1,094 matches
-
bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave Chiril și Metodiu, iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea. Primele documente românești, care au ajuns până la noi
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: "Carte de cântece" (1571-1575?) în Transilvania și "Tatăl nostru", scris de boierul moldovean Luca Stroici și tipărit în Polonia în 1593. La sfârșitul secolului al XVI-lea diaconul Coresi face primele încercări de standardizare
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Ovid Densusianu în "Istoria limbii române" (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul "băiețel" — în grafia originară: În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care Aron Pumnul) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
aceste două volume (literele A-C și D-J), "romîn" și derivatele nu au putut fi modificate. Spre exemplu: De asemenea: "Decorații ale Republicii Populare Romîne", "Frescă romînească", "Grafică romînească". În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera  în loc de Î în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor "sunt", "suntem", "sunteți" în loc de "sînt", "sîntem", "sînteți". La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: Ion
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Χριστoς, "Hristós", este o traducere a ebraicului „משיח” "mașiach" (de unde și Mesia), care înseamnă „uns”. Prenumele în limba română provine din limba slavonă "Їисоуса", care a fost preluat din limba greacă, unde la inițială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost "Jssus" ("Catehismul" lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma "Iisus Hristos", utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, Grafia "Iisus" este etimologică, ea reproducând sunetul "η
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
inițială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost "Jssus" ("Catehismul" lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma "Iisus Hristos", utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, Grafia "Iisus" este etimologică, ea reproducând sunetul "η" din "Ιησούς", care în latină a fost redat ca "e" ("Iesus"). Tendința de a se citi ca "i" în greacă a început din Evul Mediu. Transliterarea "Iisus" în limba română, folosită în Bibliile
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
prioritate (preferință normativă) formei "Isus". Există și părerea conform căreia varianta "Isus" ar translitera cuvântul ebraic pentru „măgar” și de aceea ar trebui evitată. Această idee este, însă, greșită. Credincioșii tradiționali ruși erau la un moment dat de părere că grafia "Iisus" denotă Antihristul. Totuși Iisus nu e același lucru cu Iesus, cum este pronunțat în limba greacă, în forma originală a Noului Testament. Cele patru evanghelii canonice sunt principala sursă a biografiei lui Isus. Totuși, aceste evanghelii au părți unde
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
de familie al generalului. Unele lucrări istorice, chiar recente, folosesc varianta „"Presan"” (de ex. "Istoria Statului Major General Român" din 1994, "România în anii primului război mondial" din 1987, etc.), în vreme ce majoritatea folosesc varianta „"Prezan"”. Confuzia a fost generată de grafia numelui în diferite epoci. Familia generalului era de origine franceză, numele său având grafia „"Presan"”, dar pronunțându-se „"Prezan"”. Lucrurile au fost complicate și de faptul că, la momentul nașterii sale, abia se trecuse de la scrierea cu caractere chirilice la
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Istoria Statului Major General Român" din 1994, "România în anii primului război mondial" din 1987, etc.), în vreme ce majoritatea folosesc varianta „"Prezan"”. Confuzia a fost generată de grafia numelui în diferite epoci. Familia generalului era de origine franceză, numele său având grafia „"Presan"”, dar pronunțându-se „"Prezan"”. Lucrurile au fost complicate și de faptul că, la momentul nașterii sale, abia se trecuse de la scrierea cu caractere chirilice la scrierea cu litere latine, alfabetul nefiind încă standardizat în forma actuală (litera „z” fiind
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
lexicale. Sunt circa 300 de unități lexicale care nu sunt comune pentru sud și Žei̯ân (vezi detalii despre diferențele dialectale în secțiunile următoare). Aproape fiecare cercetător a transcris în mod diferit istroromâna. În prezent este folosită mai mult grafia lui Kovačec, adoptată de asemenea de către Richard Sârbu și Vasile Frățilă, inspirată în mare parte din cea a lui Pușcariu, și cu elemente din grafia limbii croate. Vrzić propune o grafie mai apropiată de cea a croatei, numai cu trei
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Aproape fiecare cercetător a transcris în mod diferit istroromâna. În prezent este folosită mai mult grafia lui Kovačec, adoptată de asemenea de către Richard Sârbu și Vasile Frățilă, inspirată în mare parte din cea a lui Pușcariu, și cu elemente din grafia limbii croate. Vrzić propune o grafie mai apropiată de cea a croatei, numai cu trei litere care nu sunt în aceasta. Această grafie este destinată vorbitorilor, aceștia fiind școlarizați în croată, și celor care vor să învețe limba. Iată grafemele
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
mod diferit istroromâna. În prezent este folosită mai mult grafia lui Kovačec, adoptată de asemenea de către Richard Sârbu și Vasile Frățilă, inspirată în mare parte din cea a lui Pușcariu, și cu elemente din grafia limbii croate. Vrzić propune o grafie mai apropiată de cea a croatei, numai cu trei litere care nu sunt în aceasta. Această grafie este destinată vorbitorilor, aceștia fiind școlarizați în croată, și celor care vor să învețe limba. Iată grafemele diferite de cele din româna standard
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Sârbu și Vasile Frățilă, inspirată în mare parte din cea a lui Pușcariu, și cu elemente din grafia limbii croate. Vrzić propune o grafie mai apropiată de cea a croatei, numai cu trei litere care nu sunt în aceasta. Această grafie este destinată vorbitorilor, aceștia fiind școlarizați în croată, și celor care vor să învețe limba. Iată grafemele diferite de cele din româna standard cel puțin în una din aceste grafii: Istroromâna prezintă unele particularități de pronunțare față de cea a românei
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
numai cu trei litere care nu sunt în aceasta. Această grafie este destinată vorbitorilor, aceștia fiind școlarizați în croată, și celor care vor să învețe limba. Iată grafemele diferite de cele din româna standard cel puțin în una din aceste grafii: Istroromâna prezintă unele particularități de pronunțare față de cea a românei standard (în transcrierea lui Kovačec): Unele sunete din latină au evoluat diferit în română și în istroromână: Alte particularități comune graiurilor sunt: Unele particularități sunt specifice câte unui grai: Structura
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Weigand, au mai apărut culegeri de folclor literar ale lui Pericle Papahagi și Ion Aurel Candrea. Cele mai recente sunt culegerile lui Dionisie Papatsafa și Dumitru Ciotti. Există o singură lucrare cultă, o broșură despre creșterea viermilor de mătase, cu grafia adaptată după cea română și cu termeni împrumutați din aceasta. Între anii 1862 și 1912 au existat sporadic la meglenoromâni forme de învățământ în română sau/și aromână, și folosirea limbii române alături de limba greacă sau în locul acesteia ca limbă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost ""Virtus Romana Rediviva"" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
să aibă 31 de litere. În continuare, însă, literele q, w și y își păstrează caracterul de litere „aparte”, fiind folosite numai în cuvinte și nume proprii străine. În 1993, Academia Română a stabilit revenirea la scrierea generalizată cu â în grafia limbii române, în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948. Fiind vorba de o decizie care urmărea, probabil, simplificarea aplicării noilor reguli, ea a fost privită ca având natură politică, fiind contestată de numeroși lingviști. În condițiile în care scrierea cu
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
etapelor din istoria limbii române etc. A promovat în România orientările moderne ale științei limbii: structuralismul (incluzînd fonologia Școlii lingvistice pragheze, glosematica hjelmsleviană, descriptivismul american), tehnicile generativ-transformaționale, semantica, lingvistica textului etc. Ca membru al Academiei Române, s-a opus revenirii la grafia cu "â" și "sunt", votînd împotriva deciziei din 1993. Celălalt lingvist din acea vreme al Academiei, Ion Coteanu, s-a abținut.
Emanuel Vasiliu () [Corola-website/Science/307074_a_308403]
-
referință "Diplome maramureșene din secolul al XIV-lea și al XV-lea" editată la Sighetul Marmației în anul 1900, lucrare care a fost premiată în anul 1902 cu Premiul Năsturel-Herescu de către Academia Română. Familia sa a purtat inițial numele Mihai, dar grafia numelui a fost modificată, Mihályi, odată cu înnobilarea familiei în timpul regatului ungar, fenomen des întâlnit în istoria Maramureșului și descris tocmai în lucrarea menționată. Ioan Mihályi a urmat studiile gimnaziale și liceale la Sighet, Cașovia (în prezent în Slovacia) și Pesta
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Norvegia modernă este cunoscut ca "Olav den Hellige" sau Olaf cel Sfânt datorită sanctificării sale de către Biserica Catolică. Regele Olaf al II-lea Haraldsson al Norvegiei avea numele de botez Óláfr in Nordica veche. Olav este echivalentul modern în Norvegiană, grafia utilizată in trecut fiind Olaf. Numele său în islandeză este Ólafur, în daneză Oluf, în suedeză Olof. Alte nume cum ar fi Oláfr hinn helgi, Olavus rex, and Olaf (în Engleză) sunt utilizate aleator (vezi Heimskringla sau Snorri Sturluson). Mai
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
până în 1968 în strada Tooley unde numeroase alte referințe la Sf. Olaf se pot întâlni. În 1968 școala a fost mutată la Orpington, Bromley. Recent traseul de pelerinaj la Catedrala din Nidaros, locul mormântului Sf. Olav, a fost reinstituit. După grafia Norvegiană traseul se numește Calea Sfântului Olav. Ruta principală, de aproximativ 640 km lungime, începe într-o parte veche a orașului Oslo și se îndreaptă înspre nord, de-a lungul lacului Mjosa, prin valea Gudbrandsdal-ului, peste Dovrefjell și în jos
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
în Centrala MAE. Teodor Baconschi este căsătorit și este tatăl a doi copii, un băiat și o fată, Ștefan și Irina Baconschi. A publicat o serie de cărți de filozofie și eseistică creștină, sub semnătura de autor Teodor Baconsky (în grafia consacrată de tatăl său, poetul A.E. Baconsky. Din 2010 a revenit la grafia numelui așa cum apare în actul de identitate: Teodor Baconschi). Printre aceste cărți, menționăm următoarele: De asemenea, Teodor Baconschi a publicat și studii, articole, eseuri și recenzii
Teodor Baconschi () [Corola-website/Science/306555_a_307884]
-
băiat și o fată, Ștefan și Irina Baconschi. A publicat o serie de cărți de filozofie și eseistică creștină, sub semnătura de autor Teodor Baconsky (în grafia consacrată de tatăl său, poetul A.E. Baconsky. Din 2010 a revenit la grafia numelui așa cum apare în actul de identitate: Teodor Baconschi). Printre aceste cărți, menționăm următoarele: De asemenea, Teodor Baconschi a publicat și studii, articole, eseuri și recenzii în presa culturală românească (Sfera Politicii, Transilvania, 22, Dilema, Ziarul Financiar, Secolul 20, Cuvântul
Teodor Baconschi () [Corola-website/Science/306555_a_307884]
-
Topografia (în greacă: "τόπος", topos - loc, "γραφία", grafie - scriere ) este o ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porțiuni a scoarței Pământului, cu determinarea poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici (considerate plane), precum și cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafețelor măsurate, în scopul
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
trebuie uitat faptul că școala este abordată într-o manieră care contestă seriozitatea multor aspecte ale învățământului și nu numai, pentru efecte comice lucrându-se în mai multe rânduri în baza motivului lumii pe dos. Iată câteva dialoguri (reproduse în grafia vremii): Din perspectiva actuală, situațiile descrise au un impact mult diminuat, filmul ajungând să capete valențe de „document” pentru atmosfera vieții de liceu a acelor ani (cu toate că o prezentare fidelă, în stil documentar, nu a fost scopul scenariului, autorii nefiind
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]