2,577 matches
-
conferă legitimitate politică majorității statelor lumii. Monarhiile sunt depășite, iar dictaturile discreditate. Pînă și dușmanii declarați ai democrației îi împrumută cel puțin retorica și îi imită ritualurile, ceea ce înseamnă că democrația pare să fi cîștigat disputa cu alte forme de guvernămînt. Pentru mulți însă, ea a devenit mai mult de atît: a devenit un mod de viață. Ceea ce este cu adevărat nou și distinct în capitalismul de astăzi, arată autorul, nu este faptul că e global, informațional sau tehnologic aceste trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unei „sfere separate”, cea a reproducerii, sarcinilor domestice și îngrijirii copiilor, atâta vreme cât femeile rămân needucate, incapabile să-și controleze corpurile și nu sunt recunoscute ca cetățeni egali cu bărbații, democrația, chiar dacă există sub forma unor alegeri competitive regulate, a unui guvernământ constituțional și a răspunderii guvernului în fața alegătorilor, este mai mult un ideal anunțat decât o realitate. Însă schimbarea regimurilor de gen într-o societate nu este o sarcină ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
retorică neoliberală care, în mod ironic, încearcă să separe economia de politică, pentru ca fiecare să fie independentă la nivel fundamental. Corporațiile transnaționale, prea puțin legate de un teritoriu național, alcătuiesc principalele motoare de producție. Însă neoliberalismul necesită anumite funcții ale guvernămintelor, funcții care pot fi îndeplinite și de dictatori militari sau de junte, de state „subțirel” democrate, ba chiar, într-o anumită măsură, și de regimuri socialiste sau comuniste. Neoliberalismul cere ca guvernele să permită circulația liberă a capitalului și a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
să creeze presiuni pentru mai multă egalitate și pentru includerea tuturor membrilor societății. O dată cu industrializarea de la începutul secolului al XIX-lea - și cu înflorirea gândirii liberale, cu Revoluția Franceză și cu ridicarea clasei comercianților -, noțiunile de „egalitate”, „drepturi individuale” și „guvernământ împuternicit de «popor» și răspunzător în fața acestuia” au început să capete legitimitate. În Europaxe "Europa", multe monarhii au evoluat, în mod inegal, înspre democrații constituționale în secolul al XIX-lea. Inițial, acestea îi recunoșteau drept cetățeni numai pe bărbați. Cercetările
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
idealului suveranității teritoriale” a statului național modern. Așa-numitul sistem tip Philadephia este diferit de primul și a fost mai puțin studiat de specialiștii în relații internaționale. Conform acestui model, suveranitatea e împărțită între două sau trei niveluri diferite de guvernământ în cadrul aceluiași teritoriu. Acest din urmă sistem e cunoscut în afara relațiilor internaționale sub numele de „federalism”. La fel de cunoscut este și faptul că multe dintre „noile societăți” au ales federalismul. În Statele Unitexe "Statele Unite", ideea de federalism se potrivea idealului de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
puțin reprezentate de fondatorii Statelor Unite și ai Australiei, aceștia fiind cel mai adesea proprietari (Denoonxe "Denoon, D.", 1983, capitolul 1). În vreme ce guvernul central se ocupa de relațiile externe, guvernele statale aveau în grijă cea mai mare parte a relațiilor dintre guvernământ și lumea afacerilor, inclusiv întreprinderile internaționale de minerit sau de manufacturare (Bellxe "Bell, S.", Headxe "Head, B.", 1993). Guvernarea centrală coordona relațiile de muncă, acestea presupunând stabilirea unui salariu centralizat mai curând decât negocierile colective. Prin contrast, în Statele Unitexe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
manufacturare (Bellxe "Bell, S.", Headxe "Head, B.", 1993). Guvernarea centrală coordona relațiile de muncă, acestea presupunând stabilirea unui salariu centralizat mai curând decât negocierile colective. Prin contrast, în Statele Unitexe "Statele Unite", întreprinderile aveau de-a face cu toate nivelurile de guvernământ. Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" a urmat exemplul Marii Britanii, alegând un sistem unitar, dar, chiar și în cadrul acestui model, guvernele statale au jucat un rol important în relațiile cu întreprinderile. Strategiile politice feministetc "Strategiile politice feministe" Femeile, atât europencele, cât și indigenele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sau agricultură și asupra resurselor oceanice și extraatmosferice. Situația dezastruoasă a Africii poate fi explicată, în mare parte, prin acest dezechilibru fundamental dintre categoriile de putere dominante și periferia capitalismului global. Contradicțiile interne (etnicizarea artificială a conflictelor, corupția, sistemele de guvernământ slabe, serviciile publice neadecvate etc.), descrise pe larg de analiști superficiali, sunt doar vârful aisbergului. Cauzele adânci ale proastei guvernări trebuie căutate în altă parte, mai exact în structura și modul de funcționare ale relațiilor internaționale și regionale. Globalizarea și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
inima Mexicului, leagănul mișcării de independență care a desprins statul de Spania în 1810. Începând cu anii ’20, a fost punctul de pornire al mișcărilor politice de independență și al elitei antreprenoriale care se opune guvernului central și partidului de guvernământ, Partidul Revoluționar Instituționalxe "Partidul Revoluționar Instituțional" (PRI), cu sediul în Ciudad de Mexico. În anul 2000, fostul guvernator al statului Guanajuato, Vicente Fox, a fost cel care a înfrânt PRI, partidul care dominase Mexicul vreme de 71 de ani. Guanajuato
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
oficiali) și 10% (o femeie din 10 consilieri de rang superior) din posturile decizionale importante (Ministry of Political Affairs II, 1995, p. 201). Puține femei au avut norocul de a fi alese să ocupe poziții de conducere în cadrul partidului de guvernământ, prezența lor în asemenea funcții fiind în mare măsură simbolică și de scurtă durată, mai ales că le lipsesc deprinderi importante, cum ar fi strângerea de fonduri în scop politic 5. Liderele partidelor au fost deseori excluse de cultura masculină
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
feministe și nu a avut un mecanism de punere în practică (Choixe "Choi", 1998). În cazul legii privind egalitatea de șanse la angajare este vorba despre un text adoptat în grabă de Adunarea Națională și menit să aducă partidului de guvernământ victoria în alegerile prezidențiale (Choxe "Cho", 1988, p. 3). Totuși, aceste modificări legislative asigură cadrul în care s-ar putea realiza reforme legislative și schimbări politice. Concluziitc "Concluzii" În Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud", femeile au fost slab reprezentate în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Curs 2. Noțiuni generale despre drept. Dreptul constituțional - ramură a dreptului public. Conceptul de instituție politică. Seminar 1. Introducere în studiul dreptului constituțional Curs 3. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de evaluare și a tematicii de seminar. Curs 2. Noțiuni generale despre drept. Dreptul constituțional - ramură a dreptului public. Conceptul de instituție politică. Curs 3. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu a fost finalizat în timpul primului curs). Moderarea activității de seminar se poate face individual sau în echipe formate din maximum trei studenți. CURS 3 Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ 1) Conceptul de stat și procesul formării statelor moderne în spațiul european Din punct de vedere semantic, cuvântul stat vine din verbul latin statuo = a pune, a așeza, a întemeia. Sintagma Status civitas în Imperiul Roman exprima modul de guvernare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
exprimă modul de constituire și exercitare a puterii, de organizare și conducere a societății prin stat; exprimă modul de organizare a conținutului puterii, structura internă și externă a acestui conținut; forma de stat este analizată sub trei aspecte: forma de guvernământ; forma structurii de stat; regimul politic. Aceste aspecte sunt strâns legate și condiționate unele de altele. poate apărea sub o întreită înfățișare în funcție de criterii distincte; există trei criterii: 1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este o opțiune politică, care este rezultatul unui referendum popular. 4) Structura de stat Din punct de vedere conceptual, structura de stat reprezintă modul de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
singură cetățenie a populației sale, o singură capitală). Din perspectiva dreptului constituțional, statul federal reprezintă o varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
varietate de state membre, fiecare având teritoriul său, populația sa, organizarea politică (parlament, guvern, instanțe judecătorești, servicii publice etc.), capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituție nouă: odată cu formarea unui stat nou. Apariția unui stat este un proces politic de o mare complexitate, care impune adoptarea unor dispoziții cu caracter politico-juridic solemn prin care se reglementează caracteristicile esențiale ale teritoriului, structura de stat, forma de guvernământ, regimul politic, se consacră existența unei anumite populații pe teritoriul respectiv, se prevăd principiile, normele și organismele de exercitare a puterii suverane, drepturile și îndatoririle cetățenești. Constituția reglementează ansamblul relațiilor sociale fundamentale.<footnote Aceste dispoziții sunt stabilite în Constituție sau
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Art. 152: (1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. (3
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a preveni un eventual abuz al puterii legislative, care s-ar lăsa tentată să voteze o lege, să-și impună punctul de vedere în mod discreționar asupra unei puteri, dar și asupra poporului, care este destinatarul legii. În formele de guvernământ monarhice, regele sancționează (aprobă) legile. În republici se utilizează procedura promulgării. Promulgarea echivalează cu o autentificare a legii. Prin actul promulgării, legea devine executorie, capătă forță juridică. După promulgare, legea este publicată într-o colecție oficială care cuprinde în ordine
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
membru al populației care locuiește într-un anumit stat, să se manifeste politic, adică să voteze și să fie ales în organe reprezentative ale puterii sau ale administrației publice, sau să ocupe înalte funcții și demnități publice în aparatul de guvernământ. Cetățenia este definită ca fiind apartenența politică și juridică a unei persoane la un anumit stat. Apartenența unei persoane la un anumit stat nu exprimă o legătură unilaterală, ci una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
administrației publice. Anunțarea obiectivelor cursului, a bibliografiei necesare, a metodelor de evaluare și a tematicii de seminar. Noțiuni generale despre drept. Conceptul de instituție politică. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Curs 2. Noțiuni generale despre drept. Dreptul constituțional - ramură a dreptului public. Conceptul de instituție politică. Seminar 1. Introducere în studiul dreptului constituțional Curs 3. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de evaluare și a tematicii de seminar. Curs 2. Noțiuni generale despre drept. Dreptul constituțional - ramură a dreptului public. Conceptul de instituție politică. Curs 3. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]