11,358 matches
-
el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba în livadă, ba la gard, ba prin sat, la sfat cu oamenii..., dar totuși viața e făcută ca să fie trăită în familie sau cel puțin în doi. Deodată își aminti de ametist uite mesajul! Am bucuria de a trăi, de a crea și parcă ura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca să-și umple timpul, Petre se gândi să-și cultive grădina din spatele casei. Teren era destul și de bună calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura de pe acum de bucuria Anei când va vedea florile. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
răspuns. Ce întrebare ? Cum se cheamă pomul care face ciori? Ana îl sărută și cu Toni după ea plecă în camera ei. După-amiază, cu Ana și Toni alături, stăteau pe băncuța de sub nuc. Observă un om care se oprise la gard. Bună ziua, vecine! Bună ziua! De mult voiam să-ți mulțumesc, că datorită dumitale mi-am tras și eu apă de la conductă. Primarul a făcut și el cât a putut, dar fără munca dumitale... Când o să vrei, să vii odată la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce-mi ceri și dacă mi-l împrumuți pe Toni o să trecem imediat la treabă. N-a fost nevoie să i-l împrumute pe Toni. Petre observase că, de-o bucată de vreme, Toni se strecura printr-o gaură din gardul din fundul grădinii și dispărea prin pădure. Își zicea că așa arătos cum era Toni și-o fi găsit o adoratoare. Într-o dimineață, când Petre stătea cu Ana pe băncuța de sub nuc, apăru Toni purtând în gură o mogâldeață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de temelie", părintele Haralambie binecuvântă șantierul, nu se știe cine anunțase și "presa", așa că erau prezenți ziariști și fotoreporteri. Au fost scoși bani și au apărut camioane cu cărămizi, cherestea, ciment, betoniere, tablă pentru acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la Ana, la măsuța de sub nuc, la Toni și Pic cel mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
partid și de stat comunale, raionale și județene au convocat o adunare generală la Căminul Cultural din Heci. Profitând de o ploaie cu furtună și de oprirea curentului electric, țăranii din sală i-au atacat cu pumnii, bastoane, leațuri din garduri și găleți cu apă pe membrii prezidiului: I. Ursuleanu, directorul Atelierelor C.F.R. Pașcani, Ioan Varzaru, directorul Școlii Heci, Ion Curuț, secretarul primăriei, Dumitru Cană, vicepreședintele C.A.P., Ilie Pascal, directorul Căminului Cultural și alți reprezentanți de la raion și județ. Până la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
căzută de 4-5 m grosime i-a surprins pe Drumul Mănăstirii, venind de la o nuntă din Probota. Au fost găsiți acoperiți cu zăpadă a doua zi cu ajutorul propriilor câini. Troienele din 23 martie 1952 au fost foarte înalte, acestea acoperind gardurile și ajungând până la acoperișurile caselor. Un factor poluant pentru mediul înconjurător este agricultura: prin lucrările agricole care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se aplică solurilor, prin mecanizare, prin tratarea dăunătorilor cu pesticide și insecticide
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și apoi ca preot la Episcopia Romanului, de Preasfințitul episcop Eftimie. La 1 mai 2000, este numit preot în parohia nou înființată de la Vâlcică - Tătăruși, unde a construit biserica cu hramul ,,Constantin și Elena", apoi clopotnița, casa de prăznuire și gardul cimitirului. Pentru meritele deosebite din activitatea sa a fost avansat la gradul de preot Iconom Stavrofor. La 1 mai 2005, s-a transferat la parohia Heci, unde, datorită vocației sale de bun organizator, în 2005, a turnat temelia unui Complex
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1927 de Toader Crețu, Ioan Chiriacescu, împreună cu enoriașii, pe un teren cumpărat de la săteni. Biserica a fost renovată în 1957, 1962 și 1967. Zugrăveala exterioară s-a refăcut în 1965. În 1950 s-a altoit livada și s-a ridicat gard de sârmă ghimpată în jurul cimitirului, ca mai apoi în 1982 să se construiască un gard de beton și scândură. Până la venirea preotului Nicolae Toia și a cantorului Iulian Poiană, slujbele și restul serviciilor religioase erau ținute de preoții din Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost renovată în 1957, 1962 și 1967. Zugrăveala exterioară s-a refăcut în 1965. În 1950 s-a altoit livada și s-a ridicat gard de sârmă ghimpată în jurul cimitirului, ca mai apoi în 1982 să se construiască un gard de beton și scândură. Până la venirea preotului Nicolae Toia și a cantorului Iulian Poiană, slujbele și restul serviciilor religioase erau ținute de preoții din Lespezi. În afară de preoții care l-au slujit pe Dumnezeu și enoriașii parohiei Lespezi, au rămas în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de nuiele sau de harțapele (bucăți neregulate de scândură) și o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
an, cele mai multe la Heci. Materialele de construcție cele mai folosite sunt betonul armat pentru fundație, B.C.A. pentru pereți și tablă pentru acoperiș. Modelele de case sunt aduse din Europa Occidentală și foarte rar se mai construiesc în stil tradițional. Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat. Ocupațiile Uneltele descoperite în vechile așezări de pe teritoriul comunei ne demonstrează că agricultura ( cultura plantelor și creșterea animalelor) este cea mai veche ocupație a locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-mi tremure și ochii mi s-au împăienjenit de lacrimi. (rând liberă Am să vă vorbesc acum despre șarpe. Într-o după-amiază, cu patru-cinci zile în urmă, copiii din vecini au găsit vreo zece ouă de șarpe ascunse lângă țărușii gardului. Ei susțineau că sunt ouă de viperă. Atunci mi-am dat seama că, dacă din acele ouă vor ieși vipere, n-o să mai putem sta liniștiți în grădină. — Să le ardem! am propus eu. Copiii m-au urmat, țopăind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
foc. Am aruncat ouăle în foc, unul după altul. Ouăle nu ardeau. Copiii au mai aruncat frunze și crenguțe peste flăcări, pentru a le înteți, dar ouăle nu ardeau și pace. Fata de la gospodăria din capătul drumului a venit până la gard și ne-a întrebat, râzând, ce facem. — Ardem niște ouă de viperă. Ne e frică de vipere. Cât de mari sunt ouăle? Cam de mărimea ouălor de prepeliță... și foarte albe. Atunci sunt ouă de șarpe obișnuit. Nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aruncat-o peste stiva în flăcări. Însă lemnele ardeau atât de tare, încât ne era imposibil să stingem focul astfel. Am auzit voci în vale. — Incendiu! Arde vila! Ne-am trezit imediat cu patru-cinci gospodari sărind în ajutor. Au doborât gardul ca să ajungă mai ușor la gura de irigație, au umplut găleți cu apă, una după alta, și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai ardea puțin, prindea și acoperișul băii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și mi-a șoptit: — Nu voi face raport despre cele petrecute în noaptea asta. După ce-a plecat, domnul Nakai a întrebat, îngrijorat, ce-a vrut polițistul. — A spus că nu va face raport. Am avut impresia că vecinii din apropierea gardului au auzit ce-am spus. Au început să se împrăștie pe la casele lor, răsuflând ușurați. Domnul Nakai mi-a urat noapte bună și și-a văzut de drum. Am rămas singură, preocupată de stiva de lemne care luase foc. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
straniul interludiu, cum îl numește, azi: "Peste cîțiva ani, bîjbîiala asta va fi o lecție de istorie. Va fi scris acolo ce s-a întîmplat și de ce, cine s-a orientat bine și cine a dat-o cu oiștea-n gard... Atunci vor ști astea toți profesorii și elevii, dar azi nimeni nu știe... mergem pe bîjbîitelea": în 1917, în roman, în 1989, cînd ne părăsea Paul Georgescu, dar și azi, la fel: pe bîjbîitelea.
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
dat damblaua în tine. }i-au ieșit păcatele pe nas. Acum ia-ți patul tău și umblă, dacă ai curaj. Nu credința te-a pus pe rogojină, ci sifilisul! }i-ai râs de mine, ai aprins pădurea, mi-ai doborât gardul de la casă, mi-ai omorât câinii și mi-ai ascuns ursul crezând că astfel îmi vei știrbi autoritatea. Nu-ți face griji, aici, în Măgura, eu sunt Iehova. M-ai chemat, am venit! Bucură-te. Acum că te-ai damblagit
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
nu reacționează, cu ochii legați și cu fața orientată spre cer așteaptă cu răbdare minunea ce nu poate întârzia prea mult. De când cu boala părintelui Benedict, comuna este condusă prin Ťmesajeť: niște bilețele scurte, scrise în grabă de Socoliuc: ŤOituz, garduri.ť ŤCălin - contribuții.ť ŤTimofte: recoltă, dări de seamăť etc. Și cei în cauză, bucuroși că au scăpat de nervii lui, le execută întocmai." (pp. 560-561). De la acest grotesc rural trecem, odată cu pledoariile lui Rafiroiu și ale lui Crișan, la
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
crâșmă oameni bătrâni și gospodine grăbite se înghesuiau să cumpere vin pentru praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard de nuiele. Am văzut în fundul ogrăzii o casă cu streșini joase, încărcate de zăpadă. Era lumină la fereastră. Un câine a hămăit de câteva ori și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
care umblă pe drumuri neumblate de alții, care vede ce nu văd alții, care are darul de a evada din prezent în stații unde timpul se oprește. Cînd era copil, ni se spune în povestirea Strada Joagărului, urcîndu-se pe un gard, a găsit ușa cerului deschisă... sau, în povestirea Leagănul, spune că în balansul frenetic al scrînciobului toată lumea se răsturna: mașinile ajungeau pe crestele muntelui, caii în copaci și el, gimnaziastul intern, era cu capul în jos și cu picioarele sus
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
vederea aceste detalii nesemnificative, însă cînd ele se acumulează ai sentimentul că asiști la prezentarea unui video game stînd cu mîna pe tastă pînă treci la următorul nivel. Ca și primul, filmul reprezintă o combinație de ștafetă, eventual cu sărituri garduri sau sărituri cu prăjina, atletism, natație, hiking, raliu etc., documentar de pe Discovery Channel, concurs de tipul "Vrei să fii miliardar", 6 din 49, "telefonul fără fir", zis în mediile proletare în care am copilărit și "telefon american" și "nu te
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
lumea dezlănțuită din afara cortinei protectoare. Ușor artificială, mai degrabă o prezență exotică legată nu foarte convingător de restul acțiunii, Oana Pellea, în rolul țigăncii Marica, aduce o notă amuzantă, cu atît mai mult cu cît vorbește limba barbarilor de dincolo de gard, adică româna, plină de imprecații bolborosite. Cu atît mai "amuzant", cu cît românii au jucat rolul de sperietoare pentru englezi, care, scrupuloși, au așteptat îngrijorați năvălirile barbare aducătoare de molime (SIDA, TBC etc.) chiar din prima zi a integrării României
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
primăvara își face loc cu eleganță, ai timp să observi lucrul acesta, să-ți dai seama că iarba e proaspătă, că au înflorit pomii, oamenii îngrijesc cîmpul, aprind focuri ca să-l pregătească pentru muncile ce vor să vină, vopsesc copacii, gardurile, taie pomii care te salută aliniați, de pe marginea drumului. La sat, unii oameni se pregătesc, încă, de nou, de începuturi, de renașteri. Și o fac după ritual, ceremonios, odihnindu-ți gîndul. Alții, s-au contaminat de năravul orășenilor și desfid
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă în decorul încărcat de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după câte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]