3,100 matches
-
ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot barbarul, la coastă atârnat.” Sistemul de luptă al Geților, de călare, se potrivea la locuri șese, nu însă la acele muntoase precum era centrul țării Dacilor, tocmai unde ei fuseseră atacați de Romani. De aceea se vede pe columna lui Traian predomnind infanteria. Nu poate fi vorba despre o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
la expedițiile militare, ci că parte din el rămânea la cultura pământului, lucru ce bineînțeles n-ar fi de admis decât pentru expedițiile militare, și nu pentru lupta pe moarte ce o duseră în contra poporului roman. Poetul spune anume despre Geți că: «munca câmpului la ei împărțită astfel că unul înlocuia pe altul la finele anului.» Nu vom discuta nămolul de intrepretări ce s-au dat acestui loc. Atâta numai vom observa că el amintește prea bine un sistem analog urmat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
coada de lemn iar vârful de bronz sau de fier. Dintre cele aruncătoare aflăm: a)Sulița, o lance mai scurtă pentru aruncat (javelot) cu mâna sau balista, o mașină de aruncat. b)Arcul, arma națională a Sciților și chiar a Geților în timpurile mai vechi, rămâne totdeauna la Daci. Săgețile se purtau într-o tolbă atârnată la spate; adeseori tolbele erau frumos săpate. c) Praștia cu care aruncau pietre sau plumbi ascuțiți la ambele capete. Afară de aceste două soiuri de arme
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
erau frumos săpate. c) Praștia cu care aruncau pietre sau plumbi ascuțiți la ambele capete. Afară de aceste două soiuri de arme ofensive Dacii mai purtau topoare, ciomege și măciuci. Armele de apărare a le Dacilor constau din: a)Scutul (naQfia Geților), de formă ovală, împodobit cu deosebite figuri sau flori. b)Casca, care pare totuși a fi servit numai clasei întâi a nobililor, deoarece pe oamenii de rând îi vedem pretutindene luptând cu capul gol. Că trebuia să fi fost întrebuințate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sunt un fel de care cu trei roți, înarmate cu niște seceri și suliți, care probabil se puneau în mișcare odată cu învârtirea roților și, aruncate asupra dușmanului, aducea dezordinea în rândurile sale. De aceste fuseseră probabil carele acelea, pe care Geții le aruncaseră asupra lui Alexandru cel Mare din piscurile Hemului. Pentru a apăra mai ales intrările cetăților se construiau înaintea porților niște întărituri provizorii făcute din pământ întărit prin legături de nuiele (fașine) precum și prin bârne. Un asemene agger se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Scordiscii, unul popor german, celalat celt, care-și aveau locuințele la nordul fluviului; nu mai puțin și cu Tribalii, care deși originari din sudul Dunării (de prin Serbia de astăzi), trecuseră mai toți, împinși de niște popoare ilirice, la Geți pe malul stâng al Istrului. Odată chiar vedem pe Romani ajungând până la acest fluviu, sub consulul Curio în anul 89 in. de Hr. și venind în fața Daciei, în care însă nu îndrăznesc să treacă, temându-se de întunecimea pădurilor ei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Boerebiste, împărăția lui prea timpuriu închegată din elemente deosebite, nealipite unul de altul prin nicio legătură, se desface în patru părți, care par a fi fost reprezentate prin popoarele principale ce trăiau pe atunci în Dacia, anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numai pradă, ci și foloase politice. Înainte încă de izbucnirea luptei între Octavian și Antonius, Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el, Dacii se pleacă în partea lui Antonius, pe când Octavian știe să câștige pe Geți în partea lui. Se vorbea chiar prin Roma de o îndoită încuscrire între regele Geților Cotiso și împăratul roman, fiecare din ei având să ia de soție pe fiica celuilalt, încât să-și devină mutual socri și gineri. Nu știm
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el, Dacii se pleacă în partea lui Antonius, pe când Octavian știe să câștige pe Geți în partea lui. Se vorbea chiar prin Roma de o îndoită încuscrire între regele Geților Cotiso și împăratul roman, fiecare din ei având să ia de soție pe fiica celuilalt, încât să-și devină mutual socri și gineri. Nu știm de erau serioase aceste planuri matrimoniale. Se adeverește însă alianța Dacilor și a Geților cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
regele Geților Cotiso și împăratul roman, fiecare din ei având să ia de soție pe fiica celuilalt, încât să-și devină mutual socri și gineri. Nu știm de erau serioase aceste planuri matrimoniale. Se adeverește însă alianța Dacilor și a Geților cu câte unul din cei doi rivali, pentru omnipotență în Roma; o politică de dezbinare, care se explică din dușmănia în care trebuiau să trăiască triburile Daciei, după despărțirea lor. În zadar căutase Roles sau Oroles, regele unui trib al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu câte unul din cei doi rivali, pentru omnipotență în Roma; o politică de dezbinare, care se explică din dușmănia în care trebuiau să trăiască triburile Daciei, după despărțirea lor. În zadar căutase Roles sau Oroles, regele unui trib al Geților, a face să înțeleagă pe neamurile poporului său, că ar trebui să se unească cu toții contra dușmanului comun 5 în zadar ilustrase el chiar sfatul său printr-un exemplu viu, amuțind doi câini unul asupra altuia și dând drumul unui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un exemplu viu, amuțind doi câini unul asupra altuia și dând drumul unui lup înaintea lor, în momentul când se mâncau mai tare. Câinii încetara lupta lor și se luară după lup. Deși morala acestei fabule în acțiune era învederată, Geții și cu Dacii stăruiră în îmbunătățirea lor. Dacii anume sub regele lor Dicomes și cu Bastarnii, mergând în ajutorul lui Antonius, atacă Tracia în care Octavian câștigase ca aliați pe tribul Denteleților, între Nestus și Strimon. Octavian trimite în ajutorul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și cu Bastarnii, mergând în ajutorul lui Antonius, atacă Tracia în care Octavian câștigase ca aliați pe tribul Denteleților, între Nestus și Strimon. Octavian trimite în ajutorul aliaților săi pe Marcus Licinius Crassus, care se puse în legătură cu acel Oroles, regele Geților. Acesta, după ce încercase în zadar unirea între Geto-Daci, se dăduse în partea lui Octavian. Crassus bate, cu ajutorul lui pe Daci și pe Bastarni și-i respinge peste Dunăre. Pe când îi fugărea prin Moesia către Dunăre, aruncă mrejele sale și prinde
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Crassus bate, cu ajutorul lui pe Daci și pe Bastarni și-i respinge peste Dunăre. Pe când îi fugărea prin Moesia către Dunăre, aruncă mrejele sale și prinde în clientela romană mai multe triburi din popoarele trace ce se aflau aici, cele mai multe Geți ce nu trecuseră încă Dunărea. Când se întorcea Crassus înapoi din expediția lui, niște popoare din Tracia, pe care el le credea prietene, atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare parte din prada făcută. Asemenea purtare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare parte din prada făcută. Asemenea purtare dușmănească a triburilor trace aduce o îngreunare a poziției în care ele se aflau față cu Romanii. După cât se vede însă nu numai Geții și cu Dacii erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși erau despărțiți în mai multe triburi dușmane unul altuia, căci vedem pe regele get Roles aliatul lui Octavian, cerând ajutorul lui Crassus contra
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
purtare dușmănească a triburilor trace aduce o îngreunare a poziției în care ele se aflau față cu Romanii. După cât se vede însă nu numai Geții și cu Dacii erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși erau despărțiți în mai multe triburi dușmane unul altuia, căci vedem pe regele get Roles aliatul lui Octavian, cerând ajutorul lui Crassus contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
față cu Romanii. După cât se vede însă nu numai Geții și cu Dacii erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși erau despărțiți în mai multe triburi dușmane unul altuia, căci vedem pe regele get Roles aliatul lui Octavian, cerând ajutorul lui Crassus contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o cetate și o face să capituleze prin trădarea unui Grec, când atunci Dapix cu ai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși erau despărțiți în mai multe triburi dușmane unul altuia, căci vedem pe regele get Roles aliatul lui Octavian, cerând ajutorul lui Crassus contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o cetate și o face să capituleze prin trădarea unui Grec, când atunci Dapix cu ai săi se sinucid cu toții. Căderea marii națiuni a Tracilor sub Romani se explică
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ar fi fost una din națiunile cele mai puternice ale pământului, dar a cărui lupte și rivalități interne îi paraliza cu totul puterile. Crassus, cu prilejul luptei contra lui Dapix supune prin deosebite mijloace și sub deosebite forme pe toți Geții de la sudul Dunării, anume și pe acei ce nu făceau parte din domnia lui Dapix și vine până la Genucla, oraș de lângă Dunăre, capitala unui al treilea rege get, numit Ziraxis. Astfel ajunsese de fapt atât Tracia cât și Moesia provincii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lui Dapix supune prin deosebite mijloace și sub deosebite forme pe toți Geții de la sudul Dunării, anume și pe acei ce nu făceau parte din domnia lui Dapix și vine până la Genucla, oraș de lângă Dunăre, capitala unui al treilea rege get, numit Ziraxis. Astfel ajunsese de fapt atât Tracia cât și Moesia provincii romane, deși ele nu erau încă denumite oficial ca atare. După ce August devine stăpânul imperiului roman, se ridică la Daci regele Cotiso, altul decât regele Geților cu același
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
treilea rege get, numit Ziraxis. Astfel ajunsese de fapt atât Tracia cât și Moesia provincii romane, deși ele nu erau încă denumite oficial ca atare. După ce August devine stăpânul imperiului roman, se ridică la Daci regele Cotiso, altul decât regele Geților cu același nume, pe care l-am văzut mai sus în vorbă de a se încuscri cu Octavian. Acest rege neliniștea atât de mult pe Romani, trecând mai ales în Moesia peste Dunărea înghețată, încât una din grijile de căpitenie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Strămutarea o făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care tocmai pe atunci fusese surgghiunit la Torni, descrie după însuși a lui vedere incursiunile lor: ,, Atunci dar când Pontul și Dunărea spumândă, De iarnă îmbrățișate prind pielița de gheață Pe-a Istrului lucioasă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
În vârf încârligată, al cărui fier subsese Din ierburi ucigașe un suc înveninat.” Această descriere admirabilă reînvie în chip plastic scenele de groază ce se petreceau la năvălirea barbarilor de peste Dunăre, și cu toate că înspre Tomi vor fi trecut mai ales Geții și Iazigii, nu trebuie să credem că aspectul și purtarea Dacilor să fi fost mai puțin înfricoșată. După ce Romanii înădușă această răscoală amenințătoare, ei iau măsura prea înțeleaptă de a declara în mod oficial Moesia drept provincie romană, a cărei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a neliniști provinciile romane așezate pe malul drept al Dunării, ceea ce împinge pe acest împărat a repeta operația executată cu câțiva ani mai înainte, de Aelius Catus. Anume propretorul Moesiei, M. Plautius, mai strămută încă vreo sută de mii de Geți de pe malul stâng al Dunării pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și la nordul Dunării, ca și la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]