1,375 matches
-
și trecut. Ceara, ca material pentru peceți, are ea însăși o valoare testimonială, pentru că păstrează chipurile înaintașilor în imagines și garantează astfel faptul că ei au existat (în sensul vechiului týpōs, de urmă fizică); prezervă astfel un trecut glorios (dar girează și puterea în exercițiu, prin sigiliul ei, inelul regal sau sceptrul cu stemă). Efigia mistuită în focul ritualic este înlocuită, cum spuneam, de un alt obiect, masca, de care diferă nu ca materie (tot ceară), ci ca semnificație și rol
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în teologia isihastă), apoi, la alt nivel, prin imaginarul hagiografic ortodox. Finalitatea acestei operații teologice de multiplicare a naturii divine a impus și elaborarea unui plan considerat a fi de inspirație divină, cu scopul de a gestiona și de a gira ființa adamică, pentru a-i asigura salvarea. Oíkonomía devine astfel o noțiune solidară cu destinul uman, pentru a cărui organizare, în vederea împlinirii promisiunii christice, folosește toate mijloacele discursive (text, imagine, ritual) și instituționale. Este evidentă diferența
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Roșca (1886-1890), Nicolae Ivan (1890-1892), Silvestru Moldovan (1892-1895), Nicolae Olariu, Gavril Hango (1896-1897) și Ilie Cristea (1898-1900). După 1900 la conducere vin Teodor V. Păcățian (1901-1902, 1904-1917) și George Proca (1903-1904); Nicolae Regman, Gh. Comșa și, din nou, Matei Voileanu girează între 1917 și 1920 sarcinile redacționale, iar de la 12 februarie 1920 George Proca este numit redactor, îndeplinind această funcție vreme de cincisprezece ani. De la 1 ianuarie 1934 o echipă de redactori tineri, în frunte cu Dumitru Stăniloae, schimbând aspectul grafic
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
lunar, din octombrie 1928 până în mai 1931. Directori: Camil Baltazar și Petru Comarnescu. Începând cu numărul 2/1928 subtitlul „Critică, artă, politică” dispare, iar de la numărul următor caseta redacțională anunță ca unic director pe Camil Baltazar. Publicația promovează o literatură girată în general de nume importante ale epocii. Fără a fi revistă de direcție, reușește să construiască un melanj echilibrat de curente și tendințe, de la postsimbolism până la ermetism și suprarealism în poezie, de la realism și naturalism până la modernism în proză. Se
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
neconvingător. Botezul a avut loc acasă. Preotul era extrem de grăbit. Deși mi i antipatic din cauza știutei lui lăcomii, i-am urmărit atent slujba. Ca trecere de la starea de păgîn la cea de creștin, botezul echivalează - am înțeles - cu un legămînt, girat de nași, de a respecta niște norme de viață despre care fărîma de om habar nu are încă. Se spune să oricît de agitat ar fi înainte, după această „lepădare de Satana”, copilul se liniștește. Ce minunat ar fi - mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei care i-au „girat” plecarea, lucru exploatat ulterior de Calimandric și de alți neprieteni), nu e numai autorul Cazului Argentin și al Morții lui Armand din Abanara, cărți presupuse a fi nonconformiste, dar și al unor texte de brigadă de cea mai comună speță
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
După licență lucrează ca profesor în Chiuiești, județul Cluj (1976-1977), ca librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta redacției”, girată atunci de Ștefan Aug. Doinaș, iar editorial, cu volumul În odăile fulgerului (1982), prefațat de Petru Poantă. Colaborează frecvent cu comentarii critice, recenzii de cărți de poezie, traduceri și interviuri în revistele „Steaua”, „Ramuri”, „România literară”, „Cultura creștină”, „Vatra”, „Familia
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
tineretului»”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Magazin”, „Contrapunct”, „Longitudini”, adoptând și diferite pseudonime (Polyphem, Lector etc). În volum, un predebut l-a constituit placheta de poeme Copacul îngândurat, semnată George Buzinovski și apărută în suplimentul „Biblioteca Literatorul” al revistei „Argeș” (6/1972), girat de Gheorghe Tomozei. Prima carte publicată, din nou de poezie, Astru natal (1976), a fost rezultatul câștigării Concursului pentru debut al Editurii Eminescu. Au urmat alte patru volume de versuri: Țintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranței (1987) și
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
zi cu zi, cele ale bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-au îndrumat pașii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu contravenea ideologiei junimiste, ba dimpotrivă, reușea să o traducă cu fidelitate. Un c.l. se naște și sfârșește printr-o criză. Criza se instaurează odată cu deplina sa maturizare și impunere. Semnalul perfectei asimilări a valorilor pe care le-a girat, care își dovedesc astfel istoricizarea, se ivește atunci când devin ele însele obiectul unor noi, ulterioare contestări. Fiecare c.l. marcant, apt să se erijeze într-o veritabilă instituție culturală, a apărut în literatura română într-o vreme când, atingând o
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
, publicație apărută la Timișoara în 1934 și 1935, apoi între 1938 și 1942, girată fiind de Romulus Golopenția. Almanahul își propune să înfățișeze „roadele activității Banatului pe tărâm industrial, comercial și cultural”, devenind din 1938 „un magazin literar în mic”. Versuri publică Gr. Popiți, C. Miu-Lerca, Iustin Ilieșiu. Nicolae Tomiciu semnează o lungă nuvelă
ALMANAHUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285288_a_286617]
-
precizează Jacques Voisenet, el folosește animalul ca un fel de subterfugiu. El proiecteză în acesta toate calitățile și sentimentele pe care se simte incapabil să le aibă sau să le demonstreze. Ne plasăm aici la nivelul dorinței, în care animalul girează aspirațiile omului. El îi arată în acest mod ce trebuie să fie și care sunt căile perfecționării pe care trebuie să le urmeze. Omul nu rămâne deci la simplul stadiu static de dorință sau de vis, ci încearcă să ajungă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare și succes, mai ales în situații de competiție. Un mare efort încununat de succes are la bază și o doză de agresivitate mărită, convertită spre a susține
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Drepturilor Copilului, nou-creată la finele anului 2009, în locul Agenției Naționale de Protecție a Familiei, aflăm că există încă opt județe ale țării unde nu funcționează nici un adăpost pentru victimele violenței domestice. în marea majoritate, adăposturile care există sunt inițiate și girate de organizații neguvernamentale. în fiecare județ însă există un Compartiment privind Combaterea Violenței în Familie, funcționând în cadrul Direcției Muncii și Protecției Sociale. De pe pagina de prezentare în spațiul virtual a Autorității Naționale de Protecție a Familiei 2, aflăm că există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi interpretat și din perspectiva rezilienței victimelor. Un semn al rezilienței este capacitatea de a cere ajutor atunci când te afli într-o situație care-ți depășește posibilitățile de a face față. Fie ca femeile-victime se văd puternice și capabile să gireze situația de violență în care se află, fie că reziliența scăzută, pe fundalul neîncrederii, le diminuează abilitatea de a cere ajutor. Pe un alt site, www.fin.ro, în data de 12 aprilie 2010, aflăm că într-o cercetare întreprinsă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea activității creierului. Autoreglarea funcționării creierului se realizează în cea mai mare parte la nivelul sistemului limbic. Sistemul limbic împreună cu zona joasă a creierului, include hipotalamusul și glanda pituitară care girează homeostazia fiziologică, prin activitatea neuroendocrină (excitare neuronală și eliberare de hormoni). Stresul este adeseori prezentat în legătură cu „axa hipotalamică pituitară-adrenocorticală”(sistem neuro endocrin) care este afectată negativ de traumă. Structura superioară, cea mai nouă, însumând cei mai mulți neuroni, cea mai sensibilă la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anterior care arată ca „o panglică lungă de țesut nervos aflată spre linia mediană a creierului”(Panksepp, 2003, p. 238) care controlează atenția și memorează (stochează) experiențele emoționale. Girusul cingulat anterior, prin formațiunile sale posterioare (nucleul caudal, putamen și pallidum) girează emoția de bucurie și în general emoții pozitive, iar într o altă zonă, anterioară, controlează tristețea și trăirile legate de durerea fizică. Zona centrală a girusului cingulat anterior integrează emoția și cogniția. Este o zonă activă în timpul excitației sexuale la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor pot fi clar identificați după cantitatea crescută de cortizon. Având structurile neuronale precum și echilibrul endocrin modificate, reacțiile lor fiziologice la un stres minor vor fi mult exagerate datorită faptului că răspunsul hormonal va fi disproporționat. Experiențele de comunicare timpurii, girează calitatea atașamentului copilului, capacitatea de a-și stăpâni emoțiile, de a se simți conectat cu ceilalți, de a-și construi istoria vieții sale și de a avansa în lume și în viață cu sentimentul vitalității (Siegel, 2001). Creierul este un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-un alt context; poate fi rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează și înțelegerea mecanismelor interacționiste și intrapsihice, care girează reziliența, din perspectiva cognitivistă și psihanalitică. Se studiază conceptele de coping, precum și mecanismele defensive. Reziliența este văzută din perspectiva ciclurilor vieții, fiind asimilată unei îmbătrâniri reușite. în această etapă, conceptul se extinde și este studiat la nivel de familie, grup
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se schimba. Există o corelație între expunerea copilului la anumiți factori de risc psihologici și sociali și nivelul scăzut al rezilienței la vârsta adultă (Brandibas, Seguin, 2007, p. 149). Vulnerabilitatea pe care o construiesc în copilărie expunerile la stres va gira reziliența manifestată de adult în condiții de stres. Reziliența apare astfel ca o „funcție a stării de vulnerabilitate în momentul în care se produce evenimentul stresant”, căci nu suntem niciodată rezilienți în același fel, ci în funcție de momentul sau tipul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perturbări (Cropp, Gabric, 2002). Alți autori introduc un termen nou, „capacitate adaptativă”, pentru a descrie procesele care modifică reziliența ecologică. în acest caz, reziliența ar fi proprietatea care mediază tranziția sistemului între două stări de stabilitate, echilibru. Această tranziție este girată de procese ce se petrec la scări diferite în cadrul sistemului, prin care sistemul se reînnoiește, capătă informații noi și o mai mare diversitate funcțională. De altfel, așa cum arată autorii acestei teorii ecosistemice a rezilienței (Gunderson, 2000), capacitatea de reînnoire și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cum ar fi malnutriția, care sunt nocivi pentru dezvoltarea copilului pe toată perioada sarcinii, deși modul în care acționează, la diferite momente, nu este același. Explicația constă în faptul că la vârste diferite ale copilului, mecanismele de vulnerabilitate, care le girează efectul, diferă. Postnatal, internarea copilului la spital, în primele luni de viață, fără mamă, are puține consecințe negative reactive, în vreme ce spitalizarea copilului cu vârsta peste 7 luni produce reacții intense ale copilului de respingere a personalului, precum și dificultăți de readaptare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a adultului cu copilul despre emoțiile și trăirile copilului. Nu întotdeauna copilul are cuvinte și experiența necesară pentru a-și recunoaște emoțiile pe care le trăiește și a vorbi despre ele. în consecință, putem spune că emoțiile vor domina, vor gira existența copilului. Copilul va fi pradă emoțiilor. Din punct de vedere neurobiologic este vorba despre dominarea funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]