924 matches
-
fapte artistice, rolul de întemeietor al unei instituții ce adăpostește creații spirituale, sunt meritele lui Dan Hăulică. Esențiale într-o epocă, într-o Românie în care sentimentul de siguranță ivit din temeinicia construcțiilor trecutului, este mereu umbrit, aproape întunecat de goliciunea "adamică" a veșnicului început. În octombrie 2010, criticul de artă plastică, scriitorul Dan Hăulică a primit titlul de doctor honoris causa al Universității de Artă "George Enescu" din Iași. Cuvintele sale au fost, ca întotdeauna, un regal al ideilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu piciorușele Într-un lighean cu apă călduță. Domnul acela, care Își pusese În grabă haine preoțești, a Început să cânte și să citească ceva dintr-o carte. Toți se Închinau solemn. Numai eu Încercam să-mi ascund cu mânuțele goliciunea. Puțin mai târziu, mi-au turnat apă pe cap. Am tresărit! Voiam să le spun că mă spălase tanti Maria, Însă preotul a Întrebat ceva În șoaptă. Am tăcut. „Se botează, În numele Domnului, Alexandra...“ - a repetat el de trei ori
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
timpurile. Roadele faptului că s-a dat de multe ori cezarului și ceea ce era al lui Dumnezeu se văd în comportamentul și receptivitatea religioasă a generațiilor de sub regimul trecut, receptivitate și comportament care, acum în libertate, se arată în toată goliciunea lor înspăimântătoare. Desigur, sub aspect politic, ne-am scuturat de regimul totalitar ceaușist și, mai greu, de cel criptocomunist... Din păcate, sub aspect spiritual, pe planul conștiinței, dar și pe cel economic și politic, ritmul actual în care evoluăm ne
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
este, adică, tăcere... * * * Madona plină de sîni. O idee pagina a fertilității, fecundității aplicată pe credință creștină. Uzurparea lumii antice de creștinism. Venus este Madona. Creștinismul a dat lumii conștiința păcatului. De aceea ea s-a îmbrăcat și-a acoperit goliciunile, complicînd viața. probabil, modă sexy frenetica de azi e o revanșa tîrzie a păgînitătii fizic mai liberă. Rolul creștinismului primitiv îl prelua fundamentalismul. Dar Madona această de la PINACOTECA mă obsedează umblînd prin Romă torida: Mamelele ei multiple atîrnîdu-i de la gît
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În plus, ca să aibă sens versul al doilea din terțină, înlocuiește prepoziția de pe cu simpla pe.În facsimil, este în mod incontestabil de pe. N-am altă idee mai bună decît aceea că Perpessicius a procedat așa din pudoare. Îndrăzneala
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
postum, i se oferă, fiind ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și de simțea cellant... El adică! Consimțită goliciune, și anume pentru ochii lui... “ (p. 494-495, Ipoteză de reconstituire). În Străina scena descrisă are valențe crepusculare, vampirice
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și de simțea cellant... El adică! Consimțită goliciune, și anume pentru ochii lui... “ (p. 494-495, Ipoteză de reconstituire). În Străina scena descrisă are valențe crepusculare, vampirice, în mintea lui Lucian suprapunându
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și de simțea cellant... El adică! Consimțită goliciune, și anume pentru ochii lui... “ (p. 494-495, Ipoteză de reconstituire). În Străina scena descrisă are valențe crepusculare, vampirice, în mintea lui Lucian suprapunându-se diferite modele, Elena protectoarea devenind astfel și iubită, și mamă; deși matur după însemnele formale (căsătorit
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
copilăriei îți ademenește pasărea care-ți susură în urechi cântecul depărtărilor fragranța eșecului și lepezi cămașa încălțările pieile lepezi zările dai de pe deget inelul îl rupi chiar deasupra hăului care se cască-n odaie ești gol acum - și gheara deasupra goliciunii tale *** umbre pietrificate sub cearșaf degete uscate oglinzi șiroind de albeață și sânge și irealitate patul desfăcut papucii reci periuța de dinți pe cimentul băii lângă o pată sleită de lumină din frumusețea zilei bătând în negru într-un cârlig
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
cu cheia în mână. În grădină sunt Patriarhii Avram,Isac și Iacov iar un înger aduce sufletele drepților. Iadul este prezentat în partea stângă sub forma unei fântâni de smoală unde sunt aduse de un diavol suflete păcătoșilor, reprezentate goale (goliciunea de fapte bune).Un alt demon aduce sufletul morăriței probabil un simbol al lăcomiei. Naosul are deasupra un tavan plat foarte jos (2 metri înălțime) și este despărțit de naos printr-un perete cu trei străpungeri. Pe tavan sunt pictate
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
învelită parțial într-o pânză, împodobită cu o mică fântână arteziană sub forma unui cap de leu. Nu i se vede chipul, ci doar i se conturează puțin pleoapele și vârful nasului. Ingres ne înfățișează o femeie frumoasă, de o goliciune desăvârșită, dar, în același timp, îi acoperă fața, fapt care sporește senzualitatea. Personajul este învăluit într-o lumină aurie, ce subliniază formele trupului cu carnație uniformă. Ingres afirma : "Formele frumoase sunt esențiale și pline, iar detaliile lor nu deranjează întregul
Femeie care se îmbăiază () [Corola-website/Science/299286_a_300615]
-
Antipa, pe care îl învinuiește că trăiește într-un păcat grav, acela de a o fi luat de soție pe Irodiada, soția lui Filip, fratele său, aflat încă în viață. Căci, potrivit legii ebraice, era interzis cu desăvârșire să descoperi goliciunea nevestei fratelui, căci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui, fiind, în plus, o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor păcătoși. De asemenea, Ioan îl mustră pe Irod și pentru toate relele pe care le făcuse, relatează evanghelistul Luca. Irod
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
un păcat grav, acela de a o fi luat de soție pe Irodiada, soția lui Filip, fratele său, aflat încă în viață. Căci, potrivit legii ebraice, era interzis cu desăvârșire să descoperi goliciunea nevestei fratelui, căci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui, fiind, în plus, o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor păcătoși. De asemenea, Ioan îl mustră pe Irod și pentru toate relele pe care le făcuse, relatează evanghelistul Luca. Irod îl întemnițase pe Ioan și ar fi vrut
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
unei măști”: “Un tânăr remarcabil de frumos era legat de trunchiul unui copac, fiind dezbrăcat. Mâinile sale încrucișate erau ridicate, iar fâșiile care-i țineau încheieturile prinse erau legate de copac. Nu se vedeau alte legături, iar singurul veșmânt peste goliciunea tânărului era o bucată de pânză albă legată în jurul șoldurilor... Dacă n-ar fi fost săgețile adânc intrate în partea stângă a pieptului și în umărul drept, tânărul ar fi părut mai degrabă un atlet roman odihnindu-se... Săgețile mâncaseră
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
urmașul papei Clement, a dezvelit pictura, toți cei prezenți au rămas uimiți în fața tabloului apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Isus-Judecătorul Suprem. Nu au lipsit nici vocile de dezaprobare a celor care au fost revoltați de goliciunea personajelor, considerând opera ca pe o blasfemie. În anul 1549 a fost numit de papă „arhitect-șef și constructor al bazilicii Sfântul Petru”, pentru a continua construirea catedralei, începută de Bramante. Până la sfârșitul vieții se ocupă mai mult de arhitectură
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
disperată și îndurerată, cutremurată de perspectiva condamnării veșnice. Vreme de mulți ani, această operă va fi umbrită de prejudecățile puritane ale epocei. În anul 1564, papa Pius al IV-lea a poruncit să se picteze o draperie menită să acopere goliciunile personajelor. Creația lui Michelangelo a rămas neînțeleasă vreme de două secole și adesea a fost acuzată ca fiind „perversă” sau că „încalcă conveniențele". Michelangelo avea 75 de ani când afirma: „Pictura, și mai ales fresca, nu este o ocupație pentru
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
pe păstor: pentru el nu este indiferent că atâtea persoane trăiesc în pustiu. Și există multe forme de pustiu. Este pustiul sărăciei, pustiul foametei și al setei, pustiul părăsirii, al singurătății, al iubirii distruse. Există pustiul întunecimii lui Dumnezeu, al goliciunii sufletelor care nu mai au conștiința demnității și al drumului omului. Pustiurile exterioare se înmulțesc în lume." Legat de Inelul lui Petru, Papa a amintit episodul evanghelic al pescuirii miraculoase, subliniind misiunea sa de pescar de oameni. "Sfinții Părinți", a
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
în poziție verticală, fapt care îi permite prezentarea în întregime a portretelor sale de femei suple și svelte, întruchipând stereotipurile artei gotice. Cranach gătește modelele cu "rechizite" variate: pălării, voaluri diafane, coliere, panglici, mici accesorii care evidențiază și mai mult goliciunea. În același timp, nu este greu să observăm faptul că nudurile lui Cranach nu sunt chiar realiste. Ele nu corespund idealului de frumusețe renascentistă. Renunțând la normele artei antice grecești, nudurile lui sunt caracterizate de unduiri insistent desenate, îmbinând realismul
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
realizată pe vremea când Fragonard lucra în atelierul lui Boucher. De data aceasta, în mijlocul unei vegetații abundente și proapete, o tânără femeie îl incită pe bărbatul ascuns printre tufele de la picioarele statuii lui Cupidon, prin balansul leagănului care îi descoperă goliciunea gambelor. Dacă impresioniștii au fost foarte fascinați de "Leagănul", compoziția "Femei la scăldat" (1765) va influența întreaga pictură franceză modernă a secolului al XIX-lea. Este un vârtej amețitor, impetuos, în care artistul se lasă pradă culorii, înviorând personajele feminine
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
de-a lungul timpului, oamenii obișnuindu-se cu hainele din motive practice, în climatele reci sau deșertice. Obișnuința s-a imprimat adînc în cultură și s-a transformat în obligativitate. O contribuție majoră au avut și dogmele religioase care condamnă goliciunea trupească. Primul club cunoscut de nudism, "Freilichtpark", a fost deschis la Hamburg în 1903 de către Paul Zimmerman. În aceeași perioadă un alt german, Dr. Heinrich Pudor (de la care vine cuvîntul "pudoare"), a publicat o carte intitulată "Nacktcultur", în care se
Nudism () [Corola-website/Science/306636_a_307965]
-
Un amator de pictură din secolul XIX nici n-ar realiza că sforile înnodate, legate cu o ață subțire de un cîine, de un papagal, sînt femei. Și totuși, ca la Matisse sau Pallady, aceste nuduri au efervescența inefabilă a goliciunii pictate și transmit emoția intimității unui atelier. În aceasta stă clasici- tatea «Arlechinelor»: în faptul de-a fi fost pictate și-n făptul de-a fi fost văzute. Pictorul pare un faun ratat, care mută pădurea în atelier și face
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
total angajat și total liber", pentru ca în orice circumstanță el să poată alege viața, angajarea, responsabilitatea. Pornind de la Heidegger și de la Kierkegaard, face "filozofie existențială", interesându-se de "esența" trăirii imediate, determinând destinul omului și relevând frica originară ("Angst"), tragica "goliciune" a individului (în "Ontologia umană și cunoașterea"). Este interesat mai mult de "trăire", de asimilare și creștere. Trăirea, în înțelesul înalt al cuvântului, este o funcție a personalității, fugind de scheme și de orice dependență a unui moment atins. Unul
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
binele și răul", și o convinge pe Eva să mănânce din "Copacul Cunoașterii Binelui și Răului". Apoi mănâncă și Adam din el. Acesta este momentul în care cei doi devin conștienți, de "cunoașterea binelui și a răului", evidențiată de conștientizarea goliciunii lor. Dumnezeu apoi îi găsește, îi mustră și judecă pentru neascultare. Aici este momentul în care "Dumnezeu îi izgonește din Eden", pentru a-i opri pe Adam și Eva să se mai folosească de "Copacul Cunoașterii". Povestea spune că Dumnezeu
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
pe linia Carpaților, și, pe de altă parte, a permis ulterior invazia Munteniei. Constantin Argetoianu: „"Turtucaia înseamnă o dată mare în evoluția politică a țării noastre. (...) Cu Turtucaia a început la noi ura împotriva partidelor. Turtucaia a pus în plină lumină goliciunea oamenilor cărora țara le încredințase soarta ei, aproape fără niciun control. Cu Turtucaia a luat naștere la noi o mentalitate nouă și se poate zice că, odată cu dezastrul de la Turtucaia, s'a trezit și opinia noastră publică la conștiința datoriilor
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]