895 matches
-
cu 67 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Dunărea a aceluiași județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Dunărea a aceluiași județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Dunărea a aceluiași județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul Nicolae” (1886) din Izvoru; și biserica „Sfântul Nicolae” (1922) din centrul satului Rălești.
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat o lume specifică de arome. Caracteristica de bază este combinația unturii cu
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
referințe când era vorba de o aprobare de plecare în străinătate, așa că l-am păcălit pe nea Viorel (așa îi ziceam), marele vânător de partizani din munți (așa se lăuda). În anul acela, am făcut cele mai mari aprovizionări cu gogoșari (ce greu se găseau!) cu gogonele, varză și de toate. Zăboveam mult la intrarea în bloc, cu sacoșele pline, să mă vadă toată lumea. Dar cel mai mare sacrificiu pentru libertate (după cel de a lăsa copilul zălog - ce grea a
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani. Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată. Mai pot fi adăugate roșii, ciuperci, morcovi, etc. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite. Se mai adaugă și condimente, printre cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin. Conform tradiției
Zacuscă () [Corola-website/Science/305734_a_307063]
-
dezvoltare în ultimile decenii pe plan mondial cât și în ��ările membre ale Comunității Europene sunt măsuri absolut necesare pentru a face față presiunii concurențiale a pieței externe. Proiectul își propune implementarea tehnologiei de cultură a ardeiului (gras, lung și gogoșar) cu plante altoite precum și optimizarea tehnologiilor de cultură a tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor altoite, la nivelul realizărilor din Europa și pe plan mondial și implementarea acestor tehnologii la utilizatori. Tematica urmărește implementarea unei tehnologii biologice în vederea reducerii pierderilor de producție
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și mai departe în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
comuna Pietroșani se află situată la o distanță de 45 de kilometri. Vecinii comunei Pietroșani sunt: satul Pietrișu la est (aparținând comunei Găujani din județul Giurgiu), comuna Bujoru la vest (județul Teleorman), la sud fluviul Dunărea, iar la nord comuna Gogoșari și satul Izvoru (județul Giurgiu). Conform descoperirilor arheologice din zona de vest a satului, numită Reca (pe malul râului Vedea), pe teritoriul actualei comune Pietroșani au existat civilizații străvechi, chiar din epoca bronzului. De asemenea, se pare că în timpul expansiunilor
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
de normalitate, de natură a te readuce la vârsta copilăriei: „Între o porție de cevapcici (micii iugoslavi) și o zbenguială alături de lebedele uriașe (domesticite) de pe malul Lacului Ohrid —, ajung în piața mare. Casc gura vreo două ore la stivele de gogoșari și de struguri zemoși, la nuci și la pepeni, la zeci de soiuri de pere și mere de aur și nu mă mai dau dus de aici. Aceasta este piața copilăriei mele din Balcani, transplantată într-o altă țară. Mi-
Apariție editorială - „Sălbaticul din Balcani" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101239_a_102531]
-
din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]