptăm în virtutea unui consens unanim, ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
înlănțuire la capătul căreia progresul omenirii ar fi un dat firesc pe care toți îl așteptăm în virtutea unui consens unanim, ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii s-au
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
ci un sistem filosofic este expresia pe care o anumită epocă a luat-o în mintea unui anumit gînditor. Același gînditor trăind în altă epocă ar fi avut o altă filosofie, cum și invers, aceeași epocă privită cu ochii altui gînditor ar fi culminat într-o altă operă filosofică. Nu există nici o necesitate în felul în care filosofiile omenirii s-au înșirat de-a lungul timpului, cum nu există nici o necesitate în chiar felul în care epocile respective s-au succedat
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
scrupulozitate că Immanuel Kant este considerat cel mai mare dintre filosofii moderni, pentru a-și mărturisi imediat neîncrederea în acest verdict. Mai potrivit ar fi să spui, după Russell, că I. Kant nu este cel mai mare filosof, ci un gînditor foarte important, iar motivul cel mai plauzibil este acela că ierahiile, indiferent de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
-și mărturisi imediat neîncrederea în acest verdict. Mai potrivit ar fi să spui, după Russell, că I. Kant nu este cel mai mare filosof, ci un gînditor foarte important, iar motivul cel mai plauzibil este acela că ierahiile, indiferent de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
conferă atributele de invidiat ale laurilor filosofici, trecînd astfel cu seninătate peste incompatibilitatea funciară dintre numele poetului și domeniul speculației filosofice. Apoi, preferința îngăduitoare pentru filosofii anglo-saxoni se simte în atenția pe care Russell o dă, în finalul lucrării, unor gînditori precum William James și John Dewey, cititorul trăind cu senzația că, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, filosofia lumii, dacă nu era în întregime utilitaristă, acest lucru se datora numai filosofiei analitice. Nici un cuvînt așadar de fenomenologia germană
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
cu arma în mână, „Regina înălțimilor” va rămâne mereu vie și surâzătoare, numele ei figurând în Epopeea Aviației Române precum și în Cartea de Aur a Rezistenței Armate Anticomuniste. Dacă am încerca să punem în antiteza optimismul robust și sănătos al gânditorului Petre Tutea care a petrecut ani grei în temnițele din România, cu angoasele și pesimismul lui Emil Cioran care nu a cunoscut ororile universului concentraționar din țara noastră, această stare de spirit a lui Cioran ar putea părea nefondată și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și au alcătuit fermentul ce a statornicit viziunea lui asupra vieții, transformându-l într-un moralist dur, incisiv, fără pic de respect față de conveniente, care „a vrut să demoleze toți zeii acestei lumi”, cum l-a caracterizat un alt mare gânditor contemporan, Gabriel Liiceanu, în alocuțiunea ținută cu ocazia premierei filmului „Exercițiu de admirație” pe care l-a realizat în anul 1990 la Paris. Întâlnirea acestor mari gânditori români, care s-a putut înfăptui după evenimentele din Decembrie, a dat naștere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să demoleze toți zeii acestei lumi”, cum l-a caracterizat un alt mare gânditor contemporan, Gabriel Liiceanu, în alocuțiunea ținută cu ocazia premierei filmului „Exercițiu de admirație” pe care l-a realizat în anul 1990 la Paris. Întâlnirea acestor mari gânditori români, care s-a putut înfăptui după evenimentele din Decembrie, a dat naștere unui dialog aprins, în care acuitatea întrebărilor, cât și franchețea răspunsurilor marelui exilat îți tăiau respirația. Argumentele pe care le aducea fiecare în sprijinul propriilor teze au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o vedea în descompunere, revoltat împotriva a tot și a toate, exprimându-se adesea într-o manieră șocantă, încercând să folosească simbolurile logice ale paradoxului pentru a exprima mai bine absurdul, cum este menționat în „Encyclopaedia Universalis” „Cel mai mare gânditor nihilist al veacului”, cum îl numește Gabriel Liiceanu, s-a stins din viață la data de 20 Iunie 1995 în vârstă de 84 de ani, lăsând în urmă câteva zeci de volume plus 34 de caiete pline cu însemnări nepublicate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în viață, în spiritul lui Baudelaire și Valery”. Aceste frumoase cuvinte prin care este definită în câteva fraze personalitatea complexă a lui Cioran, au fost scrise de un critic literar care a știut să analizeze și să aprecieze opera marelui gânditor la justă ei valoare. De aceea ni se pare curios faptul că la șapte ani de la moartea lui, cercetătoarea franceză Alexandra Laignel-Levastine, răscolind trecutul câtorva mari scriitori de origine română, a dat publicității la Paris o carte în care reamintește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
așa zisul „realism socialist” în perioada în care comunismul a lăsat o pată neagră pe istoria țării noastre, dând naștere în schimb unor pseudovalori, sau, în cel mai fericit caz unor pigmei care nu se pot ridica la înălțimea marilor gânditori, scriitori sau poeți naționaliști care au dus faima României până în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei. Dacă a răscolit că un hârciog prin biografia scriitorilor români, a omis în schimb cu bună știință să amintească numele unor scriitori din țară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
noastre, iar neliniștile lui în privința viitorului ne încearcă pe toți românii de pretutindeni. Pentru a-i înțelege mai bine personalitatea imprevizibilă și contradictorie, redam câteva din mărturisirile lui intime, care ne dezvăluie cel mai bine profilul moral al acestui mare gânditor. Despre muzica: În fața nici unui tablou din lume nu ai simțit că viața ar putea începe de la tine; dar sunt finaluri de simfonii care nu o dată te-au silit să te întrebi dacă tu nu ești începutul și sfârșitul. Pentru mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Cioran face parte din patrimoniul cultural al universalității, la care țara noastrț și-a adus contribuția din plin cu opere și oameni de înaltă ținută morală și valoare. Iată cum îl definea Dominique Quehec, în avanpremieră unei întâlniri cu marele gânditor: „Cioran, scriitor român de limba franceză, este unul dintre cele mai mari spirite ale secolului 20. Cu neputința de a fi clasat, el este autorul unor savuroase aforisme al căror humor este plin de profunzime filozofica asupra lumii și asupra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dau în copiraitu' lu' dom' Năstase... De fapt, am vrut să spun pur și simplu că a înnebunit Haralampy: după ce timp de vreo trei ore a răsfoit programul tv, a numărat nu-știu-ce, a notat și a vorbit în cifre privind gânditor spre tavan și frământându-se ca de friguri, acum lasă televizorul și scoate vorbe fără șir... - Îl pierdem!, se zbuciumă soacră-sa nemaiauzind reclama de la Pro Tv conform căreia ,cea mai vizionată emisiune de umor din România, în ultimii cinci
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
-se într-un reper permanent al culturii noastre contemporane. Discreția cu care a fost întâmpinată această spectaculoasă întregire a operei sale românești e deconcertantă. Mai ales dacă ne gândim că a treia inedită, Razne, este chiar ultima carte scrisă de gânditor în limba română, înaintea trecerii, prin Précis de décomposition (1949), la cea franceză. Un volum-cheie, așadar, în biografia lui Cioran și în devenirea operei sale. Căci transferul, după cum arată Constantin Zaharia în prefață, nu este numai de la o limbă la
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
Cronicarul a remarcat eseul „Conceptul de America în istoria gândirii politice europene” al cărui autor este Alan M. Levine, conferențiar la Departamentul de Științe politice al Universității Americane din Washington, D.C. Acesta a studiat în amănunt viziunile despre America ale gânditorilor europeni, de-a lungul vremii, și le trece în revistă atent, relevând ceea ce au substanțial, dar subliniindu-le și defectele - stereotipurile și repetitivitatea diverselor puncte de vedere. Avem în față toate opiniile care contează: de la valul inițial al reacțiilor gânditorilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4002_a_5327]