2,610 matches
-
puteau să schimbe soarta războiului. 6 iulie 1476, ora 6.00, Bivolari pe Prut Măria ta, Voi Îndeplini Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată din Moldova. Am aproape douăsprezece mii de călăreți care gonesc de o săptămână aproape zi și noapte.După lupta de la Ștefănești am avut alte cinci ciocniri cu tătarii lui Eminek. Toate câștigate de Moldova. .Mengli Ghirai a pierdut până acum peste douăzeci de mii de oameni și tot ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tu și nici noi nu vom putea rezista prea mult. Continuăm să ne retragem spre nord. Pietro 10 iulie 1476, lunca Răutului Măria ta, Am trecut Prutul de două zile și continuăm luptele de hărțuială cu trupele lui Eminek. Tătarii gonesc din răsputeri spre Nistru. Am reușit să doborâm cel puțin trei mii dintre ei, prin atacuri combinate ale arcașilor și Apărătorilor. Drumul lor spre casă e presărat de morți. Sunt epuizați de această goană nebună. Noi, la fel. Am vești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
00, Voroneț Cei doi călători descălecară În fața chiliei de lemn a sihastrului. Alexandru lăsă caii În marginea poienii, la păscut. Ajunseseră târziu, mergând pe sub poalele muntelui Rarău, și ferindu-se de drumurile umblate. Văzuseră, din Înălțimile munților, patrule de spahii gonind prin sate și, unele, urcând pe cărări de munte. Văzuseră și trupe de ieniceri adunând copii pe care Îi urcau În căruțe și Îi duceau spre tabere, de unde aveau să ia drumul Istanbulului, ca viitori războinici ai Semilunei. Văzuseră unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
câștigat-o. Am să-ți spun. Acum stai În preajma mea și privește.” Asta am și făcut. Am privit cum trupele Ardealului au trecut munții, eliminând orice rezistență a lui Laiotă Basarab. Am privit cum oastea coboară În Moldova, fără popas, gonind spre Suceava. Am privit un loc numit Luminișul Ursului, mai sus de Ilișești, unde Ștefan dăduse o bătălie grea, căci pădurea era plină de trupuri ciopârțite. Apoi am alergat spre Cetatea de Scaun și am ajuns Într-un moment pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cuvântului lui David, sfânt prooroc și împărat, a-l zicere și noi cu puținel mai schimbîndu-l: Doamne, veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mâinile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări sfintele taine și a goni pe moșnem, și în trudele și ostenelele lor a băga pe străini... Dar Matei ura de moarte pe greci și pe muscali! Dar nici n-a vrut să primească pe ambasadorul Moscului, strigînd: "Să nu-i văd fața! " Matei Basarab
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu ajutorul imoralității, trebuia să aibă patriotismul de-a lăsa altora această glorie! Dar, oricum ar fi, rămâne dovedit că, astăzi cel puțin, nu mai există nici un pretext pentru ca țara să mai sufere dominațiunea acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu! Iacă ce mărturisește d. Brătianu în cuvântarea sa cea din urmă și oarecum în testamentul ministerului din 1876! Dar din această cuvântare mai răsare încă o idee: Lupta contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cât de mișeloase? Știe el oare că în adevăr guvernul a fost slugarnic și nedibaci în această cestiune așa încît se teme că, de se va face lumină, opiniunea publică se va deștepta în fine și-i va {EminescuOpXII 185} goni de la putere ca pe niște oameni tot atât de proști administratori pe cât de meșteri calomniatori? Sau pregătește el vreo altă lovire țării, vreo cerere de milioane or dezorganizarea justiției prin alegere? Oricare din aceste ipoteze va fi cea adevărată este învederat că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rumelia orientală toată lumea (bulgărească) este indignată în contra prințului Alexandru. "Marița" din Filipopol publică mai în fiecare număr lungi proteste și rezoluțiuni luate prin meetinguri în contra loviturii de stat. Se adună și bani pentru partidul liberal sau mai bine spre a goni pe prințul Alexandru. Guvernul Rumeliei orientale pare a privi cu ochi buni acestă mișcare și evenimentele din Bulgaria sunt binevenite și guvernului turcesc. Atâta e sigur, că planurile pentru unirea celor două principate nu se vor ivi cât timp domnește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Matei Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire clară între lege și rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deosebire clară între lege și rasă; între confesiune și naționalitate! Apoi urmează zicînd: Întorcându - se Dumnezeu cu milă la această săracă de țară, adusu-și-au aminte de noi, Matei Basarab, și ne-au adus din țări străine, de unde eram goniți de străini și pribegi de răul lor și ne alease la domnia țării și ne ridică în Scaunul strămoșilor noștri. Această reacțiune a elementului contra cotropirii de elemente introduse în mod clandestin în țară, precum și redeșteptarea în genere, e în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la 1700 - 1821. Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nici se tipăresc, nici se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici capacitate de a pricepe adevărul. Daca acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție. Încolo leagă cartea de gard. Și, pentru a avea o funcție, trebuie să fii înrudit cu ei, să ți se termine numele în -oglu -opulos sau în -idis și să fi terminat patru clase, sau, în caz de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și afară de aceasta micul poporaș (Kleines Volkchen ) întreține un cârd de agenți cari se silesc a aduce poporul ce stă sub Anglia la nemulțumire, ba la revoltă chiar. Cu intenție agenții micei țări răspândesc știrea că ea în curând va goni pe engleji și le va lua teritoriul; iar, pentru ca lucrul să devie verisimil în ochii ignorantului popor de rând, guvernul micii țări, din greșeală se 'nțelege, pune pe soldați să facă o incursiune pe teritoriu englez, să ocupe sate și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scârbă de aceste adunături ce-au uzurpat rolul de politiciani în țară. Pot oamenii aceștia, a căror părinți nu știau românește, să aibă vrun sentiment de patrie? Pot ei să iubească literatura, artele, meseria națională? Știu ei altceva decât a goni funcții? Sunt ei altceva decât ceea ce ovreii sunt în Moldova? Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe acești oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna și s-au unit cu poporul istoric al Țării Românești. Când au unit coroana
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și vitejia ostașilor otomani, și regele, cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când victorioasele trupe turcești se îndreptară spre capitală, gonind înainte-le ca lupul o turmă de oi cetele pline de spaimă ale țăranilor sârbi înarmați, Milan Obrenovici dovedi calitatea lăudabilă de a fi recunoscător pentru grațiare și se obligă îndată a fi liniștit pe viitor dacă i s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi de orice părere vom pofti. {EminescuOpXII 366} Am spus-o demult, e greu, e ingrat a se lupta în contra unor asemenea arme. Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației, a dezvoltării muncii și a culturii. Trebuia poate această amară experiență. Trebuia nația să vază cum toată plebea aceasta greco - bulgărească au pretextat numai idei liberale ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să nu fie atât de scumpe încît să le sacrificăm bunăstarea, sănătatea, viața morală și fizică a țăranului nostru, câștigul meseriașului și a negustorului nostru, numai pentru că Evangelia pe de o parte, Revoluția franceză pe de alta, ne cer frăție. Goniți din marea împărăție rusească în mod sistematic, persecutați în Germania, rău văzuți în Austro-Ungaria, evreii trec în cârduri marginile țării noastre și află aci, sub un guvern și o legislațiune demagogică, un teren de esploatare cum nu-l mai aflaseră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Rusia. Dar iată-l aproape întreg. Ex ungue leonem. ... indicarăm zilele trecute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre evrei cari se zic români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăieri nu găseau azil și protecțiune pentru viața ș-averea lor, au aflat în România nu numai azilul ci mijlocul d' a propăși, d' a se 'navuți. Ei știu deci, prin esperiența ce au, că, niciodată fanatismul religios
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra evreilor, nu numai în contra celor intrați pe furiș, ci și în contra unor evrei cari sunt stabiliți demult sau chiar născuți în țară. Evreii, luîndu-și asupră-le sarcina grea de a da guvernului concursul lor întru a opri intrarea celor goniți din alte părți în țară, desigur că se vor expune la multe vorbe și reproșe neplăcute; totuși nu vor înceta a fi la îndemîna guvernului, văzând că prin aceasta s-a dezbrăcat de neîncrederea ce nutrește în contra-ne, nu tolerează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să purtați cinste și sfială către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a gonit însuși dreptul cuvenit. Din această probă se va vedea care e meritul de căpetenie a lui Eliad. EI scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil. Prin el limba s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a gonit însuși dreptul cuvenit. Din această probă se va vedea care e meritul de căpetenie a lui Eliad. EI scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil. Prin el limba s-au dezbrăcat de formele convenționale de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de important în toate privințele, aceasta ar avea de urmare niște complicațiuni serioase, prin cari poate că s-ar compromite esercitarea pacifică a autorității sale în această parte a Turciei europene? Înalta Poartă ar fi oare în stare să, gonească pe albaneji din alte anumite ținuturi și mai ales din Ceamur, care este locuit esclusivamente de albaneji de religiune mahomedană? În partea Tesaliei Poarta n-ar sta în fața unor dificultăți mai mici. Acolo se află Larissa, un oraș populat și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe mormântul familiei". Sau, cea mai înfricoșătoare "Vă iau sângele cu gramul / Să vă piară-n iad tot neamul". Totul spus cu o fantezie morbidă și cu o aplicație uluitoare. Toți ocupanții autocarului o ascultă parcă hipnotizați în mașina ce gonește în noapte. Un ultim scandal izbucnește chiar înainte de intrarea în Elveția. Scot cuțite și se reped la șofer. Cer să meargă în Italia. Țiganii amenință că se va lăsa cu "sânge", șoferul amenință la rândul lui că vor chema poliția
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
septembrie, cădea în anul 1469. În Letopisețul de la Putna II se arată că „În anul 6978 (1470) august 20, au venit tătarii, mulțime mare, și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipinți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albert solilor pe care-i trimitea, în toamna anului 1497, la regele Vladislav. În Letopisețul țării se arată că, aflând că regele n-a respectat înțelegerea și a apucat-o pe alt drum, „s-a mâniat Ștefan Voievod și a gonit pe urma lor cu oștenii săi și cu două mii de turci, și i-a ajuns la marginea făgetului Cosminului”. Grigore Ureche scria și el că, aflând că polonii nu se retrag pe calea stabilită, „înhirbântatu Ștefan Vodă de războiu, socotindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce aveau în ele au fost pierdute.” Analele rutene (Cronica de la mănăstirea Hustânskaia), referindu-se la lupta din Codrii Cosminului, menționează răsturnarea copacilor peste oastea polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit. Și de atunci a ieșit această zicătoare: în vremea regelui Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]