904 matches
-
30 Fructe de cătină albă 25 Porumbele 30 Prune 30 Prune alsaciene 30 Scorușe 30 Măceșe 40 Cireșe amare 35 Alte cireșe 40 Afine 40 Boabe de soc 50 Zmeură 40 Caise 40 Căpșuni 40 Dude/mure 40 Merișoare 30 Gutui 50 Lămâi galbene și verzi 25 Alte fructe din această categorie 25 II. Fructe cu conținut de acid scăzut, cu pulpă sau cu aromă intensă al căror suc nu poate fi consumat în stare naturală Mango 25 Banane 25 Guava
jrc5162as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90330_a_91117]
-
0,05(*) Migdale Nuci americane Nuci de anacard Castane comestibile Nuci de cocos Alune de pădure Macadamia Nuci de pecan Nuci de pin Fistic Nuci Altele (iii) POMACEE 1 (a) 0,3 0,02(*) Mere Pere 0,5 (t) (a) Gutui Altele 0,05 (*) (a) (iv) DRUPACEE 0,05 (*) 0,02(*) Caise 1 Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) 1 0,5 Prune Altele 0,01(*) 0,05 (*) (v) BACE ȘI FRUCTE MICI 0,5 (*) (a) Struguri de masă și
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
Lămâi 01131220-2 Portocale 01131230-5 Grepfrut 01131240-8 Tangerine 01131250-1 Lămâi verzi 01131300-7 Fructe, altele decât cele tropicale 01131310-0 Bace 01131311-7 Stafide de Corint 01131312-4 Agrișe 01131313-1 Căpșuni 01131314-8 Zmeură 01131315-5 Afine 01131320-3 Mere, pere și gutui 01131321-0 Mere 01131322-7 Pere 01131323-4 Gutui 01131330-6 Fructe sâmburoase 01131331-3 Caise 01131332-0 Piersici 01131333-7 Cireșe 01131334-4 Prune 01131340-9 Struguri 01131341-6 Struguri de masă 01131342-3 Struguri de vin 01131400-8 Măsline 01131500-9 Semințe de fructe 01132000-1 Plante pentru prepararea băuturilor 01132100-2 Boabe de cafea 01132200-3 Plante de ceai
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
de întreținere a pielii clorură de cetilpiridiniu ***[PLEASE INSERT F.EUR.NAME IN LATIN]*** Clorură de 1-hexadecilpiridiniu Agent antimicrobian/agent antistatic/agent dezodorizant/emulgator/agent tensioactiv/agent de condiționare a părului Chaenomeles Japonica Extract este un extract din semințe de gutui japoneză, Chaenomeles japonica, Rosaceae Emolient/agent de protecție a pielii Substanțe prezente în stare naturală, cretă Agent abraziv/agent absorbant/agent de opacifiere/agent de reglare a vâscozității/agent de afânare Chamaecyparis Obtusa Oil este uleiul extras prin presarea din
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
a pielii Aluminosilicat Agent abraziv/agent absorbant/agent de opacifiere Pyrus Communis Extract este un extract din fructe de păr, Pyrus communis, Rosaceae Agent de protecție a pielii/agent de întreținere a pielii Pyrus Cydonia Extract este un extract din gutui, Pyrus cydonia, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/calmant Pyrus Cydonia Seed este produsul constituit din semințe uscate de gutuie, Pyrus cydonia, Rosaceae Agent abraziv Pyrus malus este produsul constituit din cerurile din coajă de măr (Pyrus malus, Rosaceae) Emolient
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
lui Marin Sorescu denotă candoare și inocență. Unele dintre creațiile lirice din noul volum În luminișuri de cuvinte sunt de-a dreptul copilăriri, cu vetuste note duioase, asediate de epitete ori adjective edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
într-o zi Mărin Pătrașcu a venit „în vale” (centrul cătunului, unde se adună zilnic cei care nu au nimic altceva de făcut) mimând o mare îngrijorare. Interogat cu privire la pricina spaimei, el a răspuns că se teme că gutuiul său cel „mare și aplecat” este pe cale să se dărâme din cauza unui porc al său devenit imens care crescuse de mic împreună cu găinile și se obișnuise a se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cît și frunzele și florile, au multiple utilități terapeutice. Acționează asupra sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este format din 20-30 stamine, iar gineceul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară, alături de semințe și frunze. În stare naturală, gutuiul atinge înălțimi medii de 3-4,5 m (cu extreme între 1,5-6 m) și are un aspect robust și rustic de tufă cu mai multe tulpini, ce pornesc de la baza coletului. Coaja tulpinilor este sensibilă și poate fi afectată chiar
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
dintr-o gutuie pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în camera nupțială " ca primul sărut să nu fie dezagradabil" ("Întrebări romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-estică a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " măr de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei științific. Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de bucătărie romană a lui
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
var. porrum"). Plinius menționează un tip numit "gutuie de Mulvian", care se putea mânca crudă. Columella menționează trei tipuri, una dintre ele "mărul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat în "Grădina Hesperidelor"- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari. Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonă foarte propice, datorită temperaturilor mici ale verii care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. De asemenea au fost duse în
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora. Se cultivă mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și în bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina. Există patru specii înrudite cu "Cydonia", clasificate în alte genuri. Aceste specii sunt "gutuiul chinezesc" ("Pseudocydonia sinensis"), originar din China, și trei gutui ornamentali, originari din Asia, care au fost incluși în genul "Chaenomeles".
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În comuna Grindu
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
veritabil lăutar de modă veche, la care se adaugă cea mai frumoasă varianta interpretativa a unuia din marile cântece populare lăutărești: La Chilia-n port. Anul lansării: 2000, "Casă de discuri: Electrecord" 1. Inimioara, inimioara 2. Trei lamai și trei gutui 3. La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
Lămâi 01131220-2 Portocale 01131230-5 Grepfrut 01131240-8 Tangerine 01131250-1 Lămâi verzi 01131300-7 Fructe, altele decât cele tropicale 01131310-0 Bace 01131311-7 Stafide de Corint 01131312-4 Agrișe 01131313-1 Căpșuni 01131314-8 Zmeură 01131315-5 Afine 01131320-3 Mere, pere și gutui 01131321-0 Mere 01131322-7 Pere 01131323-4 Gutui 01131330-6 Fructe sâmburoase 01131331-3 Caise 01131332-0 Piersici 01131333-7 Cireșe 01131334-4 Prune 01131340-9 Struguri 01131341-6 Struguri de masă 01131342-3 Struguri de vin 01131400-8 Măsline 01131500-9 Semințe de fructe 01132000-1 Plante pentru prepararea băuturilor 01132100-2 Boabe de cafea 01132200-3 Plante de ceai
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Lămâi 01131220-2 Portocale 01131230-5 Grepfrut 01131240-8 Tangerine 01131250-1 Lămâi verzi 01131300-7 Fructe, altele decât cele tropicale 01131310-0 Bace 01131311-7 Stafide de Corint 01131312-4 Agrișe 01131313-1 Căpșuni 01131314-8 Zmeură 01131315-5 Afine 01131320-3 Mere, pere și gutui 01131321-0 Mere 01131322-7 Pere 01131323-4 Gutui 01131330-6 Fructe sâmburoase 01131331-3 Caise 01131332-0 Piersici 01131333-7 Cireșe 01131334-4 Prune 01131340-9 Struguri 01131341-6 Struguri de masă 01131342-3 Struguri de vin 01131400-8 Măsline 01131500-9 Semințe de fructe 01132000-1 Plante pentru prepararea băuturilor 01132100-2 Boabe de cafea 01132200-3 Plante de ceai
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
hibrizii similari) Portocale Pomelos Altele II. NUCI (curățate sau nu) Migdale Nuci de Brazilia Nuci de acaju Castane Nuci de cocos Alune Nuci de Queensland Nuci de Pécan Semințe de pin Nuci comune Altele III.FRUCTE CU SEMINȚE Mere Pere Gutui Altele IV. FRUCTE CU SÂMBURE Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) Prune Altele V. BACE ȘI FRUCTE MICI a) Struguri de masă și struguri pentru vin Struguri de masă Struguri pentru vin b) Fragi (alții decât fragii de
jrc4575as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89741_a_90528]
-
este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
(n. Radu Ovidiu Georgescu, 12 septembrie 1962, Iași) este un scriitor, traducător, publicist și matematician român. Autor al romanului "Clovnul din lemn de gutui", penru care i-a fost decernat Premiul Nemira pentru proză pe anul 1997, trăiește din 2003 în S.U.A. fiind conferențiar universitar în domeniul matematicii. Absolvent al Colegiului Național Mihai Viteazul din București, promoția 1981, Radu Jörgensen a studiat Geologie și
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]