1,516 matches
-
la G. Ibrăileanu, cu dorința de a da imaginea unei existențe unice, patetice, de o impunătoare semnificație. Literatura pentru copii este un capitol extins al activității sale: Picu și Gheorghiță (1956), Lanterna magică (1956), Bucuria tinereții (1957), Șantier (1964), Povestea greierului (1964), Povestea Mărgicăi (1970). După 1948, s-a ocupat constant de traduceri, semnând (uneori în colaborare) tălmăciri după opere de Molière, Flaubert, Madame de La Fayette, Pușkin, Jules Renard, Raymond Radiguet, Maxim Gorki, Valéry Larbaud, Bertolt Brecht ș.a. A prelucrat în
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Pop), București, 1961; ed. 2, București, 1965; Carnet, București, 1961; Scriitori, carte, cititor, București, 1961; Prin U.R.S.S., București, 1962; Noaptea luminată, București, 1962; Oglinzi, București, 1963; Document, București, 1964; Șantier, București, 1964; Însemnările lui Andrei Chirică, București, 1964; Povestea greierului, București, 1964; Chipuri și măști, București, 1965; În fața timpului, București, 1967; Povestea brazilor și a hârtiei, București, 1967; Aproape de pământ, București, 1968; Fapte diverse, București, 1969; Na greu’ pământului, București, 1970; Povestea Mărgicăi, București, 1970; Memorii, I-II, București, 1970-1973
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
B. plăsmuiește o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
spus invers, moartea ca somn. „Somn” și „moarte” sunt metafore ale stării de poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu” sau „Adormi, adormi”, din Octombrie, noiembrie, decembrie, sunt formule rituale pentru „sărbătorirea nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
invers, moartea ca somn. „Somn” și „moarte” sunt metafore ale stării de poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu” sau „Adormi, adormi”, din Octombrie, noiembrie, decembrie, sunt formule rituale pentru „sărbătorirea nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
și „moarte” sunt metafore ale stării de poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu” sau „Adormi, adormi”, din Octombrie, noiembrie, decembrie, sunt formule rituale pentru „sărbătorirea nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să iasă din orizontul diurnului, să
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu” sau „Adormi, adormi”, din Octombrie, noiembrie, decembrie, sunt formule rituale pentru „sărbătorirea nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să iasă din orizontul diurnului, să dea ochiului sufletesc, închis spre existența din
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Soarele de apoi (2000), intuițiile și, în genere, stările sufletești devin, prin exces de conștientizare, cam prea transparente, lirismul riscă a fi absorbit pe alocuri de filosofie. Asemenea situații sunt rare. De regulă, poeta „filosofează” visând, cântând în „somn”, ca greierii. Visuri treze, grațioase fantazii se materializează liric, adesea cu efecte de umor delicios, în versurile accesibile și copiilor din volumele Întâmplări din grădina mea (1980) și Alte întâmplări din grădina mea (1983). Proza narativă este - ca, de altfel, și poezia
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
în colaborare cu Romulus Rusan), București, 1976; Cele patru anotimpuri, București, 1977; Somnul din somn, București, 1977; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, București, 1978; Poeme, pref. Al. A. Philippide, București, 1978; Întâmplări din grădina mea, București, 1980; Ochiul de greier, București, 1981; Proiecte de trecut, București, 1982; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. D. Micu, București, 1982; Alte întâmplări din grădina mea, București, 1983; Ora de nisip, București 1983; Coridoare de oglinzi, București 1984; Stea de pază, București
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Teacă”, „Propaganda”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Belgia Orientului”, „Litere și arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ș.a. Scoate el însuși revista „Zig-zag” (1901-1902). Mai târziu, scrie la „Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în 1918
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerția, starea de lâncezeală și-și „cumpără” de la diavol fervența, „sublimul neastâmpăr”, „germenele frumos al furtunii”, neliniștea și dreptul de a fi „greier cântăreț al Universului”, pentru a glorifica omul și valorile lui. Nu este vorba aici doar de o schimbare de registru tematic, doar de lăsarea în urmă a poeziei ocazionale, a cărei caducitate poetul o va fi înțeles într-un târziu
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
de movila de sub șortul ei, care se ridica spre mine foarte vag. Se ridica și se insinua. Mi-am pus mâna pe coapsa Obiectului, cu palma În jos. Și, cum ne legănam În continuare, uitându-ne una la alta În timp ce greierii scârțâiau din scripcă În iarbă, am lăsat mâna să-mi alunece Într-o parte, spre locul unde se Împreunau picioarele Obiectului. Degetul mare mi-a pătruns pe sub șortul ei. Pe chip nu i se vedea nici o reacție. Ochii ei verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mi-a alunecat Înăuntrul ei. A clipit, ochii i s-au Închis, și-a ridicat coapsele și mai sus și am făcut-o din nou. Și apoi iarăși. Bărcile din golf făceau parte din asta, și orchestra de coarde a greierilor din iarba arsă, și gheața care se topea În paharele noastre de limonadă. Leagănul se mișca Înainte și Înapoi, scârțâind pe lanțul său ruginit, și era ca În cântecul acela vechi de copii: Micul Jack Horner stătea Într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era foarte mică și drăguță, era agilă și avea o culoare superbă. Avea niște piciorușe mici, cu care tot Încerca să se agațe de cârlig, și de atunci nu am mai folosit niciodată salamadre, deși le găseam foarte des. Nici greieri nu foloseam, tot din cauza felului În care se chinuiau când Îi băgai În cârlig. Pârâul străbătea o pajiște și În iarba uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de zile zarzavaturi, și despre mobilele din lemn de brad, bine lustruite, despre vesela de Lugdunum pe care soțul ei o cumpărase pentru ea și de multe alte lucruri. Sufla un vânticel cald, ce mângâia frunzișul copacilor. Țârâitul neobosit al greierilor se suprapunea peste murmurul încet și regulat al cascadei. Se plimbară o vreme pe lângă palisada șubrezită, pe ale cărei trunchiuri, în vreme ce vorbeau, Lidania își lăsa să alunece distrată degetele. Ascultând-o, Sebastianus o privea ca și cum ar fi văzut-o pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
De pe terasa aceea naturală putea să domine câmpia de dedesubt, presărată cu focurile taberei barbare. După-amiază, un vânt cald limpezise cerul și luna răsărise plină și perfect rotundă, martor mut în noaptea ce se întindea peste câmpie. Cântecul sutelor de greieri se auzea din toate părțile. în pasul liniștit al calului, fiul lui Reinwalt se apropie de el, cu privirea ațintită asupra taberei. Mabertus îl observă din semiîntuneric: îl vedea încruntat, cu siguranță rușinat de întoarcerea aceea dezonorantă. Cunoștea destul de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
omenești sărace și murdare. În dreapta, peste priveliștile strălucitoare, codrul albastru al Grumăzeștilor. Și spre miazăzi, triști în singurătatea înălțimilor, munții mari ai Horaiței. Stăteam jos pe o pelerină întinsă, cu care biruisem iarba înaltă și dârză. Nu se auzeau decât greierii și cosașii, țârâind a secetă, cei de aproape stăruitor și provocant, cei de departe discret și tainic, ca fâșâitul trist al unor beldii 1. Câteva clipe se amestecă și toaca măruntă a unei căruțe nevăzute de pe șoseaua din vale. Știam
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
am plecat: - Deseară, la masă la noi. O surpriză, pregătită de mine (și-mi arătă palmele roze ridicate într-o clipă de fulger), după ultima ediție a ilustrului tratat La bonne cuisinière1. Ținuta de... promenadă, pentru după masă, să ascultăm greierii și cosașii! Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
că nu trebuia să-și mai facă sânge rău intrând În vorbă cu unul sau cu altul, astfel că Începu să meargă tot mai des la cimitir. Acolo era liniște și pace. Păsările zburau ciripind de la o cruce la alta, greierii țârâiau În iarbă, melcii se târau pe pietre, lăsând În urma lor dâre luminoase ce aduceau atât de mult cu Calea Lactee, Încât sufletul bătrânei se Înfioră, cuprins de o bucurie fără margini. Gânduri dintre cele mai ciudate Îi zumzăiau În cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
am să te văd, a spus el. Mary și-a ținut răsuflarea așa de mult c-a luat-o cu amețeală. Pielea i se sensibilizase, așa că și cel mai delicat vânticel pârea s-o înțepe cu mii de ace. Ciripitul greierilor era asurzitor. Mary și-a ținut ochii deasupra taliei lui Drew, acolo unde pielea era netedă, iar mușchii jucau dedesubt, de parc-ar fi fost chiar o bucată de râu. Femeia a deschis gura, iar cuvintele s-au rostogolit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nins și a nins. Ce plăcut e totuși afară Scânteiază steluțe-ntre scoici Valuri stranii șoptesc chiar aici Pescărușii țipând mă-nfioară. Violoncelul durerii Urlă dintre munți furtuna și se-aude de departe Bubuind la miezul nopții marea în deliruri verzi Greierii ce nu știu somnul țârâiesc din strune sparte Luna varsă raze tulburi peste pomii din livezi Plânge-ncet jarul din sobă și se roagă în genunchi E împovărat de gânduri, trăiri strânse în mănunchi Spectrul zilei somnoroase își dă ultima
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
locul acela inefabil pulbere de suflet deasupra lumii noastre e noapte la margine de timp mă cuibăresc în aripi toată cu fruntea lipită de vis... licurici pentru zmei între mine și mine cresc fluturi din păpădie cerul tresare în rouă greierii înalță zmei licuricii dansează step pe umbre și eu alerg cu luna uitată în palmă căuș de vânt alb între mine și mine astăzi sunt noapte mâine curcubeu poimâine... un fel de om stingher Pacemaker pentru suflet Ca atunci când primăvara
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ele. Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Razele lui mă învăluie și soare devin! Memento Mă regăsesc la lumina lămpii într-o seară a greierilor. Eu și imaginea mea două umbre ce dispar, născându-se... Floarea de colț Când ai pierdut aproape totul s-a căscat o prăpastie uriașă și, brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori. Urma să descoperi că, având viață, ai totul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu mine, visează... Eu doar te privesc Cum părul pe umeri, îți pică; Îngeru-i sus și încă veghează Binecuvântând florile care cresc, Pe tocul ferestrei, risipă... E liniște acum, e liniște... Albesc perdele de zori Peste codrul poleit cu rouă; Greierii au terminat nunta-n miriște, Mâna ta și a mea ca niște surori Dorm înlănțuite, amândouă... Drumul ciudat... Pe drumul ce duce Spre plumbul de cer, Ard lumini sub cruce Visele-mi durute, Se roagă și pier. Lațurile sale Mărginind
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]