4,781 matches
-
te-am iubit! De dorul iubirii în selenare furtuni, Voi aștepta încă un veac de suferință, Colindele zăpezilor târzii cu minuni, Ca să primesc o soartă cu dreaptă sentință. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc SONETUL AMINTIRILOR ETERNE Apăsătoare zăpezi îmi viscolesc Doruri din speranțe înghețate, Și-mi duc iubirea în eternitate, Troienită de un vis copilăresc. Cu iubirea în suflet înghețată Te-aștept iubite-n lumină de ceară, Să întâmpinăm altă primăvară. La
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
dor topește nămeți, În bucurie să-mi transformi tristețea. Te aștept și-n primăvara altei vieți, Cu vis real să-mi dăruiești tandrețea Și lumina soarelui în dimineți. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc MAGIA IERNII Pe zarea sidefie, văzduhul a nins, Magia iernii să se strecoare în vis. Iar cer de stele se oglindește-n ape, S-aprindă felinare-n feerică noapte. Pe munți strălucește cunună de stele, Când basm pune vrajă
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
noroc. Pe aripi mă duce idee măiastră, În stele să scriu basm din privire albastră, Când magică este povestea de viață, Cu floarea speranței în ramuri de gheață. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc VISCOLUL AMINTIRILOR Mă viscolește amintirea Din primăvara vieții noastre, Iar doru-mi îngheață privirea, Când ning tristeți din zări albastre. Pe chipul tău văd neputința De-a face un popas în trecut. Zadarnică îți e căința, Că în iubirea mea
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
îl ține regretul, Să-l scrie-n jerbe, trandafirii. Cu amintirea noastră ninge Uitarea-n veșnicia morții, Când dorul în poem se frânge Pe râul înghețat al sorții. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc COLINDA NOSTALGIEI În casa visurilor, de când n-ai mai venit, A nins uitarea, iubirii să-i plâng de milă. Că tremură-n privire, sub gândul troienit, Și-ngheață amintire de soartă ostilă. La candelă de suflet îți scriu o
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
Roiuri de gânduri mi se ascund sub pleoape, Când soarele apune spre iarnă eternă. În sufletul meu te închid, să-mi fii aproape, Prin altă viață să-ți dau iubire maternă. Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc Autor Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Antologie de poezie „Colindele zăpezilor târzii -Coautor Maria Filipoiu / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
pe toate-n tine, destin amăgitor! Negoț nu fac cu clipe, iubirea nu e marfă, Izvorul meu de viață ești tu, de nu știai! M-ai ridicat din beznă în sunete de harfă, Mi-ai răscolit trecutul, lăsându-l fără grai. Cuminte-aștept să vină o nouă primăvară, Cu-al ei alai de fluturi și mândrii ghiocei, Să-mi iei, duios, pe umeri, a inimii povară, Și din lumina nopții să-mi împletești cercei... Referință Bibliografică: IUBIRE ȘI DESTIN / Camelia Ardelean : Confluențe
IUBIRE ȘI DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363428_a_364757]
-
steme poartă, ca un vechi arhiereu i-a croit limbii o soartă. a trăit cu-atâta dor, singur el tăindu-și cale, ca o apă de izvor curgând limpede la vale. ne deschide cartea sfântă ce-a-nflorit din viul grai, iar cuvântul lui ne-ncântă cu tot raiul de pe plai. româneasca noastră fire, s-a născut dintr-un izvor: Eminescu e iubire, e și cântec, e și dor... luni, 16 decembrie 2013 Referință Bibliografică: voivodul limbii române / Ion Ionescu Bucovu
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]
-
atunci.” Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea narațiunii. Nimic ostentativ în redarea limpede, tandră, profund emoționantă, a relației cu superbul său prieten lipsit de grai, Ursei, „un cățel rotofei, din naștere fără coadă, deci... ciont, o combinație roșu murdar-negru (care - n.n.) se apropia mereu de mine, de fiecare dată de fapt. Numai el venea la mine, mi se ridica pe picioare, încerca să mă muște
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
asupra ediției de Ioanid Romanescu; cuprinde «versuri ocazionale dedicate, în marea lor majoritate, membrilor familiei Covaci» - SIng, 125), Iași, Editura Princeps, 1993; Cărțile sibiline («poezii inedite, o ediție tardivă, prefață, note și addenda de Constantin Crișan» - SIng, 125), București, Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, 1995; Îngerul cu o carte în mâini (antologie din antume și postume, studiu introductiv, repere bibliografice de Alex. Ștefănescu), București, Editura Mașina de Scris, 1999, 336 pagini; etc. Douăzeci și patru de „trepte “ale stănescienei „ontologii a Limbii
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a ieși la suprafață într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică desăvârșită, reușește să-l surprindă perfect: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
vasală străinului de facto să fie populată de un popor care nu are identitate? (s-au nu dorește să și-o recunoască?) Nu e normal! Mai cu seamă, când și străinii recunosc, că suntem români de o Țară și un grai, adică, dintr-o Țară-mamă și un Tată-grai... Este normal oare, că un John Onoje din Siera Leone africană cunoaște istoria noastră adevărată mai bine ca baștinașii? Nu! Iar noi? Ce facem noi? Noi „aparținem tuturor veneticilor, ca națiune, numai nouă
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: „ ... las departe tristeți adunate/ Mă umplu fiori de o dulce dorință
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
lui răbdătoare și discrete. Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea îndelung reprimată. Am început să public pe Grai Românesc, Cronopedia, Negru pe alb, Însemne Culturale, Grai românesc unde am învățat din criticile constructive primite de la maeștri ai cuvântului. Am început să particip la concursuri literare, ba chiar am câștigat și un premiu trei pe Negru pe Alb cu
SILVIA GIURGIU de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362512_a_363841]
-
literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea îndelung reprimată. Am început să public pe Grai Românesc, Cronopedia, Negru pe alb, Însemne Culturale, Grai românesc unde am învățat din criticile constructive primite de la maeștri ai cuvântului. Am început să particip la concursuri literare, ba chiar am câștigat și un premiu trei pe Negru pe Alb cu proza ,, Brațul răzbunării” iar în revista Negru pe
SILVIA GIURGIU de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362512_a_363841]
-
floare de aur“, însă rarisim în Valahime, aud - „în certificarea telefonică“ a fidelului prieten de-o jumătate de secol, din rutiera intersecție de la Filiași, ori din calea feroas-trifurcată a județelor Mehedinți, Gorj și Dolj, generalul Ioan Giura - că, în „lucrarea“ graiului de-argint-viu din dotarea/zestrea cetățenilor Drobetei Turnu Severin, municipiu unde poetu-și are „rezidența-i de-o viață“, Hrisant s-a metamorfozat - fără -ant, Hris- dând în Criș, putând și în Crist, dar nu fu cazul -, firește, în pelasgo->valaho-dacul Crișu
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
o peluză, Luna se mușcă de buză; Prin pereți, se țin de mână Umbrele de-o săptămână. Și cu perna la ecluză, Dăinuiesc așa, confuză, Și mă-ntreb, și nu mă-ntreb Când ai devenit pohreb. Își primește-n așternut Graiul cucuvelei, mut, Sufletul, care nu tace Și în piept, morman, îmi zace. Raza lunii, cât un cnut, Bate-n dorul necusut Și se-ncumetă pervazul Să-mi primească tot necazul. „Suflete, faci pantomimă? Nu-nțelegi nici o centimă! Suflete, să stai
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
cântec rostit de mână în mână. Te-am întrebat din ochi: - Ce-o fi în gândul lui de copac? Dar tu mi-ai zâmbit arătându-mi ramurilor greșul: - Ce-nseamnă să fii îndrăgostit! Deasupra noastră cireșul uitase de frunze și graiul lor de cuvinte și gustând din tăcerile noastre, fără să-și dea seama, tot visul lui de alb spre noi l-a-nflorit. CE-O FI VISÂND MAREA? - Dacă marea e Somnul, cum zici și te cred c-ai umblat
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
fragmente minuscule, provoacă / spărturi mai mari, / descompune reliefurile colorate. / Ea este stăpâna răsuflării Egiptului, debordantă și / posesivă, un adânc albastru-verzui cu locuitori puțini, sub suprafață abia se / păstrează trăsăturile / unui chip, visul palid al unui trecut sau lente melodii în graiuri stranii. Din ea / țâșnesc / ecourile unei vieți anterioare, cu Amon și Amon Ra urmați de bărci vii, cu sacerdoți / sărbătorindu-și zeii, și în amintire o barcă pentru zi și o barcă pentru noapte / coexistă, / și în amintire doar vagi
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și visele ce încă o incarnează / doresc s-o liniștească o dată cu liniștitele-i vene. / Tsunami, suspin al apei/ al urgenței și dezolării / primul vis înaintea dezordinii / călătorie tulburată. / Mai târziu pe străduțe și pasaje / în casele dărâmate, sub pietre / și graiuri o călătorie amorțită: / fuziunea intimă cu noaptea, odihnă, / transparența intactă / a unei ape cu pești mai reci / mâna pe care nu izbutim s-o trezim”. Numind și descriind un lucru sau o stare, te familiarizezi cu ea în așa fel
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
vorbea despre el când făcea reclamă mărfii, zeci de eșantioane din cele ma diferite obiecte, fie de uz casnic, fie creme, parfumuri, ață sau macrameuri... Ce nu..? Și totuși, când se afla întâmplător în preajma lui Lea, parcă-i lua Dumnezeu graiul. Se roșea la față, se bălbăia și cuvintele care le articula nu aveau parcă nici un înțeles neavând vre-o legătură. Ba odată, când Lea l-a oprit din drum pe ulița lor mai sărăcăcioasă situată la periferia comunei, ea l-
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
că „a fi botezat” este tot una cu „a fi român”,întrucât român nu este decât cel care a primit botezul de foc al Duhului. Consecințele sunt deopotrivă personale și comunitare. Pe de o parte, noi suntem moștenitori ai unui grai de origine divină, membrii ai unui neam ce se găsește la o răscruce a istoriei; pe de altă parte, împărtășindu-ne prin apartenența la acest neam cu darurile Sfântului Duh, fiecare dintre noi suntem chemați să răspundem imperativului propriului destin
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
sfânt, deopotrivă o comunitate eclesială și etnică. Partea a treia aprofundează funcțiile și implicațiile Modelului divin transcendent în generarea unei vieți și a unui destin românesc. Sunt reluate aici bine-cunoscutele considerații ale părintelui Ilie Moldovan despre„legea românească”. Sunt analizate graiul românesc, paradisul etnic românesc și perpetuarea acestora prin intermediul unei „natalități divine (sângele harismatic)” (p. 241 ș.u.). Este, într-un final, reliefată misiunea neamului românesc de a mărturisi pe Iisus Hristos liturgic și cosmic. Partea a patra evidențiază mărturia cosmică
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Lasă-mi brațele și inima, copac întins fără umbră, să pot însămânța silaba și litera română pentru cei care nu au suflet și vor să cânte, pentru cei care au murit și vor să aibă grai, pentru cei ce au uitat că floarea de cireș începe simfonia-n luna mai. Paris, 14 ianurie 2012 Referință Bibliografică: Privirea-mi orfană / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul II, 14 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
PRIVIREA-MI ORFANĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361227_a_362556]