3,734 matches
-
pentru mine, „serile la operă” au devenit parte a existenței firești. Atent și autoritar ghidat de prietenul meu, latinistul de anvergură Dan Negrescu, o veritabilă enciclopedie ambulantă și în domeniul operei, mi-am construit un mic univers populat cu creațiile geniale ale lui Mozart, Verdi, Puccini, Donizetti, Wagner, Rossini, Bellini, Massenet și atâția alții. Dacă, în spirit borgesian, nu mi-am putut niciodată înainte imagina Paradisul altfel decât ca pe o bibliotecă, de-o vreme încoace accept că raiul, asemeni inimii
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
ghid pentru spectator. Decorul, luminile și costumele trec în planul secund. Pe Marius Manole îl veți vedea într-o interpretare excelentă, așa cum ne-a obișnuit și până acum. Iubitorii de frumos îl vor găsi deopotrivă timid și grav, naiv și genial. Rolul său stârnește curiozitatea spectatorului de a afla ulterior cine a fost omul Sebastian, dar și de a-i citi cărțile. Spectacolul de teatru Marea iubire a lui Sebastian cu actorii Rodica Mandache, Marius Manole, Ana-Ioana Macaria și Istvan Teglas
Marius Manole și-a găsit marea iubire () [Corola-journal/Journalistic/46590_a_47915]
-
de tinerețe al unui Teodor Ciupe (nebunul din Moartea lui Ipu), pe parcurs, debilul aparent perfect manipulabil devine un Grenouille (din Parfumul): colecționează mirosuri („Cheala”, eleva, Ninia) într-o strategie psihotică de anulare a inocenței. Dar fără a avea nimic genial sau artistic, afară de egocentrismele sexuale. Cu toate acestea, Dan Coman construiește un personaj cu totul în afara inocenței. Exclusivismul tendențios este o capcană pentru cititorul neantrenat, o pânză de păianjen sigură pentru căutătorii de circumstanțe atenuante. Este interesant cum Dan Coman
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
relația acestuia complexă cu el, cu intimitatea personală și cea a creației și cum funcționează raportul acesta, dincolo de susținere și de motivația artistică. De exemplu, cînd scriitorul Günter Grass a fost atacat și devoalat ca simpatizant al nazismului, opera lui genială nu a fost cutremurată și pentru că vocea interioară își asumase abaterile din tinerețea primă. Găsesc că este fundamental acest raport cu propriul eu în destinul unui creator ce contează în timp și peste timp. M-am gîndit mult la ce
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
creației poetice - și seriozitatea pe care, așa cum se întâmplă în arta modernă, și-o afirmă sub o aparență de bună dispoziție, ea însăși caracteristica cea mai justificatoare a artei”.) De ce a ales Mircea Ivănescu Sibiul? Scriam altădată că moartea Fratelui (genial), că traducerile celor care au definit amurgul Europei Centrale - Musil, Kafka, Broch ș.a.- , că trecerea prin instituțiile care au anihilat orice voință a originalității - care au asasinat persoana I - l-au fixat pe scriitor într-o paradigmă negativă, patronată de
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
de bunăvoie și trec drept niște biete îndeletniciri periferice, chiar în momentul maximei lor străluciri! În vreme ce praxisul productiv-comercial dictează peste tot și tinde să ne facă viața de zi cu zi imposibilă, iar între timp aruncă la vechituri și această genială înzestrare pe care și-a cultivat-o spiritul uman - imaginația poetică. Dacă vrem subiecte de indignare, primul ar putea să se ridice tocmai împotriva tratamenului ancilar rezervat astăzi științelor, sub dictatura economiștilor! Cât despre poezie, despre arte și alte forme
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
de actualitate, i-ar fi determinat, fără umbră de îndoială, să fie încă și mai ostili față de acest exercițiu necesar în orice cultură, și, de altfel, absolut democratic, fără de care cultura însăși nu poate exista. De la modesta Ticu Archip la genialul Arghezi (obositor prin metaforizarea neîntreruptă a unor banalităț i), toată suflarea literară a anilor 20 din secolul XX e pornită pe critici și pe universitari, „cretini laureați care-și instalează funcțiunile creierului la o catedră, pentru a permanentiza soluția prin
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
de la Alba Iulia, din 1920, ci și modul în care este ea descrisă de Cezar Petrescu în volumul Cei trei regi, care va apărea, însă, în 1935. Tabloul din visul părintelui Mantu pare relatarea de la fața locului a unui reporter genial: „De pe bastionul porții, un steag se-nchină de trei ori; procesișuneța se oprește, ca prin farmec; muzicile și uralele amuțesc. Rar și solemn bate de trei ori tunul puternic al cetății, căreia de trei ori pe rând îi răspunde imnul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
personajul fictiv impune, paradoxal pentru realismul consecvent al scriitorului, imaginea romantică a geniului fără noroc: „Sunt convins că am talent... Acum, la marginea prăpastiei, îmi pot îngădui toată sinceritatea. Da, deseori, în sufletul meu, mi-am zis că sunt poate genial. Cine știe?! E posibil să fiu, sau cel puțin ar fi fost posibil. Noroc însă n-am avut în viață. Numele meu a circulat numai în cercul acela prea strâmt care se cheamă «lumea literară și artistică», și încă și
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
arta cu care a știut să se pună în lumină, căci adevărata miză a operei lui nu stă într-un mănunchi de idei sau într-un tabel de concepte, ci în propria persoană. Cu alte cuvinte, Nietzsche este un regizor genial care montează o piesă în care actorul principal este el însuși. La capătul piesei, cititorul rămîne cu impresia că a asistat la povestea unei lupte care s-a petrecut în afara piesei, cînd de fapt toată lupta a constat în elaborarea
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
au făcut să mă gândesc la mâinile lui Li Ming Chang. O să vă spun îndată de ce. L-am ascultat pe Li Ming Chang la Ateneu cu cincizeci de ani în urmă. Toată lumea a fost de acord că era un pianist genial. Primul care îmi povestise despre el fusese colegul meu de facultate, și de grupă, începând chiar din anul întâi, Yang Tse Tung. Nu mai știu, dacă am știut vreodată, cum ajunsese Yang în România. Era cu câțiva ani mai mare
Mâinile lui Li Ming Chang by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5553_a_6878]
-
despre „Uriașii munților” al lui Purcărete, și despre „Noaptea furtunoasă” a lui Dabija am citit articole injurioase. Și cîte o singură cronică. Dureros. Nu toate spectacolele făcute de regizorii grei ai teatrului din lumea asta sînt implicit și sigur mari, geniale, unice. Amprenta pe care ei o lasă într-un actor, fie doar într- unul singur, se va vedea cîndva cu asupra de măsură. Asta cred că m-a emoționat chiar în timpul spectacolului „Dawn way. Oameni slabi de înger. Ghid de
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
muncitori și studenți au luat parte la această adunare care a avut loc joi în marea piață Kim Il-Sung - numele fondatorului Coreei de Nord și bunicul liderului actual - a precizat agenția oficială KCNA. Discursurile au calificat testul de marți "produsul genial al deciziei extraordinare și curajului fără pereche al iubitului și respectatului Kim Jong-un", a raportat KCNA. Kim Jong-Un, în vârstă de doar 30 de ani și venit la conducerea țării după moartea tatălui său în decembrie 2011, nu și-a
Coreea de Nord a sărbătorit succesul testului nuclear by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56813_a_58138]
-
se află în această lovitură norocoasă, din moment ce paternitatea proiectului este disputată atât de intens? Acum câțiva ani, filmul intitulat O minte sclipitoare (A Beautiful Mind, 2001) al lui Ron Howard lua tot atâtea premii. Acolo era vorba despre un matematician genial, John Forbes Nash, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, în 1994, care avea probleme de comunicare serioase din cauza schizofreniei paranoide, ceea ce nu l-a împiedicat să revoluționeze științele economice pornind de la teoria jocurilor, geometria diferențială și ecuațiile diferențiale parțiale. La
Facebook sau lumea văzută de Mark by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5800_a_7125]
-
obligat de regulile gestionării banilor europeni, MDRT n-a solicitat și, deci, nu are la dosar contractele dintre Obreja și prestatori. În acest moment al afacerii, cu 1,2 milioane bine chivernisite, un creier de bancher pune pe hîrtie schema genială prin care vor fi deturnați o parte importantă din banii necheltuiți. Bani europeni, românești, cum or fi ei, bani să fie!”, încheie jurnalistul. Vezi și: Tolontan: Trei lucruri pe care nu le-ați știut despre Gala Bute
Gala Bute: Tolontan dezvăluie profitul uriaș. Cine a știut de bani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/58355_a_59680]
-
tinerilor, Marius Manole, în spectacolul „Lecția de violoncel“, după o piesă de Mona Radu. „Orice apariție nouă este, pentru mine, o bucurie. Acum sunt, deja, într-o perioadă de iubire cu noul meu rol. Mona Radu este o tânără scriitoare, genială, și pot spune asta cu toată inima. Ea mi-a oferit un rol care m-a făcut fericit, pentru că, de când joc piesa asta, am avut parte numai de noroc. Premiera este legată și de o sărbătorire care pe mine mă
Radu Beligan își sărbătorește cei 95 de ani pe scenă, la Metropolis by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/58366_a_59691]
-
printr-o recentă montare a operei La Cenerentola de Gioacchino Rossini. Spectacolul lui Pawlik este original și spumos, extrem de rafinat și cu mult bun-gust, fără niciun fel de disonanțe, vulgarități ori distorsiuni care ar putea altera o partitură muzicală absolut genială. Opera se înscrie în categoria comediei muzicale bufe și pornește de la cunoscuta piesă de teatru, Bădăranii, a lui Carlo Goldoni, libretul aparținând lui Giuseppe Pizzolato. Conducerea muzicală a fost asigurată de Vlad Conta, care a demonstrat că iubește această partitură
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
comisionului nu mai contează, iar oricare alt risc e asumat. Așadar, nu este exclus ca în cazul de la Pitești (dacă s-a umblat într-adevăr în casete) să existe și pagube ce nu vor fi niciodată reclamate”. Vezi și: Metodă genială: Cum s-a furat din casetele de valori ale băncii din Pitești, în opinia unui specialist
Poziția BNR cu privire la păstrarea banilor în casetele de valori ale băncilor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50641_a_51966]
-
a idealistului Ladima de o femeie care este, tehnic și moral, o prostituată. Prin arta qui pro quoului, Ladima o vede exact pe dos decît este în realitate și vizibilă pentru toți. El crede că e o actriță talentată, chiar genială, că e bună și generoasă, ba chiar, fiind odată supărat pe ea, nu o sărută ca să o „pedepsească”. Nutrește planuri matrimoniale cu acestă secătură. Și, esențial pentru desfășurarea romanului, îi scrie mereu scrisori, din care, după sinuciderea sa, Fred Vasilescu
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
labirint ce pare să prolifereze la nesfârșit. Dar odată ce ai prins ritmul, nu-ți mai vine să ieși. Hugh Trevor-Roper i-a adus lui Joyce cel mai înalt omagiu de care se poate bucura un scriitor. Alături de Yeats, alt irlandez genial, scrie marele istoric și eseist britanic, el „ne-a salvat limba, într-un moment în care se subțiase și-și pierduse culoarea, de atâta întrebuințare de-a lungul secolelor”. În cazul celui mai popular roman al lui Jane Austen, presupun
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
ancestral și cultural spațiului în care trăim... Am ales voluntar și nesilit de nimeni această formă de dezaprobare și exil... să ne disociem de mediul înconjurător - cu care nu suntem de acord și vrem să arătăm cât de speciali și geniali suntem... nu? Pentru că totuși, noi cântam jazz, blues și rock... right on, baby! (...) Unde și cum vă veți mai face loc în această industrie atât de incultă, infectată și ticăloasă? Cum credeți că veți putea câștiga existența acolo unde s-
Situație penibilă în lumea artistică românească. "Moft sau necesitate?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33216_a_34541]
-
cu paișpe lei și cincizeci de bani (cursul valutar oficial !). Dar înțelegeam că n-am să le văd niciodată. Știți câtă amărăciune încape în cuvântul ăla mizerabil, niciodată? Odată am pus la punct un plan. Aveam să scriu un poem genial și să strecor în el câteva versuri despre cele mai mari firme de aparatură electronică. Ei aveau să vadă, aveau să înțeleagă că versurile vin din Est și, într-o bună zi, aveam să mă trezesc cu un colet. Era
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
alături de Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Slavici. Mai apoi Iorga, Ibrăileanu, mai târziu Vianu, G. Călinescu, Streinu, Pompiliu Constantinescu și toți criticii însemnați (mai puțin E. Lovinescu) au văzut cu prioritate în Creangă pe scriitor și nu doar pe transmițătorul, fie și genial, de mesaje și valori folclorice. Aș spune că toată ideația acestui eseu consacrat lui Creangă pornește de la teza lumii ca spectacol și reajunge la ea după raportări nenumărate la formele carnavalescului, ale jocului, ale sărbătorii. Apropierile de Rabelais erau de
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
care percepem lumea se reflectă implicit și asupra raportului în care ne aflăm cu noi înșine și cu ceea ce ne-am dori să fim sau să trăim. „Oamenii nu sunt mulțumiți cu soarta lor și aproape toți - bogați sau săraci, geniali sau mediocri, celebri sau anonimi - și-ar dori o viață diferită de aceea pe care o trăiesc. Deci, pentru a potoli - în mod fraudulos - această dorință s-au născut ficțiunile. Acestea sunt scrise și citite pentru ca oamenii să trăiască viețile
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
încrederea în izbânda „grupului social” din care face parte, până la preluarea râsului „sănătos”, a gestului, a moralității „omului din popor”, nemaivorbind de valorile folclorului, fiindcă prin arta sa, „Creangă este profund implantat în etosul popular”, miezul apartenenței sale. „În acest genial scriitor popular trăiește conștiința unei mari culturi, la care participă și spre care se întoarce cu o admirație și încredere vrednice de orice umanist european.” La fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la izvoarele culturii clasice, greacă și latină, tot
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]