KorAP: Find »[drukola/base=gaură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...285 >

7,117 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

încețoșat și rotitor de contururi ale pachetelor cu mâncare și sticlelor cu apă. Am urmărit-o cum își trece picioarele prin gaură, se întoarce și coboară câteva trepte pe scară. Când făcu asta, lumina împrăștiată de pungă dispăru dincolo de marginea găurii și un orizont întunecat înghiți pereții până la tavan. — Bun. Dă-mi-l. Ian avea o expresie greu de descifrat. Era fie foarte speriat, fie surprinzător de calm. — Îmi pare rău, am spus privind spre cușcă. Promit să mă revanșez pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
sub nivelul podelei și mă luptam să trag rucsacul după mine, când am auzit o bufnitură metalică de jos. În tunelul de coborâre răzbătu o lumină palidă, proiectând umbre lungi în sus. M-am forțat și am tras rucsacul în gaură, amortizând mare parte din greutatea lui cu capul și echilibrându-l cu brațul drept în timp ce coboram. Scara mă conduse într-un coridor foarte lung și foarte drept, de ciment. Becuri slabe, portocalii, atârnate de cabluri și garnituri îngălbenite luminau spațiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mă izbi și mă aruncă înainte, pe ciment. Am sărit din nou în picioare, m-am întors și, apucând mânerul cuștii lui Ian, am alergat spre Scout. Eu și Scout alergând de-a lungul pasajului. — Prin zid, strigă ea, prin gaura din zid. — Iisuse. Ideea podelei înălțându-se sub picioarele noastre grăbite într-un val care se rostogolea cu viteză. — Iese, iese din nou la suprafață. Scout aruncându-se printr-un gol din zidul de cărămidă de la capătul coridorului și eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
lui Ian înțepenită în zidărie, în spatele meu. Eu răsucind mâna din încheietură, trăgând tare și apoi cutia eliberându-se într-o ploaie de mortar și fărâme de cărămidă, avântul făcându-mă să mă împleticesc în spate și să cad prin gaură, după Scout. Am aterizat grămadă pe-o podea cu dale de gresie, cu cușca lui Ian peste mine. — Mișcă. Am ridicat privirea și am văzut un corp de bibliotecă prăbușindu-se peste mine și m-am rostogolit, împingându-l pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Am ridicat privirea și am văzut un corp de bibliotecă prăbușindu-se peste mine și m-am rostogolit, împingându-l pe Ian în lături când biblioteca se răsturnă împrăștiind cărți cu coperte de carton, spărgându-se de perete și îngropând gaura prin care intrasem în așchii de lemn și maldăre de cărți rupte. O bubuitură puternică de cealaltă parte a zidului. Mormanul de cărți se clătină, dar nu se clinti din loc. Apoi Scout ieșind în pas alergător din spatele bibliotecii căzute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Trebuia să-mi găsesc motanul. Am întins mâna în spate și am scos la întâmplare o carte din peretele-raft. Când mi-am retras-o, am văzut că țineam între degete o carte de buzunar prăfuită, dar cu aspect modern, intitulată Găuri și superficialități. Am frunzărit paginile fără interes, neobservând nimic în mod special. M-am urcat cu genunchii pe scaun și m-am răsucit, uitându-mă cu ochii mijiți prin gaura rămasă în peretele-raft. Mi-am apropiat ochii de cotoarele cărților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
o carte de buzunar prăfuită, dar cu aspect modern, intitulată Găuri și superficialități. Am frunzărit paginile fără interes, neobservând nimic în mod special. M-am urcat cu genunchii pe scaun și m-am răsucit, uitându-mă cu ochii mijiți prin gaura rămasă în peretele-raft. Mi-am apropiat ochii de cotoarele cărților și am văzut alte cărți cuibărite în beznă, întunecate și greu de identificat. M-am întrebat din nou, în treacăt, dacă rafturile erau adânci sau dacă pereții înșiși erau făcuți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cărturari veniți în vizită. Gura de lame Occam și ranchiună a chibzuinței se deschide și apoi se închide. Branhii retezate de elipsă se umflă și se dezumflă. Ochiul ludovicianului este un zero negru ca noaptea, o picătură de cerneală, o gaură întunecată afundată adânc în lume. Rechinul-gândului pare să asculte. Sau să gândească. Undeva foarte jos, ochii mei zbat în somnul profund. Coșmaruri. M-am trezit dintr-odată, intrând în panică atunci când am văzut cuverturile nefamiliare care mă acopereau și, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
tabără. Cortul nostru dispăruse. Hamacul dispăruse. Gențile ei, gențile mele, totul. M-am uitat la celelalte locuri de campare ca să văd dacă nu mutase cumva totul cât eu fusesem la plajă, dar nu. Nu erau decât pământul nisipos netezit și găurile lăsate de cuiele cortului nostru. Hei! Un băiețel pirpiriu, cu o pălărie uriașă pe cap ridică ochii spre mine, întinzându-mi o bucată de hârtie. În spatele lui, o fată cu înotătoare gonflabile roz pe brațe aștepta răbdătoare. I-am mulțumit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
știu. — Băieți, se auzi vocea lui Scout din cabină. Ar fi bine să veniți și să vedeți asta. Am îndesat vederea în buzunarul de la spate. În cabină, Scout reușise să deschidă trapa și ședea pe margine, cu picioarele atârnând în gaură. — Cum arată? am întrebat. Scout ridică privirea. — Nu prea bine. Nu prea bine, cum ar fi...? — Cum ar fi că e plin de apă. Fidorous îngenunche lângă ea, holbându-se în jos. — Motorul s-a stricat și barca se umple

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
a stricat și barca se umple mai repede decât o putem goli noi. Ridică ochii măriți spre noi. — Dar nu e posibil. Nu se poate. Ce spuneai despre natura firavă a adevărului? am întrebat. — Da, își aruncă Fidorous brațele spre gaura din podea. Dar n-ar trebui... nu poate să provoace asta. Ochii lui Scout se îngustară gânditori spre mine înainte să se întoarcă înapoi la doctor. — Deci, ce vrei să ne spui? Că ne scufundăm? El încuviință o dată din cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
zise el în schimb. Butoaiele alea or să-l obosească. Laptopul lui Nimeni încă funcționează și încă e conectat la Ward, așa că dacă Eric îl nimerește cu sulița... Nu cred c-o să ne dea ocazia, zise Scout. A făcut câteva găuri în barcă și acum s-a depărtat ca să aștepte să se scufunde. Pun pariu c-o să ne bălăcim în apă atunci când o să se întoarcă. Fidorous se uită țintă în deschizătura trapei. — Bine, am zis. Deci am eșuat. Ne dăm bătuți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
nici un fel de protecție. — Scout, e ca și inexistentă. — Pe tine te-a apărat mereu. — Dar lucrurile s-au schimbat. Barca asta e construită pe o buclă conceptuală de zece ori mai puternică decât dictafoanele și ludovicianul tot a făcut găuri în ea. O să rupă cușca în bucăți. — De trei ori mai puternică. Veni la mine și mă prinse de brațe, strângându-mă și zâmbindu-mi. — Crede-mă, dacă mai ai vreo idee, aș fi chiar bucuroasă s-o aud. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de jucărie de-o parte și de cealaltă a unui glonț uriaș și cenușiu o nicovală jet gigantic, despicat pe din două, în față, într-o pâlnie neagră și roșie plină de dinți. Știu ce ești. Am aruncat laptopul în gaura lui roșie, deschisă și m-am rostogolit pe spate de pe puntea superioară, în timp ce ludovicianul o zdrobea, făcând-o așchii, după care... Imagine ??? 35 Exact ca-n rai Explozia făcu gaură în mare, forța presiunii aruncând tone de apă în sus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
plină de dinți. Știu ce ești. Am aruncat laptopul în gaura lui roșie, deschisă și m-am rostogolit pe spate de pe puntea superioară, în timp ce ludovicianul o zdrobea, făcând-o așchii, după care... Imagine ??? 35 Exact ca-n rai Explozia făcu gaură în mare, forța presiunii aruncând tone de apă în sus și iscând un val violent și înalt, care mă ridică pe creasta lui, rostogolindu-mă, aruncându-mi picioarele peste cap și proiectându-mă în vâjâitul baritonal al adâncului albastru. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ne-am cuprins în brațe, strângându-ne tare la piept, stând așa și râzând ca nebunii. Credeam că ai murit, am spus, când în sfârșit mi-am găsit răsuflarea. O, Doamne, am crezut că ai murit. — Rechinul a făcut o gaură în cușcă, zise ea. Când s-a încâlcit, eu, nu știu cum, m-am strecurat afară. — Nu știi cum te-ai strecurat afară, am repetat, uitându-mă neîncrezător la ea, clătinând din cap. Atunci ne-am sărutat. Ne-am sărutat lângă epava

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

o cometé n-a gésit niciodaté. Nici nu avea ce face cu o bucaté de racheté atît de micé. Numai dacé o punea undeva În grédiné, Într-un copac, ca sé-și facé vreun graur cuib, sau dacé o punea În gaura din gard, așa cum a vézut la moș Vanea, ca sé nu treacé puii În grédiné. Dar cum se Învîrte Pémîntul, dacé el sté În aer și e rotund și nici un vînt de pe lume nu suflé tot timpul că sé-l Învîrté

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

Și știu pe ce trebuie să apăs. În nici un caz pe condiția de ratat. Cît orgoliu încape în cuvîntul ăsta, looser! Așadar, te-ai vrut în top, ai avut trepte de urcat, suișuri de cucerit. Nu sînt o autoare de găuri în cer. Doar că am trăit ca evenimente reale (pe pielea mea) ceea ce generația ei a învățat (sau nu) din cărți de istorie. Atuul meu e că fac parte dintre martorii totalitarismului. Și nu-mi pare nici inutil, nici depășit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
pîn' la sfîrșitul patului", vers nouăzecist de Daniel Bănulescu. Refuz rolul de muză perpetuă. Cînd îmi simt bătrînețea în rotula dreaptă, în călcîiul uscat-crăpat, în lobii șifonați ai urechilor, numai să mă văd în chip de fetișcană n-am chef. Găurile negre sînt stele moarte? Foste stele, sau cum? La "știrile negre de la cinci", aflu că o bătrînă de 80 de ani a fost violată de-un tînăr de 16. Femeia strîngea măceșe din deal. Rosa canina. Destul. Te ustură pleoapele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
murdar pe bărbie cronțăne semințe, la întrecere sonoră cu solistul de la Vama Veche: "Am să-mi trag un glonț în cap/ Și-am să-mi fac o gaurăăă... Mă mut spre spate și particip, fără voie, la discuția despre alte găuri, de data asta în șosele, a doi băietani. Înjurăturile mă fac să-mi schimb din nou locul. O țărancă îmbrăcată într-o bundă, de sub care se ivește un tricou cu îndemn deocheat, îi strigă alteia, de lîngă șofer: Ăi, Lenuțî

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Cornel Șoitu. Protestam și noi cum puteam contra "rotărilor de cadre". Hada era satisfăcut: își recăpătase dreptul deplin de-a lăuda. Pe cine trebuia, firește. I-am fixat deasupra capului altă plăcuță, din Grădina Botanică: Plantă toxică. Șparleam lingurițe cu gaură (le ștanțau ca să nu se fure) din "bardezi". De la micile slăbiciuni ca pahare UNIREA, borcane cu muștar, scrumiere și scobitori, Daniel și Georgel au ajuns la hoție în regulă. Gazda de hoți, Leandru Diță-Lerești. Le eliberase legitimații de reporteri, ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
pur. Asta v-am făcut. Am dat anomaliile drept evenimente, v-am bombardat cu pornografie, cu scatologie tipărită. Pînă și manualele de liceu vă propun neonaturalisme. Aplaudăm insolența cu care vă arătați buricul. Buricul, ca punct fix, de răsturnat universul. Gaura buricului, în jurul căreia se învîrte lumea. Aici v-am adus: la o limbă jalnică, la senzații jalnice, la isteria "Maicîl", la "iarbă", la sexualitate ca miza secolului. Cine mai folosește puncte de suspensie, urmînd litera primă a cuvîntului licențios? Nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
locul de muncă al cuvintelor"*************. Încep prin a deretica pe masă. Fantasmagorie? O fi. Dar trag de sertarul de sus cu degete prea încordate și le vîr printre lucrușoarele fetiș: un ciucure roz de la halatul Lisellei, o monedă măruntă cu gaură, nasturele stingher și trist de care m-am îndrăgostit în magazinul de podoabe al doamnei Rodica Cernăianu (aflat într-o vecinătate predestinată cu muzeul Tătărăscu și vis-à-vis de palatul ziarului "Curentul"), o etichetă haioasă de ulei ULVEX ("Intrați cu ULVEX

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

dreptul ei și aștepta până când frunza se înălța din nou semeață în aer și se integra șirului șerpuitor. Povârnișul părea să nu se mai termine, până când, la un moment dat, se prelungi cu un perete aproape vertical de stâncă, cu găuri din loc în loc, bordate cu un strat străveziu de mușchi sau ierburi uscate. Baza era alcătuită din găuri mari și rotunde, ce descreșteau pe etajele superioare și se terminau cu niște ferestre mici și ovale ca niște hublouri. Acest perete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Povârnișul părea să nu se mai termine, până când, la un moment dat, se prelungi cu un perete aproape vertical de stâncă, cu găuri din loc în loc, bordate cu un strat străveziu de mușchi sau ierburi uscate. Baza era alcătuită din găuri mari și rotunde, ce descreșteau pe etajele superioare și se terminau cu niște ferestre mici și ovale ca niște hublouri. Acest perete vertical îmi amintea de locuințele troglodite din Hopi Land. Dacă frunzele-vele dispăreau una câte una printre ferestrele rotunde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]