1,000 matches
-
oameni despre care scrisesem, aveam rude și strămoși greco-catolici (cei mai Îndepărtați, de care aveam cunoștință, fiind chiar preoți uniți din secolul al XVIII-lea), pentru ca acum să aflu că articolul În cauză fusese interpretat ca un atac răuvoitor la adresa greco-catolicilor. Altă reacție, care m-a afectat și mai mult, s-a produs după aproape un deceniu, În anul 1997. În revista Vatra, din Târgu-Mureș, părintele canonic Teodor Racovițan XE "Racovițan" publica o replică extrem de dură, Întinsă pe câteva pagini, la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
enoriașii eparhiei sale. Sâmbătașii care nu au vrut să-și lase familiile sau nu se încadrau în categoriile incluse în actul emis de comisarul ministerial au fost deportați la Auschwitz. O altă confesiune deranjantă pentru autorități a fost cea a greco-catolicilor. Elita politică maghiară s-a trezit, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, că această biserică, care acceptase autoritatea Romei, dispunea de credincioși în majoritate români, respectiv ruteni, dar și de membri vorbitori de maghiară. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
intelectualilor români și a celor care făceau politică, drept o adevărată provocare; pe episcopul proaspăt numit, Miklóssy István, au încercat să-l asasineze în anul următor numirii sale. În urma Tratatului de pace de la Trianon, teritoriul episcopatului s-a restrâns și greco-catolicii maghiari din Transilvania au rămas fără niciun sprijin, chiar dacă, din punctul de vedere al guvernării eparhiale, o bună parte dintre ei nu țineau de Hajdúdorog, exceptând cele câteva parohii din Partium, respectiv vicariatele îndepărtate din ținutul secuiesc. În perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
după cum am văzut, în rândul maghiarilor din Transilvania au existat reconvertiri la grecocatolicism, în special din motive personale, sau în urma unor presiuni, ori chiar a unor împrejurări de forță. Recensământul din 1910 a consemnat existența a 80 de mii de greco-catolici de naționalitate maghiară în Transilvania; numărul lor a crescut cu siguranță sub dominația românească (recensământul românesc din 1930 a apreciat numărul acestora la peste 50 de mii, numai în Transilvania de Nord). După re-anexare, soarta congregațiilor (inițial maghiare sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
maghiară în Transilvania; numărul lor a crescut cu siguranță sub dominația românească (recensământul românesc din 1930 a apreciat numărul acestora la peste 50 de mii, numai în Transilvania de Nord). După re-anexare, soarta congregațiilor (inițial maghiare sau chiar bilingve) de greco-catolici a devenit deosebit de grea. Administrația militară încercase să-i convingă pe credincioși să se reconvertească, activitate pe care a continuat-o și administrația civilă: "În toate satele s-a bătut toba pentru a-i chema pe greco-catolici la primărie, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
chiar bilingve) de greco-catolici a devenit deosebit de grea. Administrația militară încercase să-i convingă pe credincioși să se reconvertească, activitate pe care a continuat-o și administrația civilă: "În toate satele s-a bătut toba pentru a-i chema pe greco-catolici la primărie, unde li s-a dat ordin să se lepede de confesiune, altminteri îi aștepta transferul peste graniță" - astfel se plângea episcopului său protopopul din Ghimeș Făget (Gyimesbük), care îl informa și despre situația disperată în care se găsea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Trei Scaune, să mă mut într-un teritoriu românesc, deoarece aici, după ce ne-au luat toți credincioșii, existența mea a devenit imposibilă"70. Au existat însă și locuri în care administrația civilă i-a tratat cu mai multă înțelegere pe greco-catolicii maghiari - e drept în detrimentul celor români. În partea numită Mințiu (németi) a orașului Satu Mare (Szatmárnémeti), Biserica greco-catolică a maghiarilor a primit ajutor financiar de la primăria orașului, în schimb comunitatea românească greco-catolică nu a primit, deși a solicitat ajutorul timp de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
istorică în vederea stabilirii unui cadru național grecocatolicismului maghiar: "Suntem descendenții maghiari ai unor străbuni maghiari! descendenți din Gyula și Sarolt 71, maghiari greco-catolici, totodată, și maghiari răzbătătători"72. Cu toate acestea, între 1940 și 1944, aproximativ 20 de mii de greco-catolici maghiari și-au părăsit biserica. Despre istoria bisericilor cu specific românesc din Transilvania de Nord (ortodoxe și greco-catolice) dispunem de foarte puține analize în limba maghiară. Indiscutabil, autoritățile ungare au încercat: 1) să trateze separat cele două comunități (de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lor naționale cădeau sub o altă incidență, deși episcopatele din Oradea și Maramureș nu fuseseră recunoscute); 2) să ademenească credincioși de limbă maghiară din biserica greco-catolică și ortodoxă. În acest scop, printre altele, guvernul maghiar l-a numit administrator al greco-catolicilor maghiari trăitori în Bihor și Țara Secuilor pe pastorul de origine rusă Popoff Mihály, în aprilie 1941, în speranța ca, odată, acest ales al lor va deveni capul unei biserici autocefale greco-catolice maghiare și rutene. În acest scop au înființat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
era tot de 3%, ca în anul 1943-1944. La Cluj au funcționat patru instituții superioare de învățământ agricol, două institute protestante (unitarian și reformat) și un institut catolic de studii teologice, iar la Oradea și Cluj câte un institut teologic greco-catolic românesc. Guvernul cocheta cu ideea înființării unei universității politehnice cu trei catedre. În condițiile războiului, înființarea acesteia nu a mai fost posibilă. Modificarea sistemului educațional unguresc nu s-a limitat la învățământul de bază, cel mediu și cel superior. A
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
4. Era o formă originală de „respect al libertății religioase”, principiu Înscris În Constituție și clamat În toate documentele Partidului Comunist. De altfel, astfel de comasări au loc În epocă și la alte culte, cea mai traumatică fiind suprimarea cultului greco-catolic și unirea lui forțată cu cel ortodox. Unul dintre aspectele cele mai pregnante ale „noii comunități” era controlul permanent al Puterii, cenzura tuturor actelor sale. Astfel, În fiecare comunitate exista un reprezentant al Comitetului Democratic Evreiesc, denumit „responsabilul cu munca
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
interesante privind numărul elevilor, rezultatele la învățătură, confesiunea la care aparținea elevul, naționalitatea, locul de domiciliu al părinților, profesiunea părinților. Examinând tabelele respective, din anul 1920 1921 se poate concluziona că cel mai mare număr îl reprezintă ortodocșii și imediat greco-catolicii, că marea majoritate a elevilor sunt din Făgăraș, că cei mai mulți sunt fii de agricultori (Anexa 1.9). Examinând tabelul statistic de la pag. 249, care se referă la aceleași criterii ca și cel din 1920-1921, constatăm că în 1925-1926 se păstrează
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
normale. Însă acțiunile lor au trebuit să facă față efectelor crizei economice mai mult ca răspunsuri decât ca inițiative proprii. În ceea ce privește atitudinea lor față de Biserică, trebuie menționat faptul că principalii conducători ai partidului erau de confesiuni diferite: Maniu aparținea cultului greco-catolic, iar Mihalache era ortodox. De asemenea, în 1929, sub guvernul național țărănesc, se ratifică Concordatul cu Roma semnat în 1927. Totodată, PNȚ-ul s-a angajat într-o politică de descentralizare, profitând de legitimitatea unui succes bazat pe întrebuințarea unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sunt produsul și o mărturie a contactului dintre două confesiuni, cea ortodoxă și cea catolică (în variantă greco-catolică, mai exact), servind ca reper memorial și ca mijloc de justificare, în același timp. Intrarea în „biserica de zid”, construită inițial de greco-catolici, constituie o confirmare a celor afirmate mai sus. Spațiul interior este sobru, de o tulburătoare frumusețe. Un aer de abandon, de părăsire chiar, domină locul. Nu cunosc prea multe detalii și nu mă pot avânta în false ipoteze, dar înclin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tinere. Mai spun că : „Noi ne-am ținut mereu legea noastră, chiar și în timpul comuniștilor”, iar acum merg să se închine la icoană, după care vor merge la biserica greco-catolică din satul Nicula, în așteptarea slujbei. Tensiunile acumulate istoric dintre greco-catolici și ortodocși sunt foarte prezente în felul lor de a relata istoria icoanei miraculoase și a mănăstirii. Simt cum încearcă să-mi menajeze susceptibilitățile legate de propria mea confesiune, de „legea mea”, cu alte cuvinte, un ecumenism discret, autoimpus. O
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să fure icoana, chiar când era scoasă din biserică. Noroc cu jandarmii, că și-au dat seama imediat și au fost prinși.” Dincolo de aceste relatări legate mai degrabă de religiozitatea populară, se simte în continuare tensiunea palpabilă dintre ortodocși și greco-catolici, faptul că fiecare încearcă să-și legitimeze întâietatea istorică asupra locului și icoanei. Undeva pe deal, chiar în fața altarului de vară, remarc o construcție aparte, un chioșc deschis de fier și sticlă armată, groasă. O icoană naivă, dar nu lipsită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
veți vedea îmbulzeală sau ceartă”. Mimând naivitatea, întreb dacă „ortodocșii au și ei voie să meargă acolo”. Imediat răspunde că „foarte mulți ortodocși fac alegerea de a încerca și altceva” [s.m.], ea însăși fiind ortodoxă practicantă. „Doar și catolicii și greco-catolicii sunt frații noștri”, afirmă femeia concluziv, același tip de discurs ecumenic primar, la firul ierbii, pe care l-am întâlnit și în alte cazuri în care pelerinii au experimentat mixitatea confesională. În tot acest timp, continuă să sosească noi și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și sociabilitatea cosmopolită, inclusiv cu ceremonii religioase în mai multe limbi. Fără a avea informații detaliate în acest sens, pot avansa însă informația că un număr apreciabil, dar încă greu de estimat de pelerini români se deplasează la Mešugorje : catolici, greco-catolici și ortodocși. Efectele nu au întârziat să apară. Televiziunea Antena 3 a difuzat în data de 17 octombrie 2011 un material intitulat „Mešugorje, în căutarea Fecioarei - un reportaj uluitor despre religie și credință”. Un alt indiciu al popularității crescânde, asupra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
detenție. O poate spune Pr. A. Dămoc care e la Tg. Trotuș. Despre preoții Ștefan Tătaru, Martin Mihoc, Ghe. Vameșiu, Mihai Rotaru, Ghe. Dumitraș, D-tru Pascal, Alex. Ghiuzan și Iacob Iosif, știu că au activat în dieceza de Oradea la greco-catolici atât înainte de 1948, cât și după aceea ținând legătura cu Nunțiatura Apostolică din București și cu credincioșii rămași fără păstori, după desființarea acestui rit în țara noastră de către puterea comunistă de pe atunci. Știu că au fost condamnați la mulți ani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
făcut profesiunea solemnă. Iar la 11 mai 1941 am fost hirotonit preot. După examenul „Ad audiendas” dat în fața delegatului episcopal, Pr. Dr. Petru Pal, am activat ca vicar la Luizi-Călugăra până în septembrie 1943 când am fost trimis în Transilvania la greco-catolici, fiind numit paroh la Dicănești, județul Bihor. În decembrie 1944 am fost rechemat în Moldova și numit paroh la Fărăoani, unde am stat doi ani. În toamna anului 1946 am fost trimis din nou în Transilvania activând ca vicar la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o mână de ajutor la urcarea în mașină. Între timp sosește la fața locului și o echipă de reporteri și operatori de la Televiziunea Română, cu intenția de a imortaliza acest rar eveniment, când un grup de credincioși români: ortodocși, romano - și greco-catolici, se înfrățesc și se îmbrățișează între ei pentru a o slăvi pe Maica lor cerească, iubită deopotrivă de unii și de alții. Peste câteva clipe călătorii sunt invitați să urce în mașină. Totul se excută într-o ordine și liniște
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Brașov. În acest minunat cadru natural mintea și inima, fără să vrem ne zboară spre Creatorul universului. După primele discuții purtate între noi, ne-am dat seama că toți cei 24 de pelerini care călătoreau spre Lourdes, catolici, ortodocși și greco-catolici o iubeam deopotrivă pe Maica Domnului, lucrul acesta a contribuit și mai mult la prietenia și unirea noastră sufletească, formând împreună o strânsă familie mariană și ecumenică. De acum încolo pe tot parcursul călătoriei, împreună ne vom ruga, împreună vom
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nedrept, iar acolo unde se obțin prin sentințe judecătorești, clerul ortodox refuză pur și simplu aplicarea acestor sentințe definitive sfidând cu nerușinare până și justiția. Gestul IPSS N. Corneanu, arhiepiscop de Timișoara, care imediat după Revoluție a înțeles să restituie greco-catolicilor toate bisericile primite, nu numai că nu a fost apreciat de ierarhii BOR, dar aceștia l-au și sancționat și chiar marginalizat total. Rămâne, totuși, speranța că într-o bună zi Dumnezeu va înmuia inimile împietrite ale celor ce se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
19. PR. IOSIF GABOR date biografice S-a născut în Tămășeni (NT) și a intrat în Seminarul din Hălăucești în toamna anului 1934. Cursurile de filozofie le-a început la Luizi-Călugăra, dar le-a urmat apoi la Oradea, mergând la greco-catolici. Reîntors în toamna anului 1948 în Moldova, este arestat și face trei ani și jumătate de închisoare și, eliberându-se, continuă studiile la Alba Iulia, fiind sfințit preot la 8 decembrie 1954. Ca preot a fost paroh la Nisiporești, județul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1927, când, prin profesiunea religioasă, a devenit frate franciscan. Plecând la studii în străinătate cu mai mulți colegi, a absolvit cursurile universitare la Assisi unde a fost hirotonit preot la 4 aprilie 1932. Reîntorcându-se în țară, a rămas la greco-catolici îm dieceza de Oradea, fiind paroh de Drăgești și Sanislău. În toamna anului 1948, nevoind să semneze pentru trecerea la ortodoxie a fost arestat și a petrecut 4 ani în închisorile dure ale comunismului. Revenit în libertate, după ce a fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]