1,509 matches
-
comunicación, Barcelona, 1982; Introducción a la ontología de la cultura, Madrid, 1983; Autobiografie, Madrid, 1985; Breviario de cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
2002, 39; Geo Vasile, Sonetul italian, pasiunea de-o viață a poetului C. D. Zeletin, „Viața medicală”, 2002, 42; Dorin-Liviu Bâtfoi, Vremea în exces, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 869-871; Gheorghe Grigurcu, Un aristocrat livresc, VR, 2003, 1-2; Gruia Novac, Traseul unui destin sempitern, „Pagini medicale bârlădene”, 2003, 62-63; Vlad Sorianu, Un feeric spectacol de idei și emoții, ATN, 2003, 6. L. H.
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
e de amărât Bobocul cel urât. Rățușca cea urâtă-H Ch. Andersen Poposind la Hanul -Mare, Au cerut și de mâncare. Unul, zdravăn a mâncat, Altul, flămând s-a culcat. Dar la plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii gânsacului-George Coșbuc
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
carte, Din alte vremuri, îi apare în 1910. Colaborează la „Revista noastră”, „Ramuri”, „Calendarul «Minervei»”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Universul literar”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Secolul”, „Seara”, „Dimineața”, „Convorbiri literare” ș.a. A mai semnat N. Pralea, Ion Gruia, Barbu Lăutarul. Prezență consemnată sporadic în critica vremii, P. trece drept un autor al „tranziției” (E. Lovinescu), fără calități care să îl individualizeze sau să îl atașeze altei direcții decât sămănătorismului întârziat, pe care îl ilustrează într-o totală desincronizare
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
REACȚIUNEA LITERARĂ, publicație apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee de aur), Dem. Bassarabeanu, Eugen Constant, Vladimir Nicoară, Nichita Bradovan. În primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți
REACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
115; str. Buzoianu 38 A. 642. Brukar Bernhard, 6 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 74. 643. Berali Cornelia, 4 apartamente, București, str. Romulus 49. 644. Bogdanescu Ștefan, 4 apartamente, București, str. Lisabona 4; str. Dr. Marcovici 4. 645. Bella Gruia, 4 apartamente, București, str. Matache Dobrescu 17. 646. Beresteanu Sidoli, 2 apartamente, București, str. Stelea Spătarul 17, str. Șincai 14. 647. Botea Enache, si Bălașa, 10 apartamente, București, calea Dudești 260, 262. 648. Baverman Frederica, 2 apartamente, București, str. Logofăt
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
I. Sever, 4 apartamente, București, str. Sf. Ilie 10. 8473. Dinu Aurel, 5 apartamente, București, str. Elenă Matei Voevod 13. 8474. Dumitrescu Neofita, 4 apartamente, București, str. Agricultori 104 B. 8475. Florescu Ion, 3 apartamente, București, str. Călărași 278. 8476. Gruia V. I. Elenă, 3 apartamente, București, str. Ț. Masaryk 1. 8477. Grigorescu I. George, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 15, Naum Muscel 8. 8478. Niculescu Constantin, 5 apartamente, București, str. Părintele V. Lucaci 25, str. Viespari 50. 8479. Pantelimon
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar acțiunile lor apar deosebite în folclorul românesc
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări ce amintesc de basm. În cântecele bătrânești ale acestui ciclu dintr-o epocă mai târzie, Gruia (sau Ioviță în unele variante) vrea să se însoare cu fata cadiului, nepoata împăratului din Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu și bătrânul Novac, venit la timp pentru a-și
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu și bătrânul Novac, venit la timp pentru a-și salva fiul (sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai după ce, la sfatul împăratului, Anița îl îmbată, apoi
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai după ce, la sfatul împăratului, Anița îl îmbată, apoi e închis trei ani (în alte variante, șapte sau nouă ani), până când Novac trimite un corb să îl caute. Corbul îl află la închisoare, iar bătrânul Novac
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
închisoare, iar bătrânul Novac, travestit în călugăr, pleacă la Țarigrad. La refuzul turcilor de a-i da fiul, Novac recurge la șiretlicul cu galbenii aruncați pe jos la care se reped paznicii, și în acest timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]