7,948 matches
-
mai lasă și urme galbene, o identificam cu o femeie în carne și oase. Nu eram totuși în stare să mă concentrez asupra unei muritoare anume căreia i-aș fi dat o clipă (doar o clipă!) nota zece pentru toate grațiile. Parcă niciuna dintre femeile câte cunoșteam sau din câte cunoscusem vreodată, nu reușea să se ridice la valoarea feminității statuii. Încercând, mă izbeam tot timpul ori de femei care fuseseră cândva superbe (cândva sună sinistru, pentru că ține numai de trecut
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ar fi fost și când, într-un final, propunându-mi să mai aștept până se va întuneca afară, neam privit umbrele pe paravanul de lângă noi, în pâlpâirile nervoase ale șemineului, contopindu-se în răsuflări nebunești, ca și cum în acele momente de grație, anno Domini, etc., s-ar fi născut din nou, pentru a n miliarda oară, zvârcolindu-se, Eva din coasta lui Adam. Dar ceea ce-i propusesem, mie nu mi se părea deloc năstrușnic. Împreunarea fizică era, pentru mine, un rezultat firesc
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și iubirea în interior au știut că nu poate fi decât Dumnezeu. La această percepție despre Dumnezeu am avut multe nedumeriri și întrebări, dar Dumnezeu se află într-adevăr în interiorul nostru și așteaptă ca noi să-l descoperim în toată grația și splendoarea lui de creator. Diferența pe care o văd în viața mea și care mă determină să cred că voi reuși în tot ce îmi propun, derivă din faptul că am renunțat să evoluez numai pe orizontală muncind ca
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
litere, alcătuind cuvinte din ce În ce mai știrbe și mai lipsite de sens. Nu știu dacă am fost ultimul om care a trăit pe Pământ și nici măcar, scuzată-mi fie lipsa de precizie și de informare, ce virus a dat lumii lovitura de grație. Țin minte doar că, Într-o dimineață, la câteva zile după ce ultimele rezerve de hrană s-au terminat, am Îmbrăcat costumul cel bun și, sprijinit În baston, am ieșit În oraș. Era frumos afară. M-am plimbat ore Întregi pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dezvăluit titlul: De ce iubim femeile, roman introspectiv de mare succes la acele vremuri. Apoi, perdeaua de un verde-aprins s-a dat la o parte și ea și-a făcut apariția. Strălucea din milioane de pixeli, placa video performantă Îi accentua grația mișcărilor, iar sistemul de sunet 18.2 Îi sublinia puritatea glasului. Avea părul adunat În două codițe și strângea În brațe un ursuleț de pluș. Era o apariție tulburătoare, care te făcea să crezi că În această lume plină de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
până la epuizare, ci arhaicul Minesweeper. Respectivul general ajunsese În IAD deoarece, În timp ce dezamorsa cu arătătorul mii de bombițe pe câmpul minat al desktopului, ordinele sale aiuristice din viața reală făcuseră ca un detașament de geniști să i se alăture cu grație lui Dumnezeu. Ultima bolgie era rezervată cazurilor aproape lipsite de speranță. Vedeai cum, În spatele geamului perfect izolat fonic, care transforma camera Într-un acvariu, buzele Închișilor se contorsionau brusc și le puteai ghici urletele: „Dezlegați-mă! Trebuie să-mi verific
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tuburi verticale, iar din spatele scenei un val năvălește cu putere, luându-i În brațele sale pe instrumentiști. Sala se umple cu apă. Violoncelele plutesc ca niște sicrie cu trup de femeie, cele trei tromboane se scufundă lent, În formație, cu grația căluților de mare. Sub apă, omul cu talgerele Își agită brațele, Încercând inutil să apropie cele două tipsii, ca o pasăre care plutește printr-un aer vâscos. — Interesant. Continuă. — Atât. După aceea mă trezesc plângând. Nici măcar În vis nu pot
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
că, lăsând în urmă o limbă și căpătând destul de repede o anume imprecizie a sintagmelor, Codrescu părăsește - spre binele lui - și codul metaforic ori aluziv al literaturii române din anii aceia. Căci, să nu uităm, suntem în 1966, an de grație al generației lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Femeia neagră a unui culcuș de hoți e, totuși, net diferită de uzanțele epocii. Gândită, parcă, nu doar altundeva, ci și altcândva, cartea constituie o mostră neașteptată de poezie subversivă în plină
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
într-un strigăt de disperare mulțimea adunată în piață. Pancartele de pe blocuri cu aceleași lozinci anti - Ceaușescu, sfârtecate de gloanțele soldaților pe care noi iam înlocuit în dispozitiv, completau imaginea hidoasă a unui regim căruia populația îi dădea lovitura de grație. Regim pe care noi eram chemați să-l apăram! Doamne! Dar nu, soldații în termen și comandanții eram ROMÂNI! Primim ordine clare: „Nu se pune baioneta la armă, nu se pune încărcător la armă. Nu trageți sub nici o formă! Nu
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
aproape că jubilează în momentele "execuției", Antonio Patraș se investește afectiv în paginile sale critice, scriind preponderent despre cărți și oameni care i-au plăcut. Tonul e de o civilitate absolută, iar punctele nevralgice ale unei opere sunt ocolite cu grație perifrastică. Textul ia mai degrabă forma prefeței sau a studiului ce-și propune să susțină, nu să dinamiteze un autor. Și cu cât autorul este mai valoros, cu atât receptarea lui critică e mai bogată în intuiții și definiții. Iată
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
un colț al holului. Dacă ar fi după mine, n-aș mai pleca nicăieri, nu se poate pînă la urmă abține Sena să spună ce are pe suflet. Ar fi trebuit să-ți dai seama Geniule, că există momente de grație în viața fiecărui individ care își pun amprenta decisiv în formarea personalității, se gîndește domnul Președinte, simțind în mușchi un tonus tineresc, începînd să numere rîndurile de faianță de pe pereți, urmărind atent linia subțire a rosturilor, unu, doi, trei, patru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
note mari. Ce-am avut și ce-am pierdut, începe Roja să-și aducă aminte, trei bucățici care mai de care, nu mai știau cum să vă facă pe plac, dom’ Șef, îi taie vorba Gulie, să vă intre în grații, să nu vă supere, n-ați știut să aveți grijă de ele, ăsta e adevărul spus acuma la rece, după ce s-a evaporat totul. I-auzi, se trezește Roja, de unde și pînă unde faci tu comparații între mine și Petrică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ăla de cinci kilograme pe care îl învîrtea deasupra capului ca pe un fulg. În două ore tot ce mai rămăsese în picioare era doar hornul sobei căruia din cauza nostalgiei nu se putea hotărî nicicum să-i aplice lovitura de grație, asta-i treaba voastră ne-a zis, eu n-o pot face, lichidați-l voi, și s-a așezat la o parte pe o grămăjoară de cioburi și așchii ca să-și tragă sufletul. Mare prostie că ai lăsat să-ți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
apariția pe strada sa, patrulînd ziua cu viteza melcului sau stînd parcat pe trotuarul opus după ce se lăsa întunericul. Simțise imediat că undeva în spatele cortinei se dă o bătălie mare pentru a i obține serviciile, pentru a-i intra în grații, pentru a-l face să se hotărască. Știuse Roja să citească printre rînduri? își dăduse seama ce se petrece în jurul casei sale, intuise toate jocurile de culise? Din primele clipe, își dăduse seama că, deși Roja își ratase cariera militară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cordonului. — Să-i ia dracu’ pe toți, spune Tîrnăcop, haideți dom’ Șef, luați și dumneavoastră loc cu noi la masă, îi face semn să se așeze pe un scaun rămas liber. N-au știut băiețașii cum să-i intre în grații, uite că și de data asta au luat-o pe coajă, spune Gulie gîndindu-se la organizația Frontul Civic, la revista 22, și Grupul pentru Dialog Social. Luați și voi ca foști securiști oscioarele astea, le-a spus Broscoiul intelectualilor, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un căluș În gură. Mă apasă căldura verii, Îmi dă o neliniște cumplită. Am omorât câteva muște pe geamul de la fereastră și trupul lor strivit mi-a făcut greață. Îmi pun mari speranțe În bătrânețe. O consider o stare de grație, de liniște, de calm. Am obosit așteptând ceaiul și este abia luni,,. ,, Nuuuuuuuuuuuu-mi maaaaaai scrieeeeee! Plec În Canare. Am auzit că acolo pot cumpăra un milion de canari la prețul unuia. Vreau să mă plimb cu ei prin lume. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
deja greu să-mi amintesc cum arăta Dora. Dacă Încercam să invoc un membru izolat sau un gest brusc, mai reușeam cât de cât. Dar, Îndată ce Încercam să dezvolt dintr-o imagine o acțiune, gândurile mi se risipeau cu o grație deprimantă. Abia pe la miezul nopții Începeam să funcționez din nou cum trebuie. În pat, imaginile cu noi se Întorceau cu o intensitate nediminuată, plăcute și obscene, și puteam să-mi amintesc fiecare detaliu deocheat: mișcările leneșe, unduitoare ale Dorei, sunetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
domnișoarei Wilms. Chiar dacă bănuiesc vag cum se Întreținea, ar fi... — Dora obișnuia să se Întâlnească cu bărbați, dacă asta insinuați. — Nu-i un secret? — De ce ar fi? Trăim Într-o țară liberă. Pentru prima oară, Manetti râse, fără pic de grație. — Printre materialele confiscate din domiciliul ei, am găsit un caiet În care domnișoara Wilms pare să-și fi notat Întâlnirile și alte chestiuni importante. Interesante informații, deși puțin cam criptice. Până nu demult, prietena dumneavoastră pare să fi dus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ochi mari la sticlele vânzătorului, sporovăind cu proprietarul lor. Când În sfârșit a decis ce gust preferă, Italianul scutură containerul ceremonios, de parcă ar fi fost parte dintr-un ritual religios complicat, și turnă amestecul prețios - care se scufundă cu o grație tardivă În muntele de gheață mărunțită. În curând, mixtura avea să devină foarte galbenă și foarte acră. Mi-era greu să mă smulg de lângă priveliștea aceea. Poate că ceea ce se Întâmpla mi se părea dramatic, având În vedere că-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gură, am întins cutia spre degetele albe ițite prin ușa băii, discret crăpată... Deși necazurile ei menstruale au trebuit rezolvate, până la urmă, printr-o operație, îmi vine greu să-i iert faptul că m-a trimis în misiunea aceea de grație. Mai bine lăsa să curgă tot sângele din ea pe dușumeaua rece a băii, mai bine asta decât să trimită urgent un băiețel de unsprezece ani după tampoane! Pe unde Dumnezeu umbla soră-mea? Și unde îi erau rezervele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cât ceva, limite și restricții, sute și mii de mici reguli elaborate de nimeni altul decât de Nimeni Altul, reguli pe care fie să le respecți fără crâcnire, oricât de idioate ți-ar părea (și, astfel, supunându-te, rămâi în grațiile Lui), fie le încalci, cel mai probabil în numele bunului simț vexat - le încalci fiindcă nici măcar unui copil nu-i place să fie considerat cretin și dobitoc - da, le încalci, deși e foarte probabil (mă asigură tata) ca la următorul Yom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca picioarele să-i atingă nisipul În caz că urma s-o cuprindă teama, ci doar atât cât să plutească fără efort În direcția În care voia să meargă - spre un pat, o pernă, o pătură și spre somn. Ea văzu cum grația se Întoarce asupra lui o dată cu Încrederea, cum Încetează să se mai scuze sau să pledeze și devine doar o umbră plină de compasiune. Myatt nu se duse să-l găsească pe conductor, ci Își găsi un loc unde să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În butuci de gheață pe călcâiele pantofilor. La un moment dat alunecă și văzu pentru o clipă venind În Întâmpinarea lui, asemenea unui pește ridicându-se din apele Întunecate, marchiza luminată a unei cafenele. Șopti „Sfântă Fecioară, cea plină de grație“, Împlântându-și călcâiele În zăpadă și agățându-se cu degetele. Salvat de marginea jgheabului, se ridică În picioare și râse ușor. Nu avea sens să te-nfurii pe natură. Ceva mai târziu, găsi brațele de fier ale scării de incendiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o nepoată În consiliul de administrație și va fi satisfăcut. Domnul Stein veni mai aproape și făcu un semn cu pipa. Trebui să ocolească puțin ca să-l evite pe bărbatul cel beat, Întins pe jos, și În acel moment de grație Myatt chemă În ajutor toate gândurile care ar fi putut să se opună viitorului său lin și atât de clar programat. Și-o aminti pe Coral și brusca stranietate a Întâlnirii lor, când simțise că totul Îi era la fel de familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din fața lor, înfiorîndu-se de parfumul discret venit la o fracțiune de secundă în urma ei, ca o atmosferă ce-o însoțește. A remarcat mai ales faptul că este îmbrăcată cu ceva lung, un capot desigur, a cărui poală este aruncată cu grație înainte de îndoitura piciorului de la genunchi în jos superbele ei picioare acoperite de poala capotului brodată cu flori mari, vii. Pe măsuța joasă, asupra căreia se întorc ochii lui Mihai, a fost așezată o tavă de porțelan chinezesc cu serviciul întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]