1,047 matches
-
Marian Teofan Dragoș Munteanu (n. 19 iunie 1962, comuna Grădiștea, Giurgiu) este un etnolog, profesor și activist civic român contemporan. Membru al rezistenței împotriva dictaturii comuniste, a fost unul dintre reprezentanții marcanți ai mișcărilor pentru drepturi civile și instaurare a democrației în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
și șef al Centrului de Informații Externe (CIE) din cadrul Direcției Securității Statului (DSS). La 26 noiembrie 1984, Pleșiță a fost destituit și numit în funcția de comandant al Școlii de perfecționare a cadrelor de rezervă din Ministerul de Interne de la Grădiște, de unde a fost trecut în rezervă la 19 februarie 1990 cu gradul de general-locotenent (cu 2 stele) . A deținut și funcții în partid, fiind membru în Biroul organzației de bază a Comitetului de Partid din Ministerul de Interne, membru al
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]
-
metri și denumită astăzi Râpa Cărămizii. Pe timpul năvălirilor barbare, iar după unele menționări istorice chiar pe timpul dacilor, aici ar fi existat un fort cu rol de apărare, care dădea de veste prin focuri mari altor forturi vecine, precum cel de la Grădiștea Vâlcea, despre iminența năvălirii dușmanilor în regiune. Căpitanul care a condus vremelnic acest loc fortificat a fost Roescu, având sub supraveghere toate satele din împrejurimi. Către sfârșitul secolului XIX, respectiv în anul 1886, localitatea se numea încă "Roesci". Înainte de Primul
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara. Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): "Zarmizeghéthousa", "Sarmireg", "Sarmizge", "(colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz", "Sarmazege
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, "„DECEBALVS PER SCORILO”", niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul "„KOSON”". Civilii locuiau pe lângă
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
sau Mănăstirea Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D); și spre vest de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). În estul comunei, în zona limitei cu comuna Grădiștea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1). Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei. Conform
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
Grădiștea (în trecut, Greci, Grădiștea lui Gherman sau Greci-Grădiștea) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința) și Sitaru. Se află. Se află e pe malurile lacului Căldărușani. Pe teritoriul comunei se află Rezervația forestieră Căldărușani
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
Grădiștea (în trecut, Greci, Grădiștea lui Gherman sau Greci-Grădiștea) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința) și Sitaru. Se află. Se află e pe malurile lacului Căldărușani. Pe teritoriul comunei se află Rezervația forestieră Căldărușani care a luat ființă
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
Grădiștea (în trecut, Greci, Grădiștea lui Gherman sau Greci-Grădiștea) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința) și Sitaru. Se află. Se află e pe malurile lacului Căldărușani. Pe teritoriul comunei se află Rezervația forestieră Căldărușani care a luat ființă în 1954. Comuna se află în partea de nord-est a județului, la limita cu județul Ialomița
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
de Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de halta de mișcare Greci. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,99%), cu o minoritate de romi (1,01%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
59%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Greci-Grădiștea", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Grecii de Sus, Măxineni și Grădiștea, totalizând circa 1000 de locuitori. În comună funcționau două biserici — una din 1845 și alta foarte veche, care păstra morminte ctitoricești datate 1548 și 1626. În 1925, comuna este atestată cu numele de "Greci", ca făcând parte din plasa Fierbinți
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
funcționau două biserici — una din 1845 și alta foarte veche, care păstra morminte ctitoricești datate 1548 și 1626. În 1925, comuna este atestată cu numele de "Greci", ca făcând parte din plasa Fierbinți a aceluiași județ, fiind formată din satele Grădiștea, Grecii de Jos, Grecii de Mijloc, Grecii de Sus, Balamuci și Măxineni. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, la reorganizarea administrativă, a devenit parte din
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
reorganizarea administrativă, a devenit parte din județul Ilfov, satele ei fiind și ele comasate până la structura actuală. Astfel, satul Grecii de Mijloc a fost inclus în satul Sitaru, iar satele Măxineni și Grecii de Sus au fost incluse în satul Grădiștea. În 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a devenit pentru câteva luni parte din județul Ialomița, pentru ca în toamna aceluiași an să fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
o nouă reorganizare administrativă, comuna a devenit pentru câteva luni parte din județul Ialomița, pentru ca în toamna aceluiași an să fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt situri arheologice situl de „la Ceair”, ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului aparținând culturilor Glina și Tei și una din secolele
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea; și situl aflat la nord-est de primărie, ce cuprinde o așezare geto-dacică și una din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Măxineni din satul Grădiștea, datând cel puțin din 1547-1657, cu modificări efectuate în 1859; și biserica cu același hram din satul Sitaru, din zona fostului sat Grecii de Mijloc, datând din secolul al XVIII-lea.
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
fie preluată de Regele Deceneu, Mare Preot al dacilor, sfetnic și colaborator apropiat al lui Burebista, un „om de o vastă erudiție" (Iordanes). Sub conducerea Regelui Deceneu, capitala statului dac este mutată la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei (actualul sat Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara), cetate ridicată încă în timpul domniei regelui Burebista și situată la cca 350-400 km N-V de vechea capitală Argedava (Muntenia), care este menținută, în continuare, drept cetate de apărare. Regelui Deceneu i-au urmat regii Comosicus - tot
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
sondaje de informare, s-au întreprins abia în anul 1958, în cadrul șantierului arheologic de la Porolissum, unde își desfășura atunci lucrările un numeros colectiv de cercetători, sub conducerea profesorului Mihail Macrea. Castrul este situat pe un mic platou numit de localnici "Grădiște" sau "Cetate", platou ce se află în stânga Someșului, înainte de confluența acestuia cu Valea Almașului și la circa 120 m în stânga șoselei Dej-Jibou. În 1958 conturul castrului se distingea foarte bine pe teren, el fiind marcat de șanțul și valul de
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
Gheorghe- (n. 2 august 1955, satul Grădiștea, comuna Comana, județul Giurgiu) este un economist și om politic român, membru al Partidul Național Liberal, care a îndeplinit în perioada 2007-2008 funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. În 2012 a preluat din nou aceeași funcție în
Eugen Nicolăescu () [Corola-website/Science/304945_a_306274]
-
Liberal, care a îndeplinit în perioada 2007-2008 funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. În 2012 a preluat din nou aceeași funcție în Guvernul Ponta (USL). Gheorghe- s-a născut la data de 2 august 1955, în satul Grădiștea din comuna Comana (județul Giurgiu). A absolvit cursurile Facultății de Comerț din cadrul ASE București (1982), urmând apoi cursuri de specializare în domeniul economic cum ar fi: Noul sistem de contabilitate la Ministerul Finanțelor (1992, 1993), Management financiar și Noul sistem
Eugen Nicolăescu () [Corola-website/Science/304945_a_306274]
-
greci, după cum o dovedește tehnica elenistică folosită. Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, sunt suficiente pentru a reda o idee clară, atât despre monumentalitatea lor, cât și despre concepția și tehnica constructorilor lor. Puternica cetate de pe piscul Blidaru, cu două incinte ocupând o suprafață de aproape 6000 m² avea șase masive turnuri
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de zid din blocuri tăiate regulat (legate între ele de bârne groase, prinse la capete în jgheaburile săpate într-un bloc exterior și altul interior) era umplutura de pietre și pământ. În centrul sistemului defensiv din Munții Orăștiei, cetatea de la Grădiștea Muncelului (situată la o altitudine de 1200 m) închidea între zidurile ei o suprafață de 3 ha. Aici este de localizat Sarmizegetusa, probabil localitatea de reședință a regilor daci. Zidul de piatră perfect ecarisată al incintei militare (cu mai multe
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Constantin Daicoviciu consideră că pe vremea lui Burebista, "scrisul era folosit pentru însemne religioase, politice, cu litere grecești", iar în vremea lui Decebal s-a trecut la caracterele latine. Constantin Daicoviciu consideră însemnările de pe unele balustrade ale unui zid de la Grădiștea Muncelului reprezintă un album de nume de regi, mari preoți și alți demnitari" ("Istoria României", I, 1969, p. 327-328). Pe un vas descoperit la Ocnița-Cosota (jud. Vâlcea) apare inscripția în greacă "Regele Thiamarcos". Pe un alt vas găsit la Grădiștea
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Grădiștea Muncelului reprezintă un album de nume de regi, mari preoți și alți demnitari" ("Istoria României", I, 1969, p. 327-328). Pe un vas descoperit la Ocnița-Cosota (jud. Vâlcea) apare inscripția în greacă "Regele Thiamarcos". Pe un alt vas găsit la Grădiștea Muncelului scrie cu litere latine "DECEBALUS PER SCORILO", interpretat ca "Decebal, fiul lui Scorilo" sau o simplă marcă de olar. Zalmoxis este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, de unde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecești. La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo”. Brățările dacice descoperite în diversele zone ale țării (Grădiștea Muncelului) atestă cultura si simțul estetic al locuitorilor teritoriului dacic. Perioada daco-romană: Mii de inscripții latinești pun în evidență dezvoltarea limbii române prin transformările suferite de limba latină. Perioada marilor migrații: Cultura scrisă scade în intensitate, dar s-au păstrat
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]