5,094 matches
-
Uranus, Jilava, Salcia, Strâmba, Grindu până la penitenciarul Gherla acest element „dușmănos”, „ostil”, „descompus”, „complotist”, cum este etichetat de anchetatori și torționari, cunoaște toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe căldură sufocantă, cât și pe ger năprasnic la munci epuizante, cu puștile paznicilor ațintite asupra lor, cu câinii asmuțiți împotriva „trântorilor”, deținuții muncesc până la epuizare, sunt hrăniți cu ciorbă de
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
ori scrupule, încarnând astfel esența rece și parazitară a răului metafizic, sunt puțini la număr. Cinic inflexibil și delator entuziast, un asemenea personaj n-a avut mult de așteptat sub comunism până să devină un lider politic zelos sau un gardian strașnic al represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune date foarte complexe. Șantajul sau intimidarea au fost aproape întotdeauna marca sistemului totalitar. Precum colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Epistola unui păstor" Tuturor celor pe care i-am trădat, smintit, dezamăgit: le cer iertare. Mă lepăd abia acum, la sfârșitul vieții, de vechile legături cu îngerii căzuți ai Securității. Semnând un angajament în tinerețe, am devenit toată viața un gardian al partidului ateu, spionând viețile celor iubitori de libertate. Înțeleg doar astăzi că, prin turnătorie, am păcătuit împotriva aproapelui. Frica instalată de tancurile sovietice m-au făcut să uit glasul Celui care a spus: „Nu te teme” (Luca 5, 11
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la sfârșitul anilor ’70) și anticapitalistul Dr. Justice, al cărui pandant valah se voia ubicuul Sergiu Nicolaescu. Memoriile lui Ion Manolescu sunt memorii pietrificate, excavate cu durere, dintr-o mină surpată în tenebrele disperării. O deznădejde seacă, lumpenizată, păzită de gardienii păcii și dezarmării nucleare. Venind din Craiova, Angelo Mitchievici semnează un eseu substanțial despre „trecutul care va veni” - aici cel puțin sub forma amintirilor. În templul memoriei forfecate de spițele istoriei, Angelo adoptă umorul anticalofil. Astfel, copioasa narațiune capătă un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autorul unei „cronici universale” și a faimoasei vieți a Sf. Martin din Tours -, Ammianus Marcellinus (330-400) - un păgân echidistant -, Procopius din Cezarea (†562) - un polemist neîntrecut - și, mai târziu, geniul enciclopedic al lui Isidor din Sevilla (560-636). Nimeni dintre acești gardieni ai memoriei creștine nu-și putea imagina însă că istoria obiectivă a lumii nu coincide cu cronologia vetero-testamentară a creației. La fel, pentru cei mai mulți, marginile geografice ale lumii noi ar fi fost de neconceput. Modernitatea însă avea să releve un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primul rând, cei care suferă absurditatea unui prezent continuu nu au acces la memorie. Pentru ca un popor să-și poată scrie istoria proprie, el are nevoie nu doar de un alfabet, de scribi și de sfintele urme ale trecerii timpului. Gardienii memoriei sunt însă un lux pentru cei care trăiesc doar prezentul. Pentru a-și scrie istoria, unui popor îi trebuie timp liber. Nu-ți poți aminti nimic în lipsa unui repaus scolastic. Prin urmare, suntem mai puțin vinovați atunci când ignorăm suferința
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oferi vasului Pequod, cuprins uneori de o veselie nebunească, un soi de presimțire a deznodămîntului său tragic, presentiment ce nu avea să-l mai părăsească nici o clipă. Nu toți membrii echipajului unei baleniere coboară în ambarcațiunile ei. Cîțiva mateloți, supranumiți „gardieni ai vasului“ au misiunea de a-l manevra în timp ce ambarcațiunile urmăresc vreo balenă. îndeobște, acești gardieni sînt niște zdrahoni la fel de neînfricați ca și oamenii care alcătuiesc echipajele ambarcațiunilor. Dacă se întîmplă, însă, ca la bord să se nimerească vreun individ
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tragic, presentiment ce nu avea să-l mai părăsească nici o clipă. Nu toți membrii echipajului unei baleniere coboară în ambarcațiunile ei. Cîțiva mateloți, supranumiți „gardieni ai vasului“ au misiunea de a-l manevra în timp ce ambarcațiunile urmăresc vreo balenă. îndeobște, acești gardieni sînt niște zdrahoni la fel de neînfricați ca și oamenii care alcătuiesc echipajele ambarcațiunilor. Dacă se întîmplă, însă, ca la bord să se nimerească vreun individ neobișnuit de firav, neîndemînatic sau sfios, individul acela e pus negreșit să păzească vasul. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rândurile „burgheziei”, cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care le împarte în patru mari categorii: 1. folosirea bătăii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar gardienii erau cei vechi, abia la sfârșitul anului 1949 fiind înlocuiți cu noile cadre. Impresia deținuților era însă că adevărații conducători sunt cei din Ministerul de Interne, veniți de la București, și cei din conducerea Securității locale 2. Se poate afirma cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și, deși n-o arăta direct, manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un grup de elevi buzoieni neafiliați politic. Ședințele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Coca, Nicolae Popescu, Ioan Matei, Gheorghe Brașoveanu, Ștefan Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu 2. Încercările grupului de la Suceavatc "Încercările grupului de la Suceava" La scurtă vreme după sosirea grupului băimărenilor, gardianul i-a anunțat că unii elevi fac „reeducare” și că va veni cineva să le explice în ce constă aceasta. Ion Stoian le-a ținut un discurs bombastic, în care le-a spus că vor fi eliberați mai devreme și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate de Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada, el pare să fie cureaua de transmisie între Securitate și acțiunea de la Târgșor, mai ales că directorul Spirea Dumitrescu și gardienii vechi nu o simpatizau deloc. Burada avea și ieșiri pline de grandomanie, tipice celor care au cochetat cu acțiunea, strigându-i lui Obreja: „Eu te scot de la închisoare! Eu mă duc la Ministerul de Interne și le zic că dumneata
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era hotărât să colaboreze cu administrația penitenciarului, astfel că a căutat să discute cu directorul închisorii, Alexandru Dumitrescu, încă din primele zile. El cerea zilnic să fie scos la raportul directorului, însă a fost amânat în repetate rânduri atât de către gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care, probabil, nu era obișnuit să vorbească cu deținuții. El a cedat în cele din urmă insistențelor lui Țurcanu, care i-a comunicat că, la Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu erau scoși niciodată la aer, nici măcar pentru aerisirea lenjeriei, nu aveau libertate de mișcare; nu aveau voie să discute în interiorul celulei, ci erau obligați să stea la marginea patului; ieșirea la baie se făcea în grabă și sub loviturile gardienilor, în serii de câte treizeci de deținuți care primeau cel mult jumătate de oră pentru necesități și pentru a se spăla; cum mulți nu ajungeau la rând, își făceau nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă era doar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și pentru a se spăla; cum mulți nu ajungeau la rând, își făceau nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă era doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 3. Pe 22 iunie, Dumitrescu, ajutat de câțiva gardieni, a efectuat o percheziție la camera 1-corecție, găsind niște mărțișoare făcute de Onișor, fapt care a constituit pretextul pentru anchetarea în ziua următoare a lui Aristotel Popescu, Gheorghe Soroiu, Traian Blaga, Pafnutie Pătrășcanu și Aurel Tacu. Pătrășcanu, de exemplu, a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stau în închisoare; astfel, s-a năpustit asupra lui, l-a lovit cu o gamelă în cap, iar ceilalți suceveni l-au bătut până la leșin. Cei din grupul lui Pătrășcanu au reacționat declanșând o bătaie generală, astfel încât Țurcanu a chemat gardienii în ajutor. Probabil că mișcarea aceasta avea și rolul de a demonstra opozanților că administrația le sprijină inițiativa și că orice ripostă este inutilă, mai ales că Dumitrescu și gardienii solicitați au participat și ei la bătăi 1. Relatările despre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au reacționat declanșând o bătaie generală, astfel încât Țurcanu a chemat gardienii în ajutor. Probabil că mișcarea aceasta avea și rolul de a demonstra opozanților că administrația le sprijină inițiativa și că orice ripostă este inutilă, mai ales că Dumitrescu și gardienii solicitați au participat și ei la bătăi 1. Relatările despre această primă bătaie, în fapt începutul acțiunii violente din Pitești, sunt contradictorii; uneori chiar aceeași persoană oferă variante diferite. Totuși, urmărind datele care rămân constante în toate mărturiile și declarațiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evenimentele 3, ceea ce înseamnă că regimul nu avea încredere în toți oamenii săi, dorind să păstreze secretul asupra acțiunii de la Pitești. O altă măsură luată de conducerea închisorii pentru a limita scurgerea informațiilor a fost ordinul directorului Dumitrescu către prim-gardienii Ciobanu și Mândruță de a nu primi raport de la deținuții din celulele în care se aplica bătaia nici la deschidere, nici la închidere. Popa spune că au existat cazuri când unii dintre cei bătuți au cerut raport, dar răspunsul a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avut rolul său: în doar câteva luni, deținuții au fost aduși la limita rezistenței fizice și morale, prin înfometare, izolare completă de lumea exterioară, dar și unii de alții, precum și prin tratamentul dur și degradant la care erau supuși de către gardieni. Odată aduși în această stare, ei erau introduși în camere unde se aflau și o serie de alți deținuți, care fuseseră prelucrați deja și lucrau în folosul agresorilor, dar care se prefăceau a le fi prieteni, provocându-i la discuții
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în folosul agresorilor, dar care se prefăceau a le fi prieteni, provocându-i la discuții amicale despre regimul aspru, despre familia lăsată în libertate și activitatea lor politică. Victimele, ale căror unice contacte în ultimele luni se rezumaseră la strigătele gardienilor când erau scoși la toaletă, însoțite de apelativul „banditule”, erau reconfortate de căldura umană care îi întâmpina, iar rezultatul era că marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Virgil Bordeianu. În prima zi de Crăciun a început o bătaie generală, prima dată fiind torturați cei din tabăra împotriva „reeducării”, urmați de Bogdanovici, zdrobit în bătăi de suceveni, spre uluirea sa. Apar și de data aceasta mențiuni cu privire la implicarea gardienilor din închisoare în ostilități 2, dar victimele agresiunii - cu excepția lui Bogdanovici - nu se cunosc. Alexandru Popa povestește chiar discursul directorului Dumitrescu din 25 decembrie 1949: Ați fost induși în eroare de către șefii voștri, care vă învățau ca într-o mână
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]