1,093 matches
-
buna ei sor" - a limbii române) - în Prescurtare de gramatica limbei româno-italiene (1841), trecerea la o grafie latină devenea de rigoare. Heliade, care urma într-un fel experiența lui Petru Maior (cel care legase latinitatea românei de italienitate și introdusese grafii ale "fraților noștri italieni") - recurge și el la notații grafice precum â, ê (cânt, făcênd, râu, quând ) alături de ó, pentru /ă/, ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
latinitatea românei de italienitate și introdusese grafii ale "fraților noștri italieni") - recurge și el la notații grafice precum â, ê (cânt, făcênd, râu, quând ) alături de ó, pentru /ă/, ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se menține. Bineînțeles, alături de formele sunt(em). În același timp, apariția, în 1847, a Vocabularului de vorbe streine... și trecerea la formele verbale sunt - suntem, precum și alte grafii etimologizante deschid
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se menține. Bineînțeles, alături de formele sunt(em). În același timp, apariția, în 1847, a Vocabularului de vorbe streine... și trecerea la formele verbale sunt - suntem, precum și alte grafii etimologizante deschid calea către purismul românesc, artificial, dar... latino-italian! Această exclusivitate latinizantă cuprinde, treptat, cultura românească de dincolo și de dincoace de Carpați. August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, I. C. Massim și alții au cultivat aceste idei. Dar, trebuie să ne
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
de străvechea instituție desființată în 1948, a luat inițiativa schimbării ortografiei (considerate "comuniste", "slavofile" etc.). Printre cele dintîi măsuri, generalizarea scrierii cu "â" (ca și cum "î" era semnul dușmanilor latinității noastre!) și, bineînțeles, reintroducerea formelor sunt(em) etc. (ca și cum sînt era grafie comunistă!). "Ortografia trebuie schimbată!" - se cerea în primele timpuri ale libertății noastre democratice, recîștigate. Cei ce încercau să reziste interpretării super-politizate a ortografiei deveneau de îndată pro-comuniști (de l'ancien régime!). Printre aceștia din urmă se găseau lingviști de valoare
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
reviste. Bineînțeles, în zadar! În același timp, începeau infatuări latino-patriotice! Intelectuali - de la care s-ar fi putut cere mai multă cunoaștere a istoriei culturii noastre - declarau a fi "romani", ba chiar "latini" fiindcă scriu "cu â din a" și folosesc grafia sunt (altfel scriind, ar fi fost... filo-Ruși!), mai ales fiindcă Francezii scriau în sec. XIX că România este "o insulă latină într-un ocean slav" (uitînd pe Maghiari și Peninsula Balcanică). În orice caz, reforma din 1953 și corecțiunile aduse
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
un cunoscut motor de căutare internațional - "Google" - permite selecționarea românei ca una din posibilele limbi de operare, în care sînt deci date indicațiile de lucru: "Caută" - "Căutare avansată" - "Preferințe" - " Cred că am noroc" - etc. Enunțurile apar din păcate într-o grafie fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus în circulație în defavoarea formei spicher, grafia meeting e uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre purism și toleranța (teamă
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
una dintre comunitățile literare virtuale, respectiv la cea din Timișoara. Din păcate, ultima postare datează din 24 martie a.c. Foarte interesant este formul de discuții „Masă rotundă“, cu intervenții deseori acide la adresa unor texte. Că de pildă (am redat exact grafia): „se vede treaba că nu prea știi ce e aia literatura. poți stă liniștit, ignoranți la fel ca tine sunt multi aici pe sit, puteți chiar să faceți un partid“. Pentru o navigare mai ușoară, Radu Herinean a creat câteva
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
una dintre comunitățile literare virtuale, respectiv la cea din Timișoara. Din păcate, ultima postare datează din 24 martie a.c. Foarte interesant este forumul de discuții „Masă rotundă“, cu intervenții deseori acide la adresa unor texte. Că de pildă (am redat exact grafia): „se vede treaba că nu prea știi ce e aia literatura. poți stă liniștit, ignoranți la fel ca tine sunt multi aici pe sit, puteți chiar să faceți un partid.“ Pentru o navigare mai ușoară, Radu Herinean a creat câteva
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
enorme de date, realizezi mai clar limitele umane ale timpului de lectură și nevoia de ierarhizare și de triere. Ies la iveală, cu aceeași ocazie, și limitele pregătirii noastre filologice. Imaginile scanate ne oferă texte cu caractere chirilice, manuscrise cu grafii adesea necitețe, pe care cititorul le poate folosi doar devenind ad-hoc editor, capabil să le descifreze, să le plaseze în contextul lor istoric și să le interpreteze; lucrul nu e deloc ușor. Nu în ultimul rând, colecțiile sunt deocamdată incomplete
Biblioteci digitale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6018_a_7343]
-
blazați, ori ai tinerilor școliți în Apus, chemându-și țara la socoteală. Poziția lui Ghica însuși, așa cum o construiește prefața, e aceea a unui om cu mânecile suflecate, chiar dacă activismul lui e din sfaturi. Îmi iau libertatea de a întineri grafia textului, arătân-du-l, vai, în stricta lui actualitate: "De mai mulți ani societatea noastră se învârtește într-un cerc vicios; un rău mare ne apasă, cătăm cu toții izvorul acelui rău, fiecare îl vedem în deosebite locuri, după punctul de vedere în
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
nu fără reușite pe deplin notabile. Într-un fel, Șerban Foarță recombină cele două tradiții de cursă lungă. Ochiul său zăbovește atent asupra psalmilor lui David (sau Moise, sau Agheu, sau Asaf, sau Zaharia - paternitatea nu e încă ajdudecată), iar grafia i se ondulează în notă personală. Ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât o confesiune expresionistă și iarăși cu mult mai mult decât un act filologic dus la bun sfârșit. A transpune în rime o asemenea carte echivalează cu însăși
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
tătărăști, robi turcești, robi moldo-valahi?" Tonalitățile imprecative sînt argheziene, deși, evident, înscrise pe o altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia colțuroasă a judecăților sale ni se pare de cele mai multe ori întemeiată, ilustrînd clasa comentariului neconvențional de care încă ducem lipsă. Chiar și în situația unor rezerve, socotind că ea demonstrează implicit cît de precară e acea pojghiță de convenționalism ce
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cu „vechile vestigii” și „reminiscențe mistico-burgheze”, lozinci atunci la modă. În greii ani de epurare comunistă, Ion Brădeanu, un tânăr cu dragoste de carte, a salvat de la pieire un octoih tipărit la 1826, ultimul document de acest fel scris în grafie chirilică, o comoară ce avea să fie una dintre cele mai de seamă piese din colecția omului de carte și cu spirit luminat. De aici și până la unicele documente pe care le deține un timișorean despre dezastrul provocat de bombardamentele
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
nu condamnabile în sine și fiecare caz în parte se cere analizat cu atenție. Există însă și situații greu tolerabile, care apar de la început ca erori și care presupun nu atît snobism cît ignoranță și indiferență față de respectarea normelor limbii. Grafia comfort mi se pare a aparține acestei categorii. E vorba și aici de substituirea tipică și radicală a unei influențe prin alta: substantivul confort a fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
traduceri sau prelucrări grăbite și neglijente ale unor mesaje scrise în engleză: "Acesta este garajul cu cel mai înalt nivel de comfort al utilizatorului, deoarece cu sistemul automat tot ceea ce trebuie să faci este să îți parchezi mașina" (klaus.ro). Grafia circulă de la un text la altul, și e de găsit la destule produse și situații autohtone: "Hotelul este recomandat turiștilor cu exigențe ridicate în cea ce privește condițiile de comfort" (arrow.softex.nt.ro/ mamaia); "stare impecabilă, an: 1978, comfort
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
și igienică". Influența actuală a englezei nu pare să producă și modificări semantice: înregistrările pe care le-am găsit ale lui comfort nu atestă sensul "sprijin, întărire, încurajare", pe care în engleză cuvîntul continuă să-l aibă. Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranță a normei grafice românești. Pentru că problema pronunției nu se pune: diferența dintre confort și comfort apare în mod normal doar în scris (și în pronunțări intenționat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenței între n și m: înainte de f se pronunță pur și simplu o nazală. în contexte de neutralizare (descrise cu precizie, cu decenii în urmă, de Andrei Avram), erorile de grafie sînt foarte dese (obțiune/opțiune, apsent/absent) și norma însăși oscilează în timp (smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
semnale ironice și parodice, de exagerarea conștientă a formelor populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i promise" (forum Libertatea). Între variațiile ortografice întîlnite putem aminti și grafia hibridă care păstrează majuscula acronimului, dar îi adaugă desinența și articolul cu minuscule: "Cu RONii pe care i-am dat eu rezolvăm noi cumva" (daewooclub.ro/forum). Jocul conștient cu cuvintele produce și substituiri în expresii și locuțiuni: avem astfel
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
kestia asta" (learn.reflex) - sau în parodii jurnalistice: "se murdarisă apa creca de la o tante" ("File din jurnalul elevului Nelu", Bomba 22.07.2001); "io creca manelele e muzică neapărat pentru chef de chef" (VL 3510, 2001); există chiar o grafie aberantă cu apostroful în postpoziție: "eu de obicei nu prea citesc paginile astea "despre" și crecă' nu-s singurul" (ilisbar/despre). Nu am găsit decît o atestare - în aceeași categorie de texte - pentru tresă: "nu tuata lumea tresa fie uebdizainar
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
o pronunție marcată - dar chiar și cînd ș nu mai precede o consoană: caz în care nu mai este vorba de o pronunție autentică, ci de o simplă modă grafică. În orice caz, jmecher e o pronunție și chiar o grafie cu oarecare tradiție; asigurînd un caracter mereu familiar-argotic unui termen dintre cele mai stabile: ,e un pic mai jmecher decît noi" (fanclub.ro); ,tu ești jmecheroaică sau jmecher ...?" (forum.softnews.ro). Modificarea consoanei poate fi asociată cu trunchierea - ,o prinde
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
din Internet! Ironia transformă și numele proprii; de mai multe ori București devine Bucurejti: ,Bah țăranu ie țăran shi la Bucurejti shi la Las Vegas. Ceea ce ie totuji trist pâna la urmă" (medicinaonline.ro; ca de obicei, am modificat parțial grafia textelor, adăugînd diacriticele care le ușurează înțelegerea, fără a influența analiza). Extrem de des transformarea apare în formele verbului a fi: factor decisiv în răspîndirea modei, pentru că o reamintește la fiecare pas: ejti sau - mai coerent în fidelitatea fonetică - iejti ("ejti
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
pronunță împreună cu consoana inițială a cuvîntului următor), transformarea în poziție intervocalică - reujesc - e aberantă; ca și în adverbul așa (,să te iau aja cum ejti", pixelrage.ro) și în conjuncția și: ,el fiind asa de dejtept ji frumos" (level.ro). Grafiile ludic-nonconformiste atrag atenția asupra unor fenomene fonetice reale, dar deviază într-un cod grafic autonom, al cărui rol principal este de subliniere a identității de grup sau de generație. Fenomenul e prea recent și nu-i putem încă imagina urmările
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
schimbe perspectiva critică deja fixată. Apărut în cîmpul de interes al unei generații contestatare prin tradiție și conjunctură, "omul virgil" își pune vehemența cotidiană între parantezele boemei literare, pentru a face loc, în rare și fragile plachete de versuri, unei grafii devitalizate din talpa ortografică a literei pînă în creștetul voit umil, niciodată moțat al poemelor: "ca și cînd am putea să admitem/ pelerinajul înzăpezit al vrăbiilor/ între fereastra noastră și lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]