891 matches
-
răsplătiți de actualul "învîrte frigare" (apud Anatole France) de la Cotroceni; - majoritatea vocilor auzite azi e bugetară; cum așadar să supere aceste voci o putere ce le asigură chenzinele pe scaun!; de ce nu s-ar consuma în edulcorate divagații enciclopedice, în galante exerciții stilistice, fie ele chiar în rubricile personale ale unor ziare care, culmea, în compartimentele lor forte duc o luptă crîncenă cu puterea mafiotă la zi!; drăguții de ei, esteții (bine hrăniți de buget), iar unii beneficiind și de recentele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum prin sumbra lor grandoare. În locul rozelor dantelării de piatră, bănuite, descopăr timoranta masivitate a fortăreței cenușii. Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel ele, influențele strădaniile sănătoase ale Cîntării României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici chiar dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor ce traversau, pe la vecernie, Piața, notele obținute de acestea făcînd parte, firește, din rigorile meseriei. Ce fascinante erau foaierele Teatrului, candid cotropite în pauze de adorabila faună a junelor și junilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
propagă, senin înverșunat, promiscuitatea! Îmi mai băgasem nasu-mi bergerac și în alte asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut în mai toate.) Producătorii înșiși, prezenți în gală, băieți drăguți, îmbrăcați oț, păreau destinați mai degrabă unor chermeze galante, decît peliculelor răscolind orduri ale unei societăți ce-i drept cam buimace în trena ei comunistă, dar, mă rog, nici chiar atît de programatic damnate. Or mai fi, cerule, și oameni realmente frumoși în țara asta (tristă, plină de umor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vizual? Atît de insolent la modă acum, dar și atît de trist anonim, în cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită măcar bravada cruciaților madrigaliști. (Caca! ar răspunde băiețică Baetica.) 10 mai Dacă fereastra atelierului ar da spre o stradă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sunt încredințate corului (în stil omofonic, contrapunctic, fugat); altele sunt compuse sub formă de arie pentru solo și orchestră, iar altele sub formă concertantă (soliști, cor și orchestră). Este victoria stilului mixtus și a principiului eterogenității: stil vechi și stil galant, belcanto și soliști vocali, cor și orchestră, contrapunct, fugă și imitație (îndeosebi în „Cum sancto Spiritu” sau „Et vitam venturi saeculi” sau „Amen”), toate elementele confluând în aceeași compoziție. Lipsește doar recitativul solistic sec, element ce va rămâne caracteristic formelor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la care ne referim, nu numai modelul arhaic alla Palestrina: practic, era folosit întreg lexicul întâlnit la marea majoritate a muzicienilor. Prin „stil ecleziastic”, mulți înțelegeau tocmai acest limbaj global care, prin manierele sale mixte (de la contrapunctul sever, la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne și accesibile publicului mai larg. Doar o anumită minoritate, mai exigentă, înțelegea prin „stil ecleziastic” un limbaj sobru, sever și a cappella, net opus celui profan
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin textele recente, ci mai curând prin faptul că sunt recuperate, în secțiunea Începuturi (1942-1947), cvasimajoritatea articolelor sale din prima etapă. Printre ele, un studiu ezitant despre imaginarul „galant” al poeziei lui Mihai Eminescu și articole despre Perpessicius, Constant Tonegaru ori Pompiliu Constantinescu. Acestuia din urmă i se reproșează, de exemplu, carența în „înțelegerea vie a epocilor și a generațiilor în raporturile lor cu zodia particulară a fiecărei opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Nesfârșitele primejdii, București, 1978; Învățături pentru Delfin, București, 1979; Banchetul, București, 1982; Ulise și umbra, București, 1982; Redingota, București, 1984; Licitația, București, 1985; Trei oglinzi, București, 1987; Asediul locului comun, București, 1988; Îngerul cu șorț de bucătărie, București, 1992; Povestiri galante, București, 1994; Paltonul de vară, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1996; Fărădelegea vaselor comunicante, București, 1997; Jurnal de atelier, București, 1997; Febra. File de jurnal (1963-1971), București, 1998; Târgoviște (Scurt excurs sentimental), Târgoviște, 1999; Cum se face, Târgoviște, 2002. Ediții: I. L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială, galantă, rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși, cu scriitori, filosofi, pictori, militari, înalți prelați, aristocrați de Curte, cu femei de rang nobiliar, actrițe, scriitoare. Amintim câteva nume: Bernard Le Bovier de Fontenelle, scriitor și filosof, precursor al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
societate veselă, rafinată. Viața ei se derula în castelele din Versailles, Trianon, Marly, Fontainebleau, Saint Cloud, în saloanele în care privilegiații acestora își etalau toalete somptuoase, se distrau cu jocurile de noroc, se amuzau prin conversații, se antrenau în aventuri galante. Frumoasa blondă cu ochi albaștri, cu siluetă subțire și elegantă friza prin lux exorbitant, în locul ei preferat, Trianon de a cărui amenajare s-a ocupat personal, cu costuri mari, de două milioane de livre. Se spune că o cameră era tapetată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu alte înclinații decât cele pe care Istoriile le-au remarcat odinioară la ei." Când tradiția nu este respectată, piesa, din cauza neverosimilului său, nu poate căpăta adeziunea publicului. "[Autorul de tragedii] nu ar avea amabilitatea să ne facă (...) un Alexandru galant, și încă mai îndrăgostit de farmecele încântătoarei Ipsicrate, decât de Sceptrul soțului ei și de bogățiile Persiei? Un Scipion affété (plin de afectare) și mai capabil să ia foc la vederea primei figuri [întâlnite] dăruite cu un aspect atrăgător, decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din 1994, la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Banatul” din Timișoara, revine după un timp ca profesor de liceu. În 1980 debutează în „Orizont” și ulterior figurează în volumul colectiv Drumul cel mare (1985), iar prima carte de proză, Indiile galante, îi apare în 1993, fiind distinsă cu Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul reconstituirii aerului de epocă, iar cele de publicistică valorizează sarcasmul unui om al cetății indignat sau doar mâhnit de derapajele, fără număr parcă, ale timpului contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998, 7; Florin-Corneliu Popovici, No man’s land, „Paralela 45”, 1999, 21 septembrie; Olimpia Berca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
erorile propriei existențe. Finalul, deși ușor neverosimil, este semnificativ: legile implacabile ale destinului acționează în mod tragic asupra protagonistului. Careul de fugă tinde a fi un roman de moravuri, în care politicul este voalat de un șir nesfârșit de aventuri galante și de fire epice încâlcite. Ziaristul Mihai Bratu trece prin nenumărate experiențe erotice, la fel cu prietenul, dar și opusul său moral și intelectual, de altfel deloc antipatic, șoferul David. Apar și aici tipuri umane variate: „contele”, reprezentant al vechii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]