3,241 matches
-
2017Azi am privit infinitul și am văzut în el oamenii infiniți... Credem că suntem identități definite... De fapt suntem: „nimic” ! Suntem doar trăiri efemere, „gâște maiestoase”- doar în momentul plecării spre alte zări albastre... Ați privit vreodată un stol de gâște în anotimpul socotelilor finale? Toamna? Este ceva superb! Gâtul lung, întins perfect, liderul (lidera) lor în vârful triunghiului... Țipetele de dor deasupra celor trecute spre reîntoarcerea de la început.... Este ceva diferit de grația și îngânfarea lebedelor... Lebedele sunt deosebite, adevărate
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
mele, dar am simțit profund încărcătura informațiilor, pentru că după acest vis am început să gândesc altfel. Parcă am început să-mi folosesc altfel creierul, să mă concentrez altfel și îmi reveneau zilnic din memoria îndepărtată, informații peste care trecusem ca gâsca prin apă. Erau fragmente de fraze, de spuse ale tatălui meu în diferite momente ale vieții, în anumite situații în care trebuia să descâlcească probleme de diferite naturi. Bănuiesc că ceea ce mi-a spus atunci s-a adunat frumos în
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
în: Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Într-o pădure-ntunecată, Vulpea trăia, cam leșinată. Atât de foame îi era, Că doar din visuri se-nfrupta. Dormea, tânjind la iepurași, La rațe mari de pe imaș, La gâște multe, îngrășate, Și la găini împestrițate. Când foamea tare-o înghionti, Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, Sperând să-i iasă hrana-n cale. Ea nu se duse mult, așa: În tufe, ceva se mișca. Se-
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
aduc acolo. Am adus-o, au reparat-o, așa am ajuns eu la bicicletă. Trebuie să o mai spun o dată: am avut părinți foarte cumsecade. Mama mea era casnică, e adevărat. Cum să-ți spun? Mergea dimineața la piață, cumpăra gâște, din care vindea jumările, pieptul, ficatul, bineînțeles, pulpele. Și rămâneau aripile pentru noi. (Râdem) Iudit: De atunci nu mănânci aripi... Duci: Însă am avut untură. Și ce bună era! Pe pâine prăjită cu boia și usturoi! Și tatăl meu era
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
bea numai papa? La fel! Voiai o mașină trăsnet cu care să faci praf o pițipoancă? Te duceai la un vecin care avea o imprimantă mare, îl serveai cu o tărie și, în cinci minute plecai la volan să aburești gâsca. Sau poate spiritul de aventură te făcea să poftești un iaht înarmat cu arme nucleare și heliport. Eii, mai dura, te mai făceai mangă cu alt vecin, dar până spre seară plecai cu iahtul spre insulele din Marea Sargaselor. Aveai
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
emoție și bucurie, o podidi plânsul. Se aplecă peste trupul acoperit al fiului, își lipi fața de a lui și din lacrimile de bucurie ale celor doi se formă un râu cald, ce se aduna pe perna din fulgi de gâscă de sub capul băiatului. El nu avusese până atunci o bucurie mai mare, nici atunci când fusese declarat campion național, el, țăranul Nicu din Domneștiul Muscelului, pe podiumul cel mai înalt al Balcanilor, doi ani la rând, în 1928 și 1929. Acum
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau în solul straturilor bine mărunțițe. Pe la porți, în zona de siguranță a zonei, în țarcuri făcute din plasă de sârmă, gâștele erau scoase din curți cu bobocii abia ieșiți din ouă. Erau ființe blânde și ascultătoare la găgănitul de avertizare a unui pericol iminent. Strânși tâlvură în jurul celei care i-a adus pe lume, încercau să ciugulească firicelele de iarbă abia
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
Publicat în: Ediția nr. 39 din 08 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Ocupați cu alergătura zilnică, observăm cu oarecare întârziere că, peste tot în jurul nostru, natura a început să-și schimbe straiele. Ne surprinde mai întâi ba un gâgâit de gâște sălbatice, vâslind pe cer în obișnuita formație de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Zilele se comprimă, obligându-ne să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
stau acum strănepoții ei. La Liza, s-a mutat, de la oraș, nora lui Mimi...la „casa proastă” stă nepoata bătrânei, patroana de la magazin. Mă uit în curtea de păsări a casei noastre, ca un străin... Pe vremuri, dimineața, înotai printre gâște, rațe, curci, găini, pui...din diverse generații...Trebuia să păstrăm ordinea de ieșire, ca să nu se bată. Gâștele își luau zborul spre baltă...rațele, lip-lip și ele...curcile, taman în vie...iar găinile, la porci, peste gard. Doar puii erau
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
nepoata bătrânei, patroana de la magazin. Mă uit în curtea de păsări a casei noastre, ca un străin... Pe vremuri, dimineața, înotai printre gâște, rațe, curci, găini, pui...din diverse generații...Trebuia să păstrăm ordinea de ieșire, ca să nu se bată. Gâștele își luau zborul spre baltă...rațele, lip-lip și ele...curcile, taman în vie...iar găinile, la porci, peste gard. Doar puii erau cuminți, până le dădeau penele. Odată trecut acest episod, mai puteam râvni la o oră-două de somn. Desfac
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
mai bătrână, sau când spălau rufe. Deși grăbit, calcă cu grijă, șchiopătând ușor din cauza bătăturii din talpa piciorului stâng ce-l sâcâie de ceva vreme. O salută mecanic pe Margareta lu’ Fâșneață, care se chinuiește să bage-n curte o gâscă greoaie și crăcănată, însoțită de vreo zece - doisprezece boboci dolofani și gălăgioși, ce ciuguliseră până atunci iarba măruntă de pe marginea șanțului. De pe o scară de lemn sprijinită de peretele casei, Mihai Fâșneață însuși - care se străduia, pare-se, să regleze
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
perplex. Așa ceva nu mi-ar fi trecut niciodată prin cap. Dar mi-am adus aminte că la venirea noastră în sat, a văzut soția la fântâna din vale o căruță și pe cineva care asmuțea câinele spre un cârd de gâște și dacă reușea să facă o victimă, una singură, da bice cailor și gata. I-am povestit și ei tărășenia. - Păi, nu vezi că toată lumea fură? Tu pe ce lume trăiești? Am încercat să schimb subiectul dar n-a fost
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]
-
fericiți doar când au ocazia să cârtească, blestemând-uși șefii care, cică, nu fac nimic elogiind munca lor care face globul să se învârtească. O plagă socială. Ultima categorie altă plagă socială. În general semidocți, adică au trecut prin școli ca gâsca prin apă, sunt deosebit de dotați la folosirea periuței și a lingușelii. Cu sau fără voia șefului îl înlocuiesc cu orice ocazie. Sunt mai mult decât canibali. Prin șopârle bine plasate își mănâncă la propriu toți colegii. Acasă nu sunt buni
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
că ar trebui menționat punctul de plecare al acestor probleme și anume faptul că la baza fiecărui individ ar trebui să stea, în primul rând, cei șapte ani de acasă, apoi școala pe care o urmează, de preferat nu ca gâsca prin apă, cea care ar trebui să se implice mai mult în trasarea unei conduite etice, iar aceste lucruri ar trebui consolidate mai departe în mica instituție numită familie. Un om care ar beneficia de o astfel de conduită, ar
OAMENI, MENTALITĂŢI ŞI (IN)COMPATIBILITĂŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347972_a_349301]
-
răsplătim bunăvoința, boierule? BOIERUL: Vă păsuiesc până se face mare. Atunci îl iau argat la grajdurile mele. MOȘUL: Ce suflet bun ai boierule! BOIERUL: Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... BABA: Dar n-avem curte... BOIERUL: (cu blândețe) Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădure și faceți-vă un coteț de păsări și un țarc că vă dau și o capră cu lapte pentru copilaș. Aveți grijă să crească
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
are nicio valoare.“ S-a sculat de la masă, s-a închinat și cu lumânarea în mână s-a îndreptat spre odaia din față unde dormea de obicei. Rămas în izmene și cămașe s-a băgat sub plapuma cu pene de gâscă făcută de Marița.” Poimâine e Crăciunul! Astă-vară Ionel mi-a scris că vine la mine de Sfânta Sărbătoare.“ A suflat în lumînarea din borcanul pus pe taburelul de la capătul patului ce ținea loc de noptieră. Obosit, adormii cu amintirile venite
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
câteva oi, iar dacă doream mai mult spațiu liber în miezul zilei, trebuia să iau cu mine și porcii. La început a fost greu, cu timpul a trebuit să mă obișnuiesc. În timpul prânzului aveam de adunat rezervă de hrană pentru gâște și porci, până la prânzul din ziua următoare. O bună parte a prânzului o pierdeam însă cu o problemă care pentru mulți ar părea rușinoasă, dar nevoile s-au născut fără rușine. Scoteam mărăcinii din picioare, “adunați” în după amiaza zilei
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a fi atentă
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
prietenie Despre despărțire Despre nemurire și iubire. Ei spun despre Ur și Sumer Despre Egipt, Piramide, Troia și calul troian Despre viclenie și trădare Despre Cartagina Unde Eneas numea Înțelepciunea cu numele Reginei Didona Și o părăsea. Despre Atena, Roma gâștele din Capitoliu Sarmisegetuza, Adamclisi, Cezar, Vercingetorix, din nou Roma În lux și splendoare Cornelia, mama fraților Grahi Apoi Roata , mașina, avionul Racheta, fără hotare Înconjurând planeta. Cât de puține din câte au fost Au rămas! Și câte din câte au
ZIDURILE DEŞERTĂCIUNII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348393_a_349722]
-
din afară și reprezintă o părticică din Sfântul Duh, parte din trinitatea divină. Cât pare de curios dar în acest caz biserica are dreptate. Intelectul este o entitate primită de om după nașterea sa fizică. Când și cum este altă gâscă-n altă traistă. Trupul din țărână funcționează după reguli pe care omul s-a străduit să le cunoască spre a alina unele alterări care dau suferințe. Au reușit în parte dar mai are multe de făcut. Dar toate aceste realizării
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
are nicio valoare.“ S-a sculat de la masă, s-a închinat și cu lumânarea în mână s-a îndreptat spre odaia din față unde dormea de obicei. Rămas în izmene și cămașe s-a băgat sub plapuma cu pene de gâscă făcută de Marița. „Poimâine e Crăciunul! Astă-vară Ionel mi-a scris că vine la mine de Sfânta Sărbătoare.“ A suflat în lumînarea din borcanul pus pe scaunul de la capătul patului ce ținea loc de noptieră. Obosit, adormi cu amintirile venite
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
la rândul lui un băiat căsătorit și cu propriile lui afaceri în sistem. Ospătarii au umplut imediat masa cu tot felul de platouri pline cu gustări atât reci cât și calde, pe bază de preparate vânătorești, pateuri din ficat de gâscă sălbatică și fazan, copane fripte de porumbel, piftie de rață sălbatică, frigărui de sitari și alte bunătăți, însoțite de garnituri la fel de gustoase și deosebite printre care ciuperci umplute, rulouri din aluat prăjite în unt, cartofi copți în coajă, completate cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
Peste an, de sărbătorile de nume ale părinților, fraților,...de Înălțare pentru fiul ei, tatăl mamei mele, rămas pe câmpul de luptă , în război, al doilea, ....mai mici așa, după timp și posibilități. Însă toamna, la Hrisovul Viilor, când creșteau gâștele,ajutate și de peștele de pe gârlă,se făcea țuica din zarzării de la grădină , se culegeau strugurii și ieșea mălaiul nou, musai se făcea o pomană ,, peste” toți morții. Și ce mai pomeni făcea, ...pe așternut,...la propriu! Avea Bitina un
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
de deschidere a sezonului de vânătoare, năvălesc în România înarmați până în dinți, transportând lăzi cu arme și gloanțe cât mai mortale, cu care realizează performanțe cinegetice de neimaginat adică, sute de mistreți împușcați zilnic, cerbi, ciute sute ori mii de gâște, rațe sălbatice, fazani și alte viețuitoare cu excepția miilor de iepuri prinși în plase pe care îi cumpără pentru a-și popula propriile terenuri și unde-i căsăpesc de îndată. Păi, când mai vine câte unul dintre acești vajnici „vânători de
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]