2,864 matches
-
Forma actuală a numelui apare scrisă în anul 1854, după ce în decursul timpului o avem consemnată sub diferite forme ale limbii maghiare sau germane. Parohia Ortodoxă din Filea de Jos este o parohie veche, transformată din secolul XVIII în parohie greco-catolică și revenită în 1948 la Biserica Ortodoxă. În statistica generalului Buccow din anul 1762, satul Filea de Jos avea doi preoți, unul ortodox, iar altul unit și sunt menționate 31 de familii neunite, adică ortodoxe, ceea ce demonstrează că satul a
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică). La Alba Iulia există de asemenea Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia. În trecut zona municipiului Sebeș era dominată de evanghelici-luterani, de limbă germană, iar zona municipiului Aiud de reformați-calvini, de limbă
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică). La Alba Iulia există de asemenea Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia. În trecut zona municipiului Sebeș era dominată de evanghelici-luterani, de limbă germană, iar zona municipiului Aiud de reformați-calvini, de limbă maghiară. Lista școlilor românești din județul Alba apare în
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
are ca scop salvarea a 60 de biserici de lemn din nordul Olteniei și sudul Transilvaniei, proiect inițiat de către Ordinul Arhitecților din România și Fundația Dala în anul 2009. Despre istoricul acestei biserici ni se păstrează puține date. Șematismele bisericii greco-catolice precizează faptul că biserica este construită din bârne la anul 1743, hramul acesteia fiind "Buna-Vestire". Aceleași surse amintesc de faptul că parohia este una veche, atributul acesta fiind susținut de inscripțiile din biserică, inscripțiile de pe crucile din cimitir dar și
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
aflată în localitatea cu același nume a fost adusă în anii '30 din satul Vima Mare, județul Maramureș. În localitatea de origine era cunoscută drept biserica ""de jos"" și era folosită de comunitatea greco-catolică. În urma construirii unei noi biserici de zid în anul 1911, vechea biserică a fost folosită din ce în ce mai puțin, fiind ulterior mutată la doar două sate depărtare, în Măleni. Deși nu se poate preciza cu exactitate vârsta bisericii, se poate afirma că
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Această imagine a Măleniului poate fi considerată a fi una mai degrabă recentă deoarece satul, a cărui primă mențiune ni se păstrează din anul 1603 nu a avut biserică până în 1931-1932, an în care vechea biserică de lemn a comunității greco-catolice din Vima Mare a fost adusă și reconstruită în Măleni. Având în vedere acest fapt se poate spune că istoria bisericii din Măleni se împletește în mare măsură cu istoria localității Vima Mare. Despre Vima Mare se știe că la
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
făcea parte tot din domeniul Gherlei și era înregistrat cu 40 de sesii populate și 6 pustii. Trebuie menționat că domeniul Gherlei, alături de domeniul Oltețului (Beșimbac) și domeniul Sâmbetei de Jos au fost domeniile cu care a fost dotată Episcopia greco-catolică de Alba-Iulia și Făgăraș în urma propunerii de canonizare făcute de împăratul Carol al VI-lea. Conscripțiile bisericești și recensămintele făcute în secolul al XVIII-lea aduc primele referiri concrete cu privire la viața bisericească din Vima Mare. Astfel, în 1733 în localitate
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
biserica din josu 1763"”. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea continuă să fie o perioadă în care se înregistrează treceri succesive a unei părți a comunității din Vima Mare de la Biserica Ortodoxă la Biserica Greco-Catolică și invers, pentru ca în anul 1807 o parte a comunității să accepte uniația, fiindu-i atribuită biserica cu hramul ”Sfânta Maria”, cunoscută de localnici sub apelativul ”"biserica de jos"”. După mutarea bisericii în Măleni, aceasta a fost sființită cu hramul
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale se numesc uși diaconești; în
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
sistem prin care că colecteze informațiile necesare pentru a le transmite apoi la București, permițând astfel Ministerului Afacerilor Străine să înainteze documentațiile de rigoare comisiei de arbitraj. Singurele organizații care nu erau controlate de autoritățile maghiare erau bisericile ortodoxe și greco-catolice din zona ocupată. Cu concursul lui Nicolae Colan, episcopul ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința la Cluj și al lui Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj și Gherla, care în acea perioadă își stabilise reședința la Oradea, preoții
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
arbitraj. Singurele organizații care nu erau controlate de autoritățile maghiare erau bisericile ortodoxe și greco-catolice din zona ocupată. Cu concursul lui Nicolae Colan, episcopul ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința la Cluj și al lui Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj și Gherla, care în acea perioadă își stabilise reședința la Oradea, preoții din satele cu populație românească informau prin ierarhia bisericească episcopiile lor despre situația din teritoriu, iar episcopiile comunicau informațiile respective lui Eugen Filotti, care apoi le
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
tipări în Ardealul de nord, nici aduce din România. Și în acest caz biserica română era singura organizație care putea, prin cursuri de catehizare, conduse de preoți, să asigure o formă de învățământ în limba română. În această privință, episcopia greco-catolică, dispunând de o tipografie proprie, a avut o activitate susținută de editare a unor lucrări în limba română. Eugen Filotti avea dese consultări cu autoritățile religioase pentru determinarea necesităților și a modalităților de sprijin a acestor activități. Începând din 1943
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
aceste vremuri vin locuțiunile "a rade scoarța" sinonim cu "a fi sărac, lipit" și "a rade hireanul" aluzie la rădăcinoasa cu care „căsenii” își astâmpărau foamea. Realizările satului în această perioadă au fost înființarea „școlii grănicerești” în 1871, construirea bisericii greco-catolice între anii 1887-1890 (din 1948 în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au fost numeroase. Astfel, fiii parohului greco-catolic Petru Florianu, Dionisie și Aurel sunt semnatari ai procesului-verbal din 29 aprilie 1876 prin care „septimanii” și „octavanii” Blajului s-au decis să sărbătorească aniversarea zilei de 3/15 mai 1848, manifestație interzisă de autorități după anul 1867; Racovicenii s-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fără permisiunea moșierului. Obligațiile de muncă ale țăranilor au fost definite foarte clar și au fost limitate, ei putându-se adresa în chestiunile legale direct curților de justiție austriece de orice nivel. Biserica „Unită” de Rit Răsăritean a fost redenumită „Greco-Catolică”, punând-o astfel pe picior de egalitate cu Biserica Romano Catolică. Greco-catolicii au reușit în aceste condiții să creeze, și cu ajutorul autorităților austriece, mai multe seminare și să-și aleagă un mitropolit. Toate reformele au fost acceptate cu greu de către
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
liber”, a devenit parte a Galiției și ș-a pierdut statul de capitală în favoarea Lembergului. În partea răsăriteană a Galiției, a început să se manifeste în deceniul al patrulea și semnele redeșteptării naționale a rutenilor. Activiștii nationaliști - în principal seminariști greco-catolici - afectați de mișcările romantice europene și de exemplul fraților slavi din alte părți, în special din Ucraina răsăriteană de sub controlul rus, și-au îndreptat atenția spre popor și spre limba maternă. În 1837, așa-numita „Triada Rutenă” condusă de Markian
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
controlul rus, și-au îndreptat atenția spre popor și spre limba maternă. În 1837, așa-numita „Triada Rutenă” condusă de Markian Șașkevici au publicat „Nimfa Nistrului”, o colecție de cântece populare și povestiri în limba rutenă. Autoritățile austriece și Mitropolitul greco-catolic au interzis cartea. În 1848 a izbucnit Revoluția din Viena alte regiuni ale Imperiului Austriac. La Lemberg a fost format Consiliul Național Polonez și Consiliul Suprem Ucrainean (Rutean). Într-o încercare de contracarare a acțiunilor revoluționare, guvernatorul austriac Franz Stadion
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
marcat renașterea ideilor federaliste, așa cum fuseseră sugerate de Gołuchowski. Reprezentanții nobilimii poloneze au reluat tratativele de autonomie cu guvernul de la Viena. Rutenii se simțeau în această perioadă abandonați de guvernanții de la Viena. Naționaliștii „Rutenii Vechi”, organizați în jurul nucleului de la Catedrala greco-catolică Sfântul Gheorghe, și-au întors privirile către Rusia. Printre aceștia s-au remarcat un grup extremist al rusofililor ucraineni. În același timp s-a dezvoltat o mișcare intelectuală ucrainofilă influențată de scriitorul ucrainean Taras Șevcenko. Această mișcarea a asigurat publicarea
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
idiș. Populația germanofono era numită în general funcție de regiunea de origine a strămoșilor lor: sași - Saxonia, șvabi - Suabia. Diferențierea din punct de vedere religios era mult mai ușor de făcut: în vreme ce polonezii erau în majoritate catolicism, rutenii erau în principal greco-catolici. Evreii, care reprezentau al treilea grup religios important, erau în cea mai mare parte ortodocși. Speranța de viață medie a populației galițiene era de 28.5 ani pentru femi și 27 ani pentru bărbați. Prin comparație, speranța de viață în
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
sub cerul liber, a fost oficiată o liturghie, iar părintele Vasile Chindriș a criticat în predica sa deschis conducerea comunistă în fața miilor de credincioși. Acțiunea nu fusese anunțată, dar imediat ce s-a aflat, un număr de peste cinci mii de credincioși greco-catolici s-au strâns în fața bisericii. Toți preoții care au celebrat liturghia au fost ulterior arestați și întemnițați. Dintre participanții mireni a fost arestat între alții fostul judecător Vasile Fărcaș, președintele Tribunalului Cluj în perioada interbelică, unul din liderii marcanți ai
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
au strâns în fața bisericii. Toți preoții care au celebrat liturghia au fost ulterior arestați și întemnițați. Dintre participanții mireni a fost arestat între alții fostul judecător Vasile Fărcaș, președintele Tribunalului Cluj în perioada interbelică, unul din liderii marcanți ai rezistenței greco-catolice din timpul comunismului. A fost condamnat la zece ani de închisoare, rămânând închis din 13 august 1956 până în 15 aprilie 1964. Soția sa, Eugenia Fărcaș, a fost condamnată pentru "favorizarea infractorului".
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
Ileni (în maghiară "Illény" ) este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein decide organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea românească Ileni au fost recenzate 66 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Ileni a anului 1733 trăiau circa 330 de persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
Ardeal, în localitatea românească Ileni au fost recenzate 66 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Ileni a anului 1733 trăiau circa 330 de persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al conscripțiunii, erau recenzați doi preoți: "Vaszilakie" (~ Vasilache) (greco-catolic) și "Komán" (~ Coman) (ortodox). La Ileni funcționa o biserică. Denumirea localității "Illyen", precum și prenumele preoților recenzați erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri.
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ. În 1932, prof. V. Chidu de la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu a recondiționat pictura cu miez de pâine dar în lipsa unor tehnici de restaurare moderne aceasta s-a degradat din nou. Comunitatea greco-catolică și-a construit o nouă biserică, tot din piatră, însă de dimensiuni mai mici, biserică sfințită în anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]