1,131 matches
-
Mediafax. "Persoanele ucise au suferit răni în zona feței, abdomenului sau inimii", au adăugat sursele citate, precizând că toate victimele au fost identificate. Zeci de manifestanți palestinieni au depășit cordonul instalat de armata libaneză, apropiindu-se de gardul de sârmă ghimpată de pe graniță, de unde au început să arunce pietre în direcția militarilor israelieni. Aceștia au ripostat, deschizând focul asupra manifestanților, potrivit armatei și serviciilor de securitate libaneze. Surse medicale siriene au afirmat că doi manifestanți veniți din Siria au fost uciși
Şase morţi şi 71 de răniţi la comemorarea zilei creării statului Israel () [Corola-journal/Journalistic/60590_a_61915]
-
alb. Mai bine zis, ai fi putut face, căci pe atunci nu oricine dintre copiii din spatele blocului se putea lăuda că s-a cățărat vreodată pe gardul din prefabricate dintre bloc și curtea morii, că s-a strecurat printre sârmele ghimpate care-l tiveau, că a sărit în partea cealaltă și s-a trezit brusc în acea zonă străină, necunoscută, vuitoare, care-ți strângea inima. Puțini rezistaseră acestei vrăji rele și-naintaseră prin vasta pustietate către palatul colosal, simțind cum crește
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Crețu, Ioan Chiriacescu, împreună cu enoriașii, pe un teren cumpărat de la săteni. Biserica a fost renovată în 1957, 1962 și 1967. Zugrăveala exterioară s-a refăcut în 1965. În 1950 s-a altoit livada și s-a ridicat gard de sârmă ghimpată în jurul cimitirului, ca mai apoi în 1982 să se construiască un gard de beton și scândură. Până la venirea preotului Nicolae Toia și a cantorului Iulian Poiană, slujbele și restul serviciilor religioase erau ținute de preoții din Lespezi. În afară de preoții care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tot mai mult spatele Estului, care dispărea treptat în dosul unei cortine, intra într-un con de umbră unde se stingeau culorile și abia de mai distingeai contururile. Iar tinerețea mamei a ajuns pe neobservate în spatele unui gard de sârmă ghimpată, dincolo de câmpuri minate, zăcea acolo despărțită într-un trecut spre care nu mai ducea nici un drum. VIIItc "VIII" Betontc "Beton" Pictura de deasupra canapelei, peisajul montan cumpărat de tata în Sils de la un pictor care locuia în aceeași pensiune cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
observație - cum ar fi spus profesorul meu de Matematică de la liceu... Nu știu ce ar fi spus profesorul tău de la liceu, da’ aista-i adevărul gol-goluț. Când au ajuns la poarta hanului, au rămas descumpăniți. O rămășiță de poartă legată cu sârmă ghimpată închidea ograda. Peste uși și geamuri erau bătute scânduri. Totul părea părăsit... În timp ce se uitau la pustiul din ogradă, dintr-o bucătărie de vară s-a ițit capul unui bărbat tânăr. Pe cine căutați? Ăăă... Bună ziua... Noi... noi îl căutăm
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la acum zece luni. — Niciodată nu mai vine înapoi, nu-i așa? spuse Mark. Chestiile nu mai sunt niciodată ce-au fost. Probabil că n-au fost ce-au fost nici pe vremea când erau. Râse - vată învelită în sârmă ghimpată. — Nu contează. Tu ai fost odată Copilul Naturii și mie-mi ajunge chestia asta. Bărbatul Naturii, mă bucur să te cunosc. Îl cuprinse pe Daniel cu brațele, de parcă ar fi legat căpăstrul unui cal de un stâlp. Îmbrățișarea încetă înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care nu mai apărea Dacia roșie a lui Velicu. Cerul în zori și-n amurg, Mirelo, lumina scăzând și crescând din visul ăla lânced, îmbâcsit de fum, de dincolo de gardul din plăci de beton, înălțat cu o fâșie de sârmă ghimpată: halele garajelor, cimentul cu pete și bălți de ulei ars și câinii murdari umblând printre basculante ridicate pe cricuri și cu capotele căscate, arătându-și viscerele motoarelor, și ea așteptând și amânând de pe o zi pe alta, Mirelo, oare ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
superiori germani, imediat urmat de Horsch-ul generalului Boian, comandantul diviziei. După îndelungi discuții, Hauptsturmführer-ul a fost eliberat, iar la insistențele celorlalți ofițeri germani și-a prezentat scuzele, deși, după mărturiile celor prezenți, ar fi preferat mai degrabă să înghită sârmă ghimpată decât să fie supus acestui exercițiu de minimă politețe verbală. La câteva zile după incident, Marius și Felix fumează comod așezați pe marginea unui șanț aflat în imediata apropiere a poligonului de tragere. E un cald atât de nesuferit, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din teacă. Protejat de întuneric, continuă să aștepte într-o imobilitate totală. Tăcerea grea a nopții îi mătură în rafale creierul surescitat, adâncind și mai mult tensiunea ce se deșiră de-a lungul venelor lui ca un ghem de sârma ghimpată. Pulsul începe să-i devină și mai grăbit atunci când umbra în mișcare a unui soldat cu cască model german intră în câmpul său vizual. Lemnul bătrân al podelei scârțâie încet, tânguitor, parcă ar plânge. Arcuiește brațul și adună în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și strigăte care nu mai au nimic omenesc. Suflețel, cu un genunchi în pământ și cu pușca bine sprijinită în umăr, trage către creastă. Un corp în uniformă germană se prăbușește. Aproape fără suflare, cu gâtul prins parcă în sârmă ghimpată, Marius gonește mai departe. Detunăturile aruncătoarelor se combină cu răpăitul continuu al puștilor mitralieră. În jurul lui, unii fac mișcări bruște, ca apoi să cadă la pământ. Sare peste morți și răniți. Inima bate nebunește, gata parcă să iasă din piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Un roi de gloanțe țiuie în jurul lui. Se dă peste cap. Fâșiile negre de fum ale luptei îl ascund vederii. Cu un pistol într-o mână și lopata de infanterie în cealaltă Caraiman se repede peste șanțuri, sare dincolo de sârma ghimpată și cade exact în clipa când, întors către soldați, strigă un nou îndemn pentru ei. Peste puțin timp companiile se încaieră cu nemții. Corp la corp. Baionetele înjunghie, paturile armelor sfarmă maxilare și țeste. Cazematele sunt cucerite una după alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se despărțeau. La o lună după invazie, chiar când O.N.U. era pe cale să ajungă la o negociere de pace, armata turcă lansase un alt atac. De data aceasta turcii revendicau o mare parte din insulă. Se instala sârmă ghimpată. Se ridicau turnuri de observație. Ciprul era tăiat În două, precum Berlinul, Coreea și toate celelalte locuri din lume care nu mai erau ceva unitar. ― Acum Își dau arama pe față, spuse Jimmy Fioretos. Turcii au vrut Întotdeauna să invadeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mi s-a îngăduit să-mi port, în realitate ca și în vise, pașii. O Europă cu mai multe viteze, s-a spus. O Europă frântă în două, timp de decenii, de un zid stupid din beton și din sârmă ghimpată, s-a spus. Dar când zidul concret (măcar pe porțiunea lui ce despărțea cele două Berlinuri) s-a prăbușit, s-a putut vedea limpede că el nu despărțea zone geopolitice mai mult decât despărțea zone mentale. Dovadă că nici azi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rânduri, profesorul Pârvulescu își arăta fățiș ura față de năvălitorii din răsărit. Utiliza, în afara lecțiilor, figuri de stil care ne cutremurau: - Ce ați spune dacă ați vedea o firmă pe care scrie: „La adevărata democrație“, iar în interior ar fi sârmă ghimpată... Sau: „La răsăritul... apusului Uniunii Sovietice“... Ne iubeam profesorul, devenisem apropiați sufletește, încât ne permiteam în recreații să-i spunem: - Domnule profesor, vă rugăm să fiți mai prudent... - Nu pot, băieți, când știu care-i adevărul. La examenul de bacalaureat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
un gri cenușiu extrem de Întunecat, având această senzație, poate și urmare a orei Înaintate: trecuse de miezul nopții când noul chiriași era condus către camera de primire a noilor arestați. Aceste sinistre barăci, erau Împrejmuite cu un gard de sârmă ghimpată eșalonat pe câteva rânduri pe verticală și orizontală În timp ce la o depărtare vizibilă unul de altul la o Înălțime cam de treizeci de metri, meterezele de pază a Închisorii.Soldații echipați În uniformă militară, aveau la Îndemână mitraliere montate În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
secunde zgomotul căderii se auzi straniu în liniștea casei, iar noi rămaserăm cu toții înlemniți, trăgând cu urechea și ținându-ne respirația. Pe fereastra care se lumina se zăreau niște vrăbii așezate pe liniile de telegraf, care păreau fire de sârmă ghimpată. Începui să ridic masa căzută, cu infinite precauții ca să nu produc nici un zgomot, de parcă liniștea în care o ridicam ar fi putut anula într-un fel zgomotul făcut la cădere. - Ei, na, începu din nou Iag, dar Nelly îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Ardeal, amplasat în extravilan, în pădurea Cordău. Regulile serviciului de gardă erau foarte severe și strict secrete, persoanele neautorizate nu aveau voie să intre pe drumul de acces, ori să se apropie de zona înconjurată cu gard înalt de sârmă ghimpată. Adaug specificația că santinela de la poartă era obligată să someze de la distanță orice curios, rătăcit sau intrus, cu foc de armă tras în sus, iar dacă nu se oprea din mers, cu foc la picioare sau în roți la mașină
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
spus vreodată despre ea a fost că nu e pentru copii și că n-aveam voie să mă uit prin ea. Așa că, bineînțeles, mă uitam prin ea ori de câte ori eram lăsat singur. Se găseau acolo poze de bărbați spânzurați pe sârmă ghimpata, femei mutilate, cadavre stivuite ca lemnele de foc - tot inventarul obișnuit al războaielor mondiale. Mama era fosta Virginia Crocker, fiica unui fotograf de portrete din Indianapolis. Era casnică și violoncelistă amatoare. Cânta la violoncel în Orchestra Simfonică din Schenectady și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mii de SS-iști, deși războiul se terminase de ani de zile. — Am stat acolo opt ani, continuă ea, hipnotizată din fericire de treburi simple, de rutină. Țineam frumos evidența tuturor prizonierilor, a tuturor vieților lipsite de sens din spatele sârmei ghimpate. SS-iștii aceia odinioară atât de tineri, supli și depravați încărunțeau, se îndobitoceau, se autocompătimeau..., povestea ea. Bărbați fără neveste, tați fără copii, negustori fără prăvălii, meseriași fără meserii... Gândindu-se la starea în care fuseseră aduși SS-iștii, Helga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de evadare. Unele erau aproape perfecte și tot mă prindeau. După proces, am fost dus la Hlinaia, un sat aflat la 55 km nord de Tiraspol, din raionul Grigoriopol. Acolo fusese un spital de dezalcoolizare. Aveau un gard de sârmă ghimpată, rupt din loc în loc. După condamnarea la moarte, m-au dus într-o închisoare fără semnalizare, fără pază. Șevțov, șeful securității din Transnistria, și șeful securității de la Chișinău voiau să testeze dacă mișcarea de eliberare națională din Republica Moldova mai este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
hârtia cu calcule, scrie pe margine câte ceva, cască, se ridică și se uită pe geam. Nu-i nimic de văzut, aceeași stradă, mărginită într-o parte de blocuri, și-n față, chiar în dreptul ferestrei lui, locul viran, împrejmuit cu sârmă ghimpată. O hardughie găurită de tinichea, un adăpost de când era aici capătul tramvaiului. Prin zidurile subțiri ale blocului se-aude un radio pus tare și vocile unora care se ceartă. Își ridică mâneca bluzei și-și stoarce mașinal de pe braț, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mă doară ochii. Vreau să mă uit În jur. Vreau să văd locul. — Lissy, șoptesc. Mă duc să arunc o privire. — Serios ? Lissy mă fixează Îngrijorată, de parcă aș fi Steve McQueen cînd zice că vrea să sară gardul de sîrmă ghimpată. Păi... OK. Dar ai grijă. Fii discretă. — Bine. Stai liniștită, o să am grijă. OK. Așa. O să arunc o privire rapidă, fără să mă holbez nici măcar un gram. Mă las mai bine În scaun, trag aer În piept adînc, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cele două șiruri de plopi. În sat, gardurile curților au fost date mai înăuntru cu cîțiva metri, să lase loc trotuarelor. Iar cum trotuare nu s-au mai făcut, acum fiecare gospodar și-a împrejmuit locul cu cîte o sîrmă ghimpată și cultivă cartofi, sfeclă sau usturoi. De șapte-opt ani, în Sînzieni, e o adevărată febră a usturoiului. Sînt cultivate pînă și fostele straturi cu flori. În iernile precedente, usturoiul s-a vîndut și cu o sută de lei kilogramul. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pentru că știa să impună pacea, dar acum el nu mai face nimic. Vreți să faceți o razie la prostituate? Da? Da? Am un pont bun... Breuning părea plictisit. Bud ieși afară, În curte: buruieni crescute la Întîmplare, garduri din sîrmă ghimpată. Paisprezece camere goale. LAPD cumpărase ieftin proprietatea. — Flăcău. Dudley pe trotuar. Bud Își aprinse o țigară și se Îndreptă spre el. — Flăcău, Îmi pare rău că am Întîrziat. — N-are importanță. Ziceați că e ceva serios. Da, este. Cum Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu se putea feri. Trei ore de zbor, trei ore de răgaz ca să cumpănească. Avionul ateriză În Puget Sound. Jack luă un taxi spre McNeil. Urît: un monolit cenușiu pe o insulă din stînci cenușii. Ziduri cenușii, ceață cenușie, sîrmă ghimpată la marginea unei ape cenușii. Jack se dădu jos lîngă ghereta santinelei. Paznicul Îi verifică actele și Înclină din cap. Porțile de oțel lunecară În locașul lor din stîncă. Jack intră. Un omuleț uscățiv Îl Întîmpină Înaintea porții intermediare: — Sergentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]