27,010 matches
-
birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui contribuabil. Egalitarismul, ca normă socială internă a comunității, ajunge adeseori să intre în conflict cu legile formale, cu nivelul constituțional. Acest conflict nu întârzie să se manifeste nici în cazul plății birului în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
izlaz după recoltare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-292) Despre această problemă vom discuta însă în paragrafele următoare. Tot ca regulă de cuprindere, fiecare gospodărie avea obligația de a exploata terenurile agricole cu propriile forțe de muncă. Abia mai târziu, când apare fenomenul diferențierii semnificative a averilor, acaparatorii locali recurg la lucrarea terenurilor cu forță de muncă străină. Munca pe aceste terenuri era specializată în funcție de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
muncă. Abia mai târziu, când apare fenomenul diferențierii semnificative a averilor, acaparatorii locali recurg la lucrarea terenurilor cu forță de muncă străină. Munca pe aceste terenuri era specializată în funcție de vârstă și sex. După cum am mai spus, terenurile erau în „proprietatea” gospodăriilor, nu a indivizilor. Copiii se socotesc proprietari încă dinainte de majorat și își bazează acest drept pe contribuția lor în muncă încă din copilărie. Ca urmare, tatăl are obligația să păstreze întreg terenul care revine gospodăriei și să-l vândă doar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
spus, terenurile erau în „proprietatea” gospodăriilor, nu a indivizilor. Copiii se socotesc proprietari încă dinainte de majorat și își bazează acest drept pe contribuția lor în muncă încă din copilărie. Ca urmare, tatăl are obligația să păstreze întreg terenul care revine gospodăriei și să-l vândă doar cu acordul copiilor. Și în acest caz, al trecerii terenului în folosința copiilor, funcționa mai degrabă „sistemul juridic” obștesc, bazat pe un capital social destul de dezvoltat, în sensul în care nu se întocmeau acte oficiale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
legături recunoscute oficial. În cazul transmiterii terenurilor prin simpla înțelegere, se remarcă faptul că obștea funcționa ca agent de monitorizare a acestor transferuri. Prin urmare, tatăl nu împărțea averea între copii după bunul-plac, ci după un tipic practicat de toate gospodăriile. Astfel, părintele trebuie să-și împartă averea la numărul copiilor pe care îi are. Dacă sunt 4 copii, când primul ajunge la maturitate, părintele împarte averea sa în 4 mari loturi. Din fiecare lot își rezervă și pentru el o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
părintească, dar el era obligat să contribuie la construirea caselor fraților lui (Stahl, 1998, vol. II, pp. 104-107). În calitatea ei de martoră a acestor transferuri, obștea îndeplinea două funcții: una era aceea de a asigura corectitudinea împărțirii averii unei gospodării între moștenitori, iar cea de a doua de a împiedica pătrunderea străinilor în obște. Astfel, pentru a îndeplini a doua funcție, exista regula general acceptată conform căreia fetele nu aveau voie să moștenească pământ. Existau însă și cazuri în care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu se datora atât formei de proprietate în comun asupra terenurilor, cât tehnicilor agricole rudimentare care nu permiteau exploatarea an de an a aceleiași parcele. Prin urmare, nici nu ar fi fost avantajos din punct de vedere economic ca o gospodărie să aibă definit exact terenul care îi revenea spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele tehnice care necesitau mobilitate în stabilirea locului culturilor. Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume țarc sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării pentru că, deși acțiunile celor din comunitate erau limitate, cele ale arendașilor nu se supuneau niciunui mecanism de control. Un mod de organizare menit să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
înrudirilor apăreau neclarități în privința drepturilor pe care le avea o persoană abia intrată în obște. Prin înrudire, ea căpăta dreptul de a exploata un teren agricol care, deși nu se echivala cu proprietatea privată, era totuși lăsat în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și un băștinaș. În cazul obținerii indigenatului prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin cumpărare, acesta era inițial respins de către obște și în totală contradicție cu „obiceiul pământului”. Din moment ce nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a bunurilor comune nu îndeplineau trei sau mai multe dintre cele opt principii de organizare ce au capacitatea de a modifica stimulentele care influențează comportamentul indivizilor: a) „Limite bine stabilite”. Trebuie să fie foarte bine precizat care sunt indivizii sau gospodăriile care au acces la bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această condiție este oricum respectată doar pe jumătate pentru că nu regăsim decât foarte târziu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
construcții, achiziționarea sau menținerea dreptului de proprietate a unui teren sau construcții realizate); - Credite pentru practicarea unor activități de prestări de servicii, inclusiv pentru achiziționarea de mașini și utilaje specifice pentru persoane fizice autorizate; - Credite pentru dezvoltarea producției agricole în gospodăriile proprii; - Credite pentru comercializarea produselor obținute din producția agricolă în gospodăriile proprii și efectuarea unor activități de agroturism, alimentație publică și achiziționarea de mașini, utilaje și mijloace de transport specifice acestor activități; - Credite pentru evenimente deosebite (plata unor forme de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
construcții realizate); - Credite pentru practicarea unor activități de prestări de servicii, inclusiv pentru achiziționarea de mașini și utilaje specifice pentru persoane fizice autorizate; - Credite pentru dezvoltarea producției agricole în gospodăriile proprii; - Credite pentru comercializarea produselor obținute din producția agricolă în gospodăriile proprii și efectuarea unor activități de agroturism, alimentație publică și achiziționarea de mașini, utilaje și mijloace de transport specifice acestor activități; - Credite pentru evenimente deosebite (plata unor forme de școlarizare, vacanțe și călătorii, participarea la conferințe și simpozioane organizate în
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
plata unor forme de școlarizare, vacanțe și călătorii, participarea la conferințe și simpozioane organizate în străinătate, proteze și tratamente medicale, decese, căsătorii, accidente grave, calamități naturale etc.); - Credite de consum pentru achiziționarea de bunuri, nevoi personale sau ale familiei și gospodăriei acestora; - Credite de trezorerie nenominalizate în limita a 12 venituri nete sau pensii nete lunare ale solicitantului și ale familiei acestuia; - Creditul permanent reprezintă o modalitate de creditare a membrilor cooperatori, în baza unui contract, prin care cooperativa de credit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]