3,883 matches
-
ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmam cu postul, cu privegherea, si, mai mult decât toate, cu aducerea aminte de moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viața această și spre întâmpinarea Domnului Hristos... " Dinaintea altarului bisericii mari - ridicată între anii 1857 și 1866 cu Hramul Botezul Domnului, arde neîntrerupt o candela care aduce aminte că acolo odihnesc osemintele acestui
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
mai voinici sau înșirați doi câte doi cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la capete cu șaibe și piulițe. Fetele ieșeau dumineca la horă gătite cu ii și fote bluze cu altițe dar și rochii de-a gata aduse de câte cineva care lucra pe la oraș. Erau tare îmbujorate de frumusețea vârstei dar începuseră să-și dea și cu pudră. Se strigau una pe alta
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
client permanent și voi renunța la masa de la popota ofițerilor, deoarece îmi ia prea mult timp, pentru dus și întors la locul de muncă. -Nu este nici o problemă! zise patronul. La prânz pot să vă servesc și o masă caldă, gătită din produsele gospodăriei mele. În cârciumă intră băiatul de prăvălie care anunță: - Masa este pregătită, conașule! Micii sunt deja pe grătar și îi aduc repede acolo. Cum îi doriți, mai prăjiți sau mai în sânge ? - Păi, eu zic să mă
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
îl blestemi pentru că n-are roadă și mă-nspăimânt că-aș putea să devin un nou măslin ce sub blestem să cadă. Mă zbat să fiu tot timpul pregătit să-ntâmpin,Doamne,-oricând a ta venire cu trup curat,cu sufletul gătit în straie luminoase de iubire. Dar până-atunci mă întristez și plâng știind ce rost pe acest drum Te-aduce și parcă simt cum bicele mă frâng și-alături de tâlhari mă pun pe cruce. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348663_a_349992]
-
singură cameră cu două paturi așezate sub ferestrele de pe ambele părți, unde dormeau părinții săi atât vara cât și iarna. Iarna camera se încălzea mai ușor de la plita zidită din țăndări de olană lipite cu pământ galben, pe care și găteau hrana de toate zilele. Prima a fost descoperită mama, care, din cauza întunecimii din magazie, nici nu a cunoscut-o. Credea că este vecina Lenuța care avea să-i aducă niște ouă. A avut rudele de la oraș venite în vizită și
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
butelie că s-au descurcat când s-au dat pe tabel de la primărie. Era mai greu cu butelia. Trebuia să o care cu cotiga până la șosea și să aștepte camionul cu butelii, când trecea spre Oltenița marțea și vinerea. Acum găteau folosind ca material combustibil corzile tăiate de la vița-de-vie, la plita oarbă construită din bucăți de olană spartă zidite cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balega de la măgăruș. - Hai că nu mai este mult și este gata mâncarea
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
douăzeci de ani în țară? Tatăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza după ce le spăla bine pe plita sobei din curte și le prăjea presărând sare pe ele. Ei nu prea îi plăceau gătite așa, dar la țară oamenii nu se pricepeau
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
ani. Nu aveau copii și acesta era un avantaj: nu se trezea prin camera ei cu vreun copil curios și nici gazdele nu obișnuiau să-i viziteze camera. Era autonomă din acest punct de vedere. Dacă dorea să mănânce, își gătea ceva la bucătărie și avea, desigur, și acces la frigider. Îl folosea mai ales vara, când nu rezistau alimentele gătite mai mult de o zi - două. Carnea nu-i lipsea niciodată, însă prefera să-și aducă doar cât putea consuma
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
să pregătesc o gustare rece cu ce se găsește prin frigider. Nu știam că voi avea un oaspete așa de drag, să-mi diversific produsele din frigider. Eu nu prea mă omor cu hrană caldă. Uneori mă invită gazdă când gătește și se întâmplă să fiu și eu pe acasă. Zice că-i este urât să mănânce singură. - Nu-i nevoie de nicio gustare la ora aceasta. Seara nu obișnuiesc să mănânc decât o cană de ceai sau lapte de la vacile
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > RĂVAȘ DE TOAMNĂ Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului S-a-mbrăcat în frac pădurea cu frunziș de chihlimbar, Fluturi rătăciți prin ramuri o gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mâncam sufletul. Masa de prânz era, musai, fix la 12. Cinci minute peste și tatamare dădea ora exactă. Mamare trebuia să se încadreze cu toată treaba. Păine, ciorbă, felul doi. Ceva dulce făcea în fiecare duminică, câteodată și pe săptămână. Gătea în fiecare zi, atât cât știa că se mănâncă, niciodată de pe-o zi pe alta. Seara, la ora șapte era cina. Totul era minuțios calculat. O admir pe săraca femeie cum putea face față cu toate. Nu mă punea
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
parfumul suav din petalele purpurii, peste mărgăritarele de rouă, ce se prind ca niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă destinul ca o predestinare a trăirii
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > HAIKU 2 Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Haiku 2 Rapsodie-n alb - zarzării bunicului gătiți de nuntă Rhapsodie en blanc - leș abricotiers du grand-père parés de marriage *** Vreme de toamnă - norii peticesc cerul zdrențuit de vânt Temps d’automne - leș nuages rapiècent le ciel déchiré par le vent *** Gutui altoit - pe o creangă a crescut
HAIKU 2 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350129_a_351458]
-
de zi să-și fie, nu amurgul. Trecut-au vremi și-au ascultat porunca, Purtându-se cum le rostise datul, Ea pruncii zămislind, el fiind soldatul Și soțul iubitor deprins cu munca. Pornise roata lumii iar apoi, S-au împlinit gătindu-se cu straiul De veșnicie și-au pășit în Raiul Din care-i alungase pe-amândoi. Puteți găsi în orice piață mărul, Nu mai contează gustul sau măsura. Ca el se vând la fel iubirea, ura, Urmașii lor vând azi
MĂRUL FĂRĂ ADEVĂR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350144_a_351473]
-
de mătuși, trântise niște vorbe foarte neelegante, apoi ușa și dispăruse definitiv, plecând în Africa să facă vaccinuri unor populații din Sahara. Nu se poate spune că regretase atunci baletul și recitalul soției, mai ales că, aceasta nu știa să gătească decât ouă fierte și cartofi în coajă, la cuptor, prin urmare, se refugiase, ca un om normal ce se afla, în bucuria muncii, ajungând contabil-șef la fabrica de frânghii din localitate. Nici acum nu regreta plecarea ei, deși uneori
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
salată au mâncat, cu ce scuter s-au dat, pe ce iPhone au navigat, ce gagică au cucerit (ca să nu zicem altfel), la ce petrecere au băut semenii săi bărbați și, respectiv, ce pantofi și-au cumpărat, ce friptură au gătit, pe ce smartphone au navigat, ce gagiu au agățat și la ce party au fumat semenii săi femei. În proporție de cam 80%. Atunci, pentru a socializa cât de cât, e limpede că îi mai rămân 20%, care mai au
DON QUIJOTE DIN BERCENI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350166_a_351495]
-
din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nopți și câte zile Până la scadență Măsurate-n mile: Milă, Excelență! Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
colț cu cărți prăfuite și greu de observat. De altfel, strânsesem toate pozele cu ei și le ascunsesem într-un sertar din dormitorul lor, pe care numai bunica îl mai deschidea când venea să facă curățenia săptămânală și să-mi gătească felurile de mâncare ce zăceau în frigider, de fiecare dată neatinse. Când fratele meu propusese ca bunicii să se mute cu mine, pentru a avea grijă de treburile casei eu m-am opus, în gândul meu se întrezăreau petrecerile cu
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]