1,094 matches
-
direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la modificări mai mari sau mai mici ale comunicării gestuale în relația cu elevii. 4.3. Lotul de subiecți investigați Dintr-un lot de 227 de profesori din județul Prahova (95 de profesori din Liceul Industrial, 75 de profesori din Liceul de Artă și 57 de profesori din Liceul Pedagogic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20 10 50 Profesori cu reactivitate scăzută la stres 21 19 10 50 Total 41 39 20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de intens în situația de stres. Din perspectivă psiho-fizică, stresul desemnează reacția defensivă sau de alarmă a organismului, nu situația stresantă. Nu ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să stabilim funcțiile și disfuncțiile acestora în comunicarea didactică după efectul produs asupra elevilor, cât și o analiză integratoare, care a urmărit racordarea relației structural-funcțională a gesturilor la contextul situației de comunicare, cercetarea realizându-se în licee diferite. Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4.2. Design-ul cercetării Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui întreg an școlar, în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cercetării. În acest sens, testul Chi-Square ne-a ajutat să calculăm coeficientul de corelație Pearson Chi-Square și, pe baza analizelor statistice, să constatăm faptul că: a) se înregistrează diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică și invers. Pentru a verifica cea de-a doua ipoteză, am utilizat analiza de conținut și statistica inferențială prin calcularea coeficientului de corelație Pearson
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactic I sau vechimea în învățământ. Funcții și disfuncții ale gesturilor apar la profesori indiferent de gradul didactic și de vechimea în învățământ. Această concluzie se deduce din faptul că după 25-30 de ani se remarcă o constantă a comunicării gestuale în relațiile interpersonale și, în consecință, se poate explica lipsa diferențelor semnificative statistic în legătură cu aceste variabile. Îmbunătățirea pregătirii de specialitate și psihopedagogice sau vechimea în învățământ nu influențează gestica profesorului, singura variabilă relevantă fiind structura psiho-afectivă. Nici în ceea ce privește ultima ipoteză
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu cât este mai accentuată, cu atât profesorii utilizează mai frecvent gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică. Am introdus alături de metodologia specifică științelor sociale și statistice metodologia semiotică prin analiza funcțională a gesturilor profesorilor în contexte/licee
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea didactică. Am introdus alături de metodologia specifică științelor sociale și statistice metodologia semiotică prin analiza funcțională a gesturilor profesorilor în contexte/licee diferite (Liceul Industrial, Liceul de Artă, Liceul Pedagogic), ilustrând astfel dimensiunea dinamică, pedagogică și constructivă a comunicării gestuale cu elevii. Cel mai mare avantaj al cercetării este legat de autenticitatea surprinderii gesturilor profesorilor și de asigurarea discreției observației prin implicarea liceenilor, care au completat Grila de observare, menționând și efectul produs de comunicarea gestuală asupra lor. Am fi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și constructivă a comunicării gestuale cu elevii. Cel mai mare avantaj al cercetării este legat de autenticitatea surprinderii gesturilor profesorilor și de asigurarea discreției observației prin implicarea liceenilor, care au completat Grila de observare, menționând și efectul produs de comunicarea gestuală asupra lor. Am fi putut opta pentru alegerea unor specialiști, dar prezența acestora ar fi denaturat comunicarea gestuală autentică a profesorilor. Pe de altă parte, am pregătit liceenii prin abordarea unor teme și exerciții utile rolului de observator în desfășurarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor profesorilor și de asigurarea discreției observației prin implicarea liceenilor, care au completat Grila de observare, menționând și efectul produs de comunicarea gestuală asupra lor. Am fi putut opta pentru alegerea unor specialiști, dar prezența acestora ar fi denaturat comunicarea gestuală autentică a profesorilor. Pe de altă parte, am pregătit liceenii prin abordarea unor teme și exerciții utile rolului de observator în desfășurarea cercetării. De asemenea, am corelat protocoalele de observație de la cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în jos cu elevii. b) reflectă natura
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică în vederea optimizării practicii educaționale în contextul actualei reforme a învățământului românesc. Prin intermediul exercițiilor elaborate în cadrul acestui program, sperăm să contribuim la pregătirea inițială și continuă a profesorilor prin dezvoltarea și confirmarea competenței de comunicare gestuală. Această competență poate fi dezvoltată și prin participarea activă la desfășurarea dezbaterilor, a școlilor de vară, a sesiunilor de comunicări științifice naționale și internaționale pe această temă. Necesitatea acestui program este susținută și de unele disfuncționalități prezente în organizarea pregătirii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
această temă. Necesitatea acestui program este susținută și de unele disfuncționalități prezente în organizarea pregătirii psihopedagogice a viitorilor educatori: • limitarea practicii pedagogice prin alocarea unui timp insuficient formării și exercitării competențelor didactice; • insuficiența temelor și exercițiilor de dezvoltare a comunicării gestuale, parte integrantă și semnificativă a comunicării didactice. Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică cuprinde două părți, care îmbină aspectele teoretice cu cele aplicative. Temele de reflecție, întrebările grilă și exercițiile de eficientizare a comunicării gestuale au fost elaborate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dezvoltare a comunicării gestuale, parte integrantă și semnificativă a comunicării didactice. Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică cuprinde două părți, care îmbină aspectele teoretice cu cele aplicative. Temele de reflecție, întrebările grilă și exercițiile de eficientizare a comunicării gestuale au fost elaborate din dorința de a favoriza implicarea cursanților Modulului Psihopedagogic într-un proces de observare și reconstruire a propriei conduite didactice. Parcurgerea acestui program are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: • conștientizarea impactului gesturilor în optimizarea comunicării didactice; • utilizarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice în funcție de mai multe criterii; • dezvoltarea competenței de a codifica și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între cuvinte, gesturi și context. Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea ,,scenariului educativ" proiectarea lecției implică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între cuvinte, gesturi și context. Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea ,,scenariului educativ" proiectarea lecției implică și reflectarea asupra comportamentului gestual. Provocându-l pe viitorul educator să ia în considerare comunicarea gestuală în proiectarea activității sale, îl ajutăm să devină mai conștient de rolul acesteia, pe lângă comunicarea verbală și paraverbală, în relația cu elevii și să-și sporească forța de persuadare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea ,,scenariului educativ" proiectarea lecției implică și reflectarea asupra comportamentului gestual. Provocându-l pe viitorul educator să ia în considerare comunicarea gestuală în proiectarea activității sale, îl ajutăm să devină mai conștient de rolul acesteia, pe lângă comunicarea verbală și paraverbală, în relația cu elevii și să-și sporească forța de persuadare în contextul școlar actual (unde puterea de atracție a profesorilor și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor și motivația școlară au scăzut dramatic). Aplicând Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, putem formula o nouă ipoteză pentru următoarea cercetare: ,, Dacă introducem în programele de formare inițială a profesorilor elemente curriculare ce țin de dezvoltarea comunicării gestuale, atunci ne putem aștepta la o îmbunătățire a relației profesor-elev prin manifestarea performanței comunicative a acestora. De asemenea, recomandăm implementarea primului capitol al acestui program în cursurile de pregătire și de perfecționare a personalului din cadrul instituțiilor de asistență socială, firme
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
asistență socială, firme de consultanță, administrație publică, telefonie mobilă, management organizațional etc. Succesul reformei educaționale depinde, în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme (capacitatea de a atrage și de a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. Succesul reformei educaționale depinde, în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme (capacitatea de a atrage și de a persuada elevii). Imaginea sa inconfundabilă se va păstra în timp și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]