2,146 matches
-
marcat de supremația liberalismului, Biserica Ortodoxă - prin cler și popor - nu mai poate cere asistența necondiționată a statului. Dilema educației secularetc "Dilema educației seculare" Să alegi între o Biserică ce se vrea, cu orice preț, mamă adoptivă și un stat gelos, secular și poligam nu este pentru nimeni foarte ușor. Pentru a evita un divorț zgomotos, Biserica Ortodoxă este chemată să-și reinventeze structurile educaționale proprii, paralele (și nu neapărat alternative) față de programa seculară. Oferind, pe lângă slujbele tipiconale, și cursuri publice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ușurință din practica altor limbi (Chandler, 2000, p. 35). Într-adevăr, capacitatea de a compune și recompune cuvintele (în stilul germanei) a devenit una dintre cele mai productive modalități de îmbogățire lexicală. Dacă engleza britanică se păstrează într-un conservatorism gelos pe propria-i identitate, varietatea americană nu respinge nici un fel de intruziune. Chandler nu se sfiește - parcă pentru a ilustra această particularitate - să introducă în text citate în limbi străine (sugestiv este dialogul din The Little Sister, în care fatala
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deplânge precaritatea parcursului propriu-zis, modul repetitiv și lipsit de logică internă al acțiunii. Labirintul în care ne poticnim alături de Marlowe nu este nici terifiant, nici seducător: e doar o structură dinainte fixată la care ne obligă tradiția unui gen extrem de gelos de a-și păstra specificitatea. Drumul de la crimă la descoperirea făptașului trebuie să fie, obligatoriu, descrierea unei iluminări, a obstacolelor învinse de eroul prins în mrejele unui scenariu mitico-simbolic. Este evident că Robert B. Parker a renunțat - în măsura în care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Caracteristici privind tipologia agresorilor Jaffe et al. (1990, apud Fishel și Rynerson 1998, p. 297) au analizat o serie de caracteristici proprii relațiilor abuzive. Astfel, agresorul exprimă, pentru început, fie „o dependență emoțională” față de persoana cu care trăiește, fie este gelos, acuză nefondat în nenumărate rânduri, este posesiv, caută să controleze, temându-se foarte mult de faptul că poate fi oricând abandonat. Își fac simțită prezența gândurile iraționale și furia (Liiceanu și Rujoiu, 2005). Această teamă de a fi abandonat se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Acest gen de persoane nu pot fi tratate psihoterapeutic, singura soluție fiind internarea lor în instituții specializate ori condamnarea potrivit legislației în vigoare. Cel de-al doilea tip se manifestă dur, prin reacții violente. Sunt genul de persoane posesive și geloase. Tratarea lor se poate face prin intermediul unei medicații speciale sau, în funcție de caz, prin psihoterapie. Nu trebuie exclusă nici condamnarea în funcție de gravitatea faptei. Cel de-al treilea tip recurge la violență fizică, „dar nu la un nivel foarte înalt”. Vorbim într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copiați?”, Freud își propunea doar să evidențieze identificarea acesteia cu verișoara sa, în contextul durerilor acute de stomac de care cea din urmă suferise la aflarea veștii că sora sa mai mică avea să se logodească. Freud subliniază apoi că, geloasă, Dora se identifică acum cu verișoara sa. „Identificarea este un factor foarte important în mecanismul isteriei. Grație acestui mijloc, bolnavii pot exprima, prin manifestările lor morbide, stările interioare ale unui mare număr de persoane, și nu doar ale lor, ei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vorba de o fantasmă normală, formată sub presiunea complexului lui Oedip. El reia ulterior această temă într-un articol purtând titlul „Romanul familial al nevrozaților” (1909/1974). Copilul, decepționat de părinți, care și-au pierdut în ochii săi caracterul excepțional, gelos pe frații și surorile lui, își imaginează mai întâi o întreagă familie, apoi, crescând, se mulțumește să-și imagineze un tată prestigios. Alt beneficiu al acestui roman, remarcă Freud, constă într-o eventuală eliminare a culpabilității unui incest dorit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției atenuând mult tezismul finalurilor tragice. Câteva tipuri - un preot jovial, împintenat de o nevastă lacomă, o directoare de școală ce posedă secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o scenă de propagandă electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
la răsărit. Fiecare cuvânt, fiecare surâs trezeau un ecou în bezna aceea imprevizibilă. Fiecare cilindru trunchiat sfida, de pe piedestalul său, tablourile realiste și sculpturile cu forme umane ce erau expuse în emisfera orientală. Invitații se simțeau observați de ochi atenți - geloși, plini de ură sau încântați. Pentru aceste priviri din cealaltă parte a Zidului, se prefăceau că-și exagerează emoțiile, extaziindu-se dinaintea câte unei pânze, salutând vreo nouă cunoștință, sfidând, din priviri, un trup sau un chip... Un chelner s-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Frumoasa îndrăgostită o invită pe una dintre prietenele ei. Și mai tânără încă, și mai irezistibilă. Bietul diplomat nu rezistă. Prima îi face o cumplită scenă de gelozie și pleacă definitiv. Acum, e absolut liniștit: ați mai văzut vreo spioană geloasă? Sigur de farmecul lui, dă buzna. Tot ce a urmat este iarăși mai mult decât clasic. Până și eventuala reacție a soției, care îl speria mai mult decât justiția țării sale... În ziua aceea, după percheziție, vorbeai despre umbrele ce
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nimeni, lucrurile sale personale scotocite cu grijă. Erau, desigur, căutate cele două dischete pe care n-avusese vreme să le recupereze. Așteptasem așadar un mort... N-o să am niciodată curajul de a-ți mărturisi că, în timp ce-l așteptam, mă simțeam gelos pe un respectabil medic german care-și expunea capul descoperit vârtejului de zăpadă. Și că te așezam, alături de Șah, în generația aia oarbă care trăia într-un alt timp. Când mi-ai povestit moartea agentului de legătură, ai vorbit de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
jenă, nu poate fi plăcere», care poate fi în acest caz luată în sens literal, semnificând absența plăcerii. Cel ce visează nu se bucură de plăcere în existența sa, în activitățile sale, în relații ori sexualitate. Gelozie, invidie A fi gelos în vis, ca și în realitate, indică o lipsă de încredere în ceilalți, dar și în sine. Sentimentul dezvăluie sentimentele paranoice ale celui ce visează, care se teme să nu fie înșelat sau trădat. Echivalează adesea cu o reactualizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe un joc de noroc decât ca pe o situație în care propriile capacități contează mai mult; - negativism la nivel ridicat manifestat prin oponență față de autoritate, refuzul de a coopera, comportament rebel față de reguli sau convenții; - resentimente de nivel ridicat, geloasă pe alții până la nivelul urii, sentimente de supărare pe lume pentru un abuz real sau imaginar; - ostilitate indirectă de nivel mediu; - violență fizică de nivel ridicat; tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul clipei efemere. Romanul Xena și umbrele ei (1981) e analiza unei drame psihologice, văzută din perspectiva eroinei principale. Un soț gelos, care a omorât un presupus amant, scăpând nepedepsit datorită falsei mărturii a soției sale, îi răpește acesteia copiii și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
din întâmplare, se prefăcea parcă nici n-ar exista. Dar ea e aici, ascunsă în spatele porții cu urechile ascuțite ca să înțeleagă frânturile de cuvinte aduse de vânt... -Poftește draga mea, îi spuse vecinul femeii, cu căldură în glas. Vioala era geloasă din cale afară și se agită morocănoasă. Vocea autoritară a stăpânului o sperie: -Treci în casă, e târziu. Trebuie să te culci odată! Nu mai vagabonda pe străzi! Viola se culcă pe o pernă mică, așezată întrun colț al camerei
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
avea un singur gând, o singură obsesie, și pentru prima oară era un gând pe care Desdemona nu-l putea citi. Tot ce știa era că n-avea nici o legătură cu ea. O scotea din minți. O făcea și puțin geloasă, presupun. Nu Îi era ea cel mai bun prieten? Nu-și spuseseră ei totul Întotdeauna? Nu făcea ea totul pentru el: gătea, Îi cosea, și ținea casa așa cum făcuse mama lor? Nu era ea cea care se ocupase de viermii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai refăcea la Hanul Gogoșilor, le invitase pe Lucille Kafkalis și pe Victoria Pappas la ea acasă. Fetele erau și mai tinere decât Desdemona. Încă mai locuiau cu părinții. O priveau cu respect pe Desdemona, care era stăpâna propriei case. Geloase pe frumusețea ei, se uitau la ea cu admirație; flatate de atenția pe care le-o arăta, i se confesau; iar când Începu să le dea sfaturi despre cum să se aranjeze, o ascultară. Desdemona Îi spuse lui Lucille să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sourmelina Își duse portțigaretul la buze și trase un fum, privind prin mulțime. ― Săraca Desdemona! Auzi tu! Să se-ndrăgostească frate-său și s-o lase În New York. Ce face? ― Face bine. ― De ce n-a venit cu tine? Nu e geloasă pe soția ta, așa-i? ― Nu, nici gând. Îl prinse de braț. ― Am citit despre incendiu. Îngrozitor! Am fost atât de Îngrijorată până am primit scrisoarea ta. Turcii l-au provocat. Știu eu. Evident, soțul meu e de altă părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avea pe suflet sau În minte prin confidențe amabile. Luase hotărîrea să trăiască singură? Se Întreba, intrigat, și se străduia s-o revadă, stînd pe scaun, În picioare, nemișcată sau plimbându-se. — Au găsit ceva? Doamna Maigret Începea să fie geloasă pe visarea lui. La Paris, n-ar fi Îndrăznit să-i pună Întrebări soțului ei În cursul unei anchete. Aici Însă, mergeau alături ore În șir și... și nu luaseră obiceiul să gîndească cu voce tare? Nu era niciodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
destul de tare între ei, ignorându-i cu bună știință pe ceilalți: — Câte închinăciuni, rugăminți și cine știe ce alte servicii o fi fost nevoit să facă bietul om... — Pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l as culte... Gallus e gelos! îi trece prin minte Vipsaniei. Se scutură cu dezgust. Gelos pe un tânăr de vârsta propriului ei fiu. Abject. Dar de ce se mai miră? Nu a găsit scursuri până și printre colegii de clasă ai lui Herius și Marcellus Aeserninus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ceilalți: — Câte închinăciuni, rugăminți și cine știe ce alte servicii o fi fost nevoit să facă bietul om... — Pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l as culte... Gallus e gelos! îi trece prin minte Vipsaniei. Se scutură cu dezgust. Gelos pe un tânăr de vârsta propriului ei fiu. Abject. Dar de ce se mai miră? Nu a găsit scursuri până și printre colegii de clasă ai lui Herius și Marcellus Aeserninus, care vin în casa lor? Nu-i năimește și mânuiește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moștenit trăsăturile fine ale ma mei lui, Scribonia? — Chiar p... pr... prea mult, hârâie Claudius. — Ce vrei să spui? e presat din toate părțile. — S-a gelozit Li... Livia... — Ei, aș! îl țistuie mama lui nervoasă. O fi fost Livia geloasă pe Scribonia cât a trăit, dar acum, după ce a murit... — Nu p... pe ea, replică iute Claudius, pe... Își mușcă brusc buzele și tace încruntat. Era gata să spună ce nu trebuie. Bine c-a reușit să se oprească la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la asta. ― Și ce-i cu Geraldine? întreabă Lisa. Dacă e atât de minunată, cum de nu-l place? ― Probabil că nu este destul de bogat pentru ea, spune Sophie, care a intervenit cu acest comentariu neobișnuit de răutăcios pentru că este geloasă pe Geraldine. Nu a cunoscut-o pe Geraldine, dar a văzut-o în rarele ocazii când ea a venit să mă ia sau să mă lase acasă. Niciodată nu mi-a zis ceva direct, dar știu că a sesizat aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în rarele ocazii când ea a venit să mă ia sau să mă lase acasă. Niciodată nu mi-a zis ceva direct, dar știu că a sesizat aerul de încredere al lui Geraldine și BMW-ul ei, și e al naibii de geloasă. ― Nu-i tocmai corect, spun eu, deși se întâmplă să fie adevărat, și mă simt vinovată că vorbesc despre Geraldine, singura persoană pe care o pot numi poate prietenă. Așa că adaug: Geraldine este o persoană minunată dacă ajungi să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
gândit serios. Curând, oricum. ― Nu te duce nicăieri înainte să vorbești cu mine înainte! Ce planuri ai pentru diseară? Cel puțin acum pot spune adevărul. ― Ies în oraș să beau ceva cu un prieten. ― Adică un bărbat? ― Da. ― : De ce : Sunt gelos. Știu că e ridicol, dar citind aceste cuvinte, mă simt deodată mult mai bine. Sincer, e chiar stupid, pentru că nu m-a văzut niciodată; pe de altă parte, până acum nimeni n-a avut vreodată motive să fie gelos în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]