1,074 matches
-
crampe). Antagonism între mâncărurile arăbești și stomacurile europenești. Noroc că vasul era dotat cu niște picături făcătoare de minuni. Paris, în metrou. În autobuzele și metrourile pariziene e liniște și disciplină. Spre deosebire de mijloacele de transport din Italia și Spania, unde ginta latină e vocală și zgomotoasă, la Paris e liniște deplină. Suntem așezați pe o băncuță în metro. În fața noastră sunt două scaune, spate în spate, pe care stau doi domni. La un moment dat, în liniștea neștirbită, se aude din fața
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
plan profesional a continuat opera savantului Școlii medicale ieșene Anastasie Fătu și a devenit promotorul înființării, în Moldova, și îndeosebi la Iași, a unor unități spitalicești cu profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
medicale ieșene Anastasie Fătu și a devenit promotorul înființării, în Moldova, și îndeosebi la Iași, a unor unități spitalicești cu profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale", prin presă, conferințe, mitinguri, demonstrații de solidaritate
Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
Toți, acolo, vorbesc, asemeni unor "moștenitori", dialecte noi ale latinei pierdute, parcă în ciuda germanei care-și cere insistent dreptul la supremație. Pe firul asocierilor care antrenează preferințe muzicale, circumstanțe istorice, adnotări de cititor profesionist se schițează o "pledoarie" pentru "latina gintă", nu ca mumie venerabilă de colecție, ci, dacă prinzi puțină bunăvoință, ca proces viu, care se diversifică tot timpul. Sînt, fără sofisticare inutilă, niște memorii "sport", ca un schimb rapid de mingi care-și păstrează, în orice clipă, eleganța. O
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
ruga mea flămândă, eu goana le-o îndrept către izbândă căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pândă: eu cel nevolnic, cu săgeată blândă, sunt primul vânător al ginții mele! Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii ne-ar goni de prin firide. N-au teamă ceilalți, întreaga teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: ei știu că mâna
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
mustesc melancolii, e recitirea pe care Mateiu Caragiale i-o face istoriei. De fapt, zațului rămas în urma ei, în care se dezleagă foste destine. Oameni promiși măreției, față cu neputința ce li s-a dat. Se vede că ei sînt ginta acestui ręveur bastard. Toți cîți trăiesc din amintiri ticluite, din miedul otrăvitor al lui cum ar fi fost dacă. Dacă faptele, pripite, nedrepte, neștiutoare și de potriveala planetelor, și de fair-play--ul filosofiei, nu i-ar fi împins undeva în marginea
Iluzia luptei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7557_a_8882]
-
dar asupra unei Franțe trăite în imediat, nu învățate din cărți. Cînd, în finalul Peregrinului..., autorul ridică încă un elogiu (al cîtelea?) aceleiași Franțe, la concluziile sale putea subscrie o întreagă generație de scriitori și de oameni politici: "O singură ginte în lume cere și merită stima și gratitudinea noastră. Aceasta este națiunea franceză, care de o jumătate de seclu își varsă sîngele și-și deșeartă punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
concursul Miss Blonde, care va avea loc la clubul Sin City, sâmbătă, de la ora 22.00. La acest concurs vor fi acordate premiul pentru cea mai frumoasă blondă și premiul pentru cea mai inteligentă blondă. Suntem o ramură privilegiată a gintei feminine și pe seama noastră se spun multe glume. Chiar și între noi ne spunem glume cu blonde", a declarat Olga Uskova, de la International Association of Blondes. La acest eveniment va fi prezentat și un imn, interpretat de o cântăreață brunetă
Prima ”Convenţie internaţională a blondelor” are loc la Sofia () [Corola-journal/Journalistic/71071_a_72396]
-
demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni pe cale se-alătură mie,/ de pe coline pînă sub stele/ demoni visează sub genele mele.// Oare doar mie mi se arată/ neamul lor, veșnic fără de pată?/ Eu doar sînt martorul tristelor ginte/ de care soarele se dezminte?// Fiu al amurgului sînt, și mă bate/ lungul vacarm de singurătate/ în care toate țipă spre mine/ și tac doar demonii de pe coline.// Trupul lor însă nu-i spre vedere,/ suflul lor arde lumea de
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
DECLARAȚIA REPREZENTANȚILOR UNOR FILIALE ALE FUNDAȚIEI "GINTA LATINĂ", iulie 2004 Comemorând împlinirea a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a legendarului domnitor Ștefan cel Mare, s-au întrunit la Iași delegați ai unor filiale ale Fundației Culturale "Ginta Latină" din țară, Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța, pentru
Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
DECLARAȚIA REPREZENTANȚILOR UNOR FILIALE ALE FUNDAȚIEI "GINTA LATINĂ", iulie 2004 Comemorând împlinirea a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a legendarului domnitor Ștefan cel Mare, s-au întrunit la Iași delegați ai unor filiale ale Fundației Culturale "Ginta Latină" din țară, Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța, pentru a evoca viața și faptele voievodului simbol al românilor de pretutindeni. Opera slăvitului domnitor este un îndemn pentru românii de pretutindeni și călăuză pentru a învinge vicisitudinile vremurilor și amenințările cuceritorilor. Niciodată
Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
națională, și difuzată în emisiunea pentru minoritățile naționale din Lituania, denumită "Labas". A fost editat și un articol în Revista comunităților naționale. Aici trebuie să mă opresc, dar nu înainte de a vă mulțumi, din partea mea și a Luciei, de Curierul Ginta Latină, l-am citit în întregime și mi-a plăcut mult. Vă trimit referatul, cuvântarea Luciei și fotografii de la sediul societății "Dacia". Vilnius, 10 iulie 2004 La revedere, pe curând,
Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
scenele zugrăvite în peșterile preistorice. Sau cum se mai practică la sălbatecii de azi." Se poate spune că animalul era răpus mai întîi în efigie, înainte ca sulița omului primitiv să-l fi culcat la pămînt aievea. Primul vînător al ginții era așadar pictorul rupestru: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pămînt, prin ruga mea flămîndă, eu goana le-o îndrept către izbîndă, căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
ruga mea flămîndă, eu goana le-o îndrept către izbîndă, căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pîndă: eu, cel nevolnic, cu săgeata blîndă, sunt primul vînător al ginții mele. Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii n-ar goni de prin firide. N-au teamă ceilalți, întreaga teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: eu știu că mîna
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume lunecoasă, dînd seama de temele clanului, într-o întreprindere al cărei model ar putea fi, de ce nu, Caragialiana lui Cioculescu, reconstituie Șerban Foarță pe pagini "verzui și mari
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
frați, regate vrăjmașe, promisiuni călcate, vrăjitorii, mori fermecate, înfrîngeri și nunți, pe care să le-adune în ceea ce Evul mediu învățat ar fi numit o sumă, iar cronicile noastre mai din popor o seamă. Romantismul, tînjind la vechile cînturi de gintă, pierdute pre limba lor brută, care avea consistență, poate, cît toate idiomurile moderne la un loc, însă n-avea volum, a făcut din aceste povești risipite o epopee. Sub pana lui Elias Lönnrot, s-a numit Kalevala. O întreprindere tipic
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
au subzistat decît planșele. De 30 de ori citată de Linné, în Fauna Svecica, facsimilată, peste aproape trei veacuri, de către René Coeckelberghs, restituită în condiții magnific pioase, Cartea Pasarilorînseamnă o răscruce, a confruntării între știință și artă. Mărturisind despre o gintă de spirite colosal înzestrate - Olaf Rudbeck cel Tînăr, ca și părintele său Rudbeck cel Bătrîn, ori marele Linnaeus -, o astfel de întreprindere e departe de a rămîne un monument exotic, sortit doar ghețurilor Septentrionului. Căci densitatea acestei izbînzi sărbătorește tocmai
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim, de o inaugurare tipic slaviciană. Suntem invitați să observăm că începe Marea Lucrare. Se rostesc formulele sacramentale aparținând gintei. În altele, ca în Budulea țaichii, formula sacramentala încheie lucrarea: cartea frumoasă, lăsată nouă lăcaș de viețuire e mesajul testamentar al unui neam de preoți, de învățători și de apostoli. La originea acestui mesaj nu e doar Imperiul, ci chiar
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
și în alte literaturi, precum în acea franceză, unde "poetul național" era considerat, cu nelipsita ironie galică, "Victor Hugo, hélas !". Avînd uzul formulei, francezii nu au ezitat să i-o aplice lui Vasile Alecsandri, după succesul acestuia cu poezia consacrată "gintei latine" (1879). Un anume Hipollyte Guillibert dedica "aux Roumains et a leur poete national, le sénateur V. Alecsandri" cîteva triolete 1. Nimeni nu explica însă ce ar însemna o astfel de formulă, aplicată în mod curent celui supranumit și "bardul
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
Piața Principală a orașului Timișoara, me dispune la câteva reflexii filosofice. Fără îndoială, faptul că România timp de veacuri a reușit să scape de pofta vecinilor sei apare adevărat miraculos, și nu se poate explica decât prin vitalitatea sufletească a gintei latine. Aceasta e explicația de pildă a fascismului italian, oglinda cea mai curată a spiritului latin de organisație”, iar Emil Gherguț scria entuziast: „Cetate eternă, Ave Ție! Tu, care în decursul veacurilor ai fost întotdeauna centrul tuturor acțiunilor mari ale
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
pentru dânsa este plină de recunoștință sfântă și fără de sfârșit”. În alt articol se nota: „În cel mai frumos loc al orașului s-a desvelit primul monument public. E simbolul și al forței și solidarității latine, dar și al continuității gintei. În- datorăm străduințelor și inițiativei fostului primar, Dr. Lucian Georgevici, care a știut în cursul celor patru ani de guvernare național-liberală liniștită, bogată în înfăptuiri pozitive, ce rămân, să secondeze în cercul său de activitate, opera românească a guvernului trecut
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
crezi. La Steinhaus am avut surpriza ca Diego Lucerna, un spectator din sală să-mi ceară volumul Autobuzul cu cocoșați în varianta originală și să traducă pe loc în italiană orice vers îi cădea sub ochi. Stupoare generală. Asta da, gintă latină! Nu cumva poezia e cămila care intră în urechea acului?! Apoi periplul nostru a continuat, au urmat Bolzano, intrarea în Austria, cu clănțănit de dinți și multă zăpadă, Blaudenz, alte limbi, alte hoteluri, alte vinuri. Vedeta turneului nostru a
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
temporar cursa aviatică Arad-București și retur. ( C. V.) l Universitatea Populară a Forumului Democrat German din Timișoara organizează luni, 3 octombrie, de la ora 16, în sala mare a Casei „Adam Müller Guttenbrunn“, o prelegere în limba germană, prezentată de prof. Luise Ginta, pe tema „Un surâs care impresionează de 500 de ani - Mona Lisa“. ( S. L.) l În primele șase luni, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin a realizat 1 478 de înmatriculări (704 asociații familiale și persoane fizice autorizate, 763 de societăți
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
marcate vizibil doar de gropile de apă indispensabile supraviețuirii în deșert. Harta imaterială poate fi reconstituită numai prin cântecele transmise din generație în generație: în același timp cult al înaintașilor, sistem de cadastru, rețea de căi ale trocului, hartă a ginților, sistem de tratate de colaborare, baza bazelor vieții, labirintul de linii fictive avea să fie și una dintre principalele cauze ale refuzului indigenilor - fatal pentru foarte mulți dintre ei - de a accepta exploatarea terenurilor de către coloniști. În mitologia reconstituită - cu
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
stilului be-bop. Solo-ul neacompaniat creat de Candido pe minuscula chitară cavaquinho (ruda braziliană a hawaianului ukulele) a reprezentat o premieră mult-aplaudată pe scenele noastre. Când asiști la asemenea performanțe artistice, e foarte plăcut să simți că faci parte din Ginta Latină! Ultimele două seri ne-au oferit întâlniri cu alte ipostaze ale diversității jazzistice europene. Istvan Gyárfas Quartet din Ungaria a evoluat cu predilecție într-o tonalitate lirică. Paradoxal însă, momentele de "decolare" din tramele armonice oarecum previzibile erau tocmai
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]