2,926 matches
-
din sute, ba chiar din mii de galaxii...În pofida dimensiunilor (distanțele dintre galaxiile unui roi sunt de ordinul milioanelor de ani lumină, iar distanța dintre două roiuri de 100 milioane ani lumină), s-a constatat că, asemenea ciorchinilor, roiurile de galaxii sunt organizate în superroiuri! Avem astfel cea mai concludentă dovadă că nimic nu-i la întâmplare și că Universul (totalitatea văzutelor și nevăzutelor) trebuie considerat de orice om cu scaun la cap ca un sistem armonios și ordonat. Iată, de
ENIGMA VIEŢII – PARTE DIN SERIA INFINITĂ A ENIGMELOR UNIVERSULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381040_a_382369]
-
nuanțele de alb și azuriu, Eu, mângâiat de dorul meu nemuritor, vorbeam cu malul. De-atunci, am scris cu primăveri prin câmpuri de singurătate și nici un vis n-a mai pășit pe marginea luminilor din mine, Refugiat, prin timpul altei galaxii, am dat secundele deoparte, am spart clepsidrele care mă-ndepărtau de mare și de tine. Cu doi luceferi am căutat izvorul visului furat de vânturi, un curcubeu mi-a dat culori să duc cerului meu îndepărtat... De tine nu mai
NECUNOSCUTUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381097_a_382426]
-
Din leagănul genezelor astrale, O îmbinare de structuri fractale Nedemonstrate-n legi și teoreme. Sunt făr’ de ani și nici nu am o formă, Dar pot să-mi iau un trup, ca el să-mi fie Doar purtătorul meu prin galaxie, Cât timp lumini celeste mă transformă. Să explorez, azi mi-am ales Pământul Și-am coborât, vremelnic, la-ntrupare, Urmându-mi existența muritoare Ce mi-a înscris-o, în destin, Cuvântul. Învățături lăsate-n așteptare Mă luminează. Cugetul și fi’nța
ÎNTRUPARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381131_a_382460]
-
focul dragostei,/ Este para iubirii care aduce floarea de cireș,/ În primăvara rodirii, în primăvara bucuriei.../ Este lacrimă-rugă-tăcere/ Atunci când Pruncul-rege s-arată în iesle./ Este Inimă rănită de iubire,/ Atunci când Fiul-Rege-Preot,/ Unica lumină/ Deschide spre pământ Cuvânt-liturghie...” (Dan Bodea, Assunta. Galaxia Gutemberg, 2009, p. 12, 15) FEMEIA, în arealul primordial Carpato-Danubiano-Pontic este Vocație sacră. Fecioara MARIA, a fost desigur, înzestrată cu toate darurile cerului, dar cele care au îndumnezeit-o cu adevărat au fost: smerenia, milostenia, rugăciunea și tăcerea, liniștea. În
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
pură Se-mprăștie-n neanturi, pătrunde cu putere, Iubirea strălucește, din nou, făr’ de măsură. Și stele, lună, soare se leagă-n Universuri În sfântă-mpreunare, doar ascultând Cuvântul Sunt toate-n armonie și-un infinit de sensuri Străbat prin galaxie... Dar nu mai e Pământul. Referință Bibliografică: O ALTĂ GENEZĂ / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PENDULUL SORȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului În lumea noastră cât o gămălie, Ne cernem vise tapetate-n scrum. Funinginea înghite orbul drum, Sub soarele pierdut prin galaxie. Greblăm cu spor prin straturile minții. Sperăm să recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne
PENDULUL SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381195_a_382524]
-
Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016)... X. PENDULUL SORȚII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017. În lumea noastră cât o gămălie, Ne cernem vise tapetate-n scrum. Funinginea înghite orbul drum, Sub soarele pierdut prin galaxie. Greblăm cu spor prin straturile minții. Sperăm să recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe gât îndată, Uităm, subit, rezerve să păstrăm. Licoarea ne
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult În lumea noastră cât o gămălie,Ne cernem vise tapetate-n scrum.Funinginea înghite orbul drum,Sub soarele pierdut prin galaxie.Greblăm cu spor prin straturile minții.Sperăm să recoltăm ceva de soiDin gânduri vechi, zăcând prin cele noi,Se luptă-n ele demonii cu sfinții.Potirul vieții-l dăm pe gât îndată,Uităm, subit, rezerve să păstrăm.Licoarea ne seduce
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
un secol, care n-a murit cu oamenii ce l-au omogenizat pe fila nebună asteptandu-și tămăduitorul. Norocul lui Eminescu, Steaua ce nu s- a născut încă, întemeiata pe toate câte au pierit și câte s-au răzvrătit, în galaxii imateriale. Norocul lui Eminescu, povestea spinului cu sănătatea ferită de prostie și ură. Norocul lui Eminescu, Basmul lui Calin înfiat de filele poveștilor române. Norocul lui Eminescu, nesomnul inimii și creierului, în geniul poetic, nesupus, imparțial, obosit numai de chipul
NOROCUL LUI EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381370_a_382699]
-
în păsări și în ziua de mâine, În apa pe buze, în ochii de sfinți Cu- acea disperare a celor cuminți, Te caut pe tine ca pe-o salvare A muntelui care răsare din mare, A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca o dată, În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți, Puterile
ÎN MATCA LUMINII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381509_a_382838]
-
un secol, care n-a murit cu oamenii ce l-au omogenizat pe filă nebună asteptandu-și tămăduitorul. Norocul lui Eminescu, Steaua ce nu s- a născut încă, întemeiata pe toate câte au pierit și câte s-au răzvrătit, în galaxii imateriale. Norocul lui Eminescu, povestea spinului cu sănătatea ferita de prostie și ura. Citește mai mult Norocul lui Eminescu,Veronica, despletitaîn versuri, privită înoglinda spartăa nenorocului.Norocul lui Eminescu,fulger de un secol,care n-a muritcu oameniice l-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
versuri, privită înoglinda spartăa nenorocului.Norocul lui Eminescu,fulger de un secol,care n-a muritcu oameniice l-au omogenizatpe filă nebunăasteptandu-șitămăduitorul.Norocul lui Eminescu,Steaua ce nu s- a născutîncă, întemeiata pe toatecâte au pierit și câte s-aurăzvrătit, în galaxii imateriale.Norocul lui Eminescu,povestea spinuluicu sănătatea ferităde prostie și ura.... XXII. NOAPTEA-I ULTIMA MONADA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. Noaptea-i că un vuiet de tramvaie, Ziua, căi pe pajiști se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
I. UNIVERS ÎNCHIS DE STELE, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. Dacă-i putea crede în mine, m-ai iubi ? Umbrele așteptării, netezesc mintea mea, făcându-mă să visez aievea, departându-mă de tine, Galaxia fericirii mele, expansiune, într-un singur sens...Univers închis de stele, rătăcind, neghidat de nimeni, ori de vreun far, sau gând, clipe venite parcă,din Abis, aducând cu ele, imaginea frumuseții tale, suflet cald, atunci când... mi-e frig de sentimente
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
salvare, prin furtunile vieții, valuri se-abat deseori, măturând din amintiri, unele, întorcându-se mereu, cu refluxul, ... Citește mai mult Dacă-i putea credeîn mine, m-ai iubi ?Umbrele așteptării,netezesc mintea mea,făcându-mă săvisez aievea,departându-mă de tine,Galaxia fericirii mele,expansiune, într-unsingur sens...Universînchis de stele,rătăcind, neghidatde nimeni, ori devreun far, sau gând,clipe venite parcă,dinAbis, aducând cu ele,imaginea frumuseții tale,suflet cald, atunci când...mi-e frig de sentimente,colacul meu de salvare,prin furtunile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
am gândit să caut cuvintele și expresiile cheie ale volumului (înainte de a observa că dl Ioan Holban a ales și dânsul, pentru titlul prefeței, câteva cuvinte și expresii cheie). Am găsit, la rându-mi : „fiorduri”, „peșteri”, „caverne”, „pulberi de stele”, „ galaxii”, „praf celest”, „spații infinite”, „catapeteasma lumii”, „ceara care picură”, „lumânarea care lăcrimează”. Și eu și dl Holban am uitat să adăugăm „colivia”, care, deși nu revine frecvent în text, exprimă de fapt spațiul închis al unei existențe terestre din care
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia Ș-ntregul Univers devine-n mine-un Punct ! GENEZĂ Nemărginirea din cosmos mai păstrează urmele facerii noastre, când ea născu omenirea într-o ceață de sânge selenar, când fiecare stea gemea cu strigăt de lumini născându-ne, când Terra se
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cosmice, fără să-i fie teamă de zeii olimpici surprinși care, începând ei înșiși cumplit să se teamă, s-au ascuns timorați în legende ori în trupuri firave de oameni, Iar noi, cam de-atunci, am devenit în locul lor zei! GALAXIA (1) Amprenta cosmică a mâinilor Celui care cu vocea Lui divină chema stelele pe nume, celula imensă a haosului spațial, melc uriași de lumini pulverizate, în a cărui cochilie de foc locuim și noi ca-ntr-o inimă incandescentă a
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
străbată cu viteze tahionice de la un capăt la altul al lumilor tale! Omenirea prezentă și viitoare vrea să-ți viziteze pe rând brațele de lumină mișcătoare făcând din spirala-și diamantină un arc detonant ce ne va propulsa spre alte galaxii, și infragalaxii, și metagalaxii... GALAXIA (2) Cuib de galaxii spirale în care stelele nasc planete fertile, iar planetele secretă ființe gânditoare, ești un ochi al apelor cosmice ce se-nvârt ca o balerină de foc, cu rochii țesute din scânteieri
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
un capăt la altul al lumilor tale! Omenirea prezentă și viitoare vrea să-ți viziteze pe rând brațele de lumină mișcătoare făcând din spirala-și diamantină un arc detonant ce ne va propulsa spre alte galaxii, și infragalaxii, și metagalaxii... GALAXIA (2) Cuib de galaxii spirale în care stelele nasc planete fertile, iar planetele secretă ființe gânditoare, ești un ochi al apelor cosmice ce se-nvârt ca o balerină de foc, cu rochii țesute din scânteieri de stele, din cefei de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
al lumilor tale! Omenirea prezentă și viitoare vrea să-ți viziteze pe rând brațele de lumină mișcătoare făcând din spirala-și diamantină un arc detonant ce ne va propulsa spre alte galaxii, și infragalaxii, și metagalaxii... GALAXIA (2) Cuib de galaxii spirale în care stelele nasc planete fertile, iar planetele secretă ființe gânditoare, ești un ochi al apelor cosmice ce se-nvârt ca o balerină de foc, cu rochii țesute din scânteieri de stele, din cefei de fierbinți, din pitice albe
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
frica lui cumplită de bombele unei comete sparte (bezmetica Shoemaker-Levy, ce-ar vrea să-l detoneze-n pulberi), la fierberea-i rebelă de aburi somnambuli ce desenează mici fantome de mari sisteme viitoare - ne și visăm mutați cu toții în alte galaxii, peste milenii de milenii, de milenii - când iureșul luminii îl vom lăsa în urmă ca pe un melc nemernic, din ce în ce mai șchiop! SATURN Luminează-ne, Saturn, cu inelele tale concentrice logodite cu veșnicia, mândrește-te cu rotirea lor elegantă, ca cercurile
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
astrală, discret auzit doar de lacrimile ochilor noștri, numai dacă izvorăsc din iubire ori când amurgul de rubine și aur curge domol și în flăcări cuminți spre zările dulci ce ne-atrag magnetic spre misteriosul apus... O LUME STRANIE Când galaxiile nasc spiralate-n legi, iar timpul, frângându-se-n cochilii, se strânge ca un melc; când curcubeiele se-ntorc târâși în stele și-un vifor de bolizi se înfășoară în curbele-unui gol de increat, ca fașele în jurul unui nou născut
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
mai cântec! EXPANSIUNEA UNIVERSULUI Materia - cristal de foc și gheață - fuge radial din ea însăși în toate direcțiile golului imens, nebun, absurd și de ne-nțeles, universul umflându-se ca o budincă infinită, cu stafide de stele în inima lui... Galaxiile - ceremonii gestante de focuri sacre abisale clocotind, flori cosmice cu nunți de atomi care dansează rotitor, căutând-se-ntre ele sau îndepărtând-se brusc unele de altele printr-o explozie armonică uriașă, dintr-o cumplită răbufnire autoconcepută a unui Punct
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Strofe > Atasament > DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului Ziaristul în revoltă, Medic și horticultor Călin Grigore, Scriitorul, prin Galaxie călător, Amână să ia-n "Vârfu' coasei", hoția și comunismul Pătruns de briza contemplării, ne arată ce-i lirismul ! El meditează-asupra vieții, și-a morții-n foc interior Vibrează minunat de viu și își înalță al său zbor, Atemporal prin
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]
-
călător, Amână să ia-n "Vârfu' coasei", hoția și comunismul Pătruns de briza contemplării, ne arată ce-i lirismul ! El meditează-asupra vieții, și-a morții-n foc interior Vibrează minunat de viu și își înalță al său zbor, Atemporal prin galaxii, fără de spațiu, dar etern În ne-moarte prin trăiri, ce-n pagini ni se aștern ! Ca un clopot de aramă, se aude glasul său Peste atâtea generații, reverberat într-un ecou ! Are idei, dar și trăiri, la modul existențial Despre
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]