12,775 matches
-
din Convenție referitor la retroactivitatea dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale, reținând opinia Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, dar și realizând o analiză a doctrinei românești. Fără a-și asuma o reapreciere a caracterului normelor ce guvernează instituția prescripției, dar având această viziune de ansamblu, Curtea Constituțională, atentă la stadiul evolutiv al dreptului penal la nivel european, a decis că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, relativ la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin.
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
italiană în care prescripția aparține dreptului penal substanțial, Curtea a ridicat la nivel de principiu faptul că legile privind prescripția nu stabilesc pedepse sau infracțiuni, ci pot fi considerate simple condiții prealabile de examinare a cauzei, fiind astfel legi procedurale guvernate de principiul tempus regit actum, nu de principiul aplicării legii penale mai favorabile garantat de art. 7 menționat. În ultima hotărâre (paragraful 64), această optică a Curții Europene a Drepturilor Omului a fost relevată și cu prilejul analizei legislației române
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
submina însuși spiritul art. 7 (inaplicabil în această materie), astfel cum s-a menționat în opinia separată concordantă formulată de o parte dintre judecători. Dincolo de inaplicabilitatea dispozițiilor art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în situația normelor care guvernează prescripția răspunderii penale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conturat, prin hotărârile Alikaj împotriva Italiei (2011) în paragrafele 108 și 111 și Cestaro împotriva Italiei (2015) în paragraful 225, ideea că mecanismul prescripției poate fi apreciat ca fiind contrar art.
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
și de cerințele impuse de respectarea actelor Uniunii Europene și de îndeplinirea obligațiilor asumate de statul român în materia pedepsirii infracțiunilor grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție în general. Considerând că normele care guvernează efectul întreruptiv de prescripție sunt de imediată aplicare, se constată că orice act de procedură întocmit în intervalul de timp situat până la data de 25 iunie 2018 - data publicării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a produs efectul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
arătat că doctrina din unele țări consideră prescripția o instituție de drept procesual, indiferent unde este situată reglementarea ei - în Codul penal sau în Codul de procedură penală -, astfel încât prescripția este supusă regulii aplicării imediate a legii noi, ce guvernează aplicarea în timp a normelor de procedură, în timp ce în alte state europene doctrina apreciază că prescripția aparține dreptului substanțial. Curtea a reținut că există și o a treia soluție doctrinară, care admite caracterul mixt al prescripției, ca instituție
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
reluată în contextul pronunțării Deciziei nr. 297/2018, prin care s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrise sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“ din cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal. Curtea Constituțională a reținut că răspunderea penală este guvernată, alături de principiul legalității incriminării și pedepsei și cel al caracterului personal, de principiul prescriptibilității, potrivit căruia dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
părților în acest sens și neîndrituind instanța de control judiciar să dispună, din oficiu, măsura trimiterii spre rejudecare. ... 76. Din această perspectivă, în aplicarea principiului fundamental al legalității care, în conformitate cu prevederile art. 7 din Codul de procedură civilă, guvernează procesul civil, prin raportare la particularitățile concrete ale litigiului pendinte, instanța de apel (de trimitere) poate pronunța doar una din următoarele soluții: de respingere a apelului ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea de respingere ca inadmisibilă a acțiunii
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, este legea care asigură cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice și care guvernează transferurile bunurilor din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular. Potrivit art. 361 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, transferul bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora se face prin
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
1 din 10 ianuarie 2014 a constatat încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la principiul legalității, în condițiile în care prin legea supusă controlului în acea cauză au fost încălcate principiile de bază stabilite prin legile-cadru ce guvernează domeniul în care legea a fost adoptată. Or, în prezent, așa cum s-a arătat la paragraful 47, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ este legea care asigură cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
fost adoptată. Or, în prezent, așa cum s-a arătat la paragraful 47, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ este legea care asigură cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice și care guvernează transferurile dreptului de proprietate din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular, astfel că nerespectarea prevederilor acesteia prin art. 1 din legea supusă controlului contravine art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 52. Referitor la obiecția de neconstituționalitate a prevederilor
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
art. 262 alin. (4) din Codul de procedură fiscală nu impun restituirea sumei cuvenite din valorificarea bunurilor ori din reținerile din poprire, ci creează doar o facultate în acest sens. De asemenea, în materia procedurii civile, restabilirea situației anterioare este guvernată de principiul ocrotirii bunei-credințe și de necesitatea asigurării securității și stabilității circuitului civil, observându-se că, și în acest caz, drepturile dobândite în mod definitiv de terții de bună-credință se mențin, rațiunea fiind aceeași și în materie fiscală. ... 28. În
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
legale; ... q) coordonează activitatea specifică privind elaborarea răspunsurilor la întrebările și interpelările adresate de membrii Consiliului conducerii Agenției. ... Secţiunea a 3-a Compartimentul audit public intern Articolul 34 Organizarea și funcționarea Compartimentului audit public intern (denumit în continuare C.A.P.I.) sunt guvernate de următoarele normative: Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
care se referă sunt diferite și, probabil au la bază informații din surse diferite, valorile acestora ar trebui să fie corelate. În acest context, două direcții de modificare legislativă devin necesare pentru restructurarea cadrului tehnic și a celui normativ care guvernează elaborarea și aprobarea documentațiilor de tipul Planurilor Urbanistice Generale (PUG). Prima este stabilirea clară a raportului între caracterul strategic și cel operativ al Planurilor Urbanistice Generale. Problema este evidentă atât în cazul orașelor mari din România, cât și, din ce
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
anacronism incompatibil cu principiul coerenței legislative. Aceasta constituie, totodată, o reglementare revolută, ce poate genera confuzii și care trebuie înlăturată, întrucât logica ansamblului legislativ este afectată în condițiile coexistenței unor prevederi discordante. Certitudinea juridică, precizia și claritatea ce trebuie să guverneze sistemul legislativ al unui stat sunt astfel periclitate (Decizia nr. 355 din 26 mai 2022, paragraful 29). ... 38. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
schimbările ce se produc în resursele economico-financiare (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). ... 15. Deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare
DECIZIA nr. 463 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265174]
-
acestei căi extraordinare de atac, determinându-i scopul și funcțiile, precum și, în legătură cu acestea, dar derivat din ele, atunci când a stabilit întregul conținut de detaliu al reglementării, în acord cu marile principii care, în dimensiune istorică, au guvernat această cale de atac în întreaga ei existență legală, deci atât la fondarea ei, cât și în evoluția ei ulterioară ca instituție juridică fundamentală. ... 157. Tot astfel devine evident și că modificarea adusă art. 497 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
mai poate constitui temei ulterior pentru suspendarea exercițiului acelorași drepturi. În acest context, nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp, pentru a se considera că este admisibilă declanșarea procedurii hotărârii prealabile. “ ... 32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIA nr. 461 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265195]
-
5 ani 2027 2027 ANMCS 119 Măsuri și indicatori de implementare a măsurilor Măsuri Indicatori Termen Instituții responsabile de implementare Resurse financiare 7.3.1. Elaborarea unui ghid care să formuleze: (i) un set de principii și competențe cheie care trebuie să guverneze interacțiunea personalului medical cu pacienții cu dizabilități; și (ii) recomandări de bune practici pedagogice pentru integrarea principiilor și competențelor formulate în educația medicală inițială și continuă. Ghid privind interacțiunea personalului medical cu pacienții cu dizabilități, elaborat 2022 ANPDPD MS Buget
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
mai poate constitui temei ulterior pentru suspendarea exercițiului acelorași drepturi. În acest context, nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp, pentru a se considera că este admisibilă declanșarea procedurii hotărârii prealabile. “ ... 84. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
paragrafele 45 și 48. Cu privire la sancțiunile contravenționale principale, instanța de judecată amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că acestea au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, fiind guvernate de principiul legalității, principiul proporționalității și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Instanța apreciază că și în cazul contravenției incriminate de art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, aplicarea sancțiunii contravenționale trebuie să aibă loc cu
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
căreia domeniul în care deține titlul de doctor nu poate fi asimilat domeniului militar este contrară Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, art. 3 din Legea educației naționale nr. 1/2011, care enumeră principiile ce guvernează atât învățământul preuniversitar și superior, cât și învățarea pe tot parcursul vieții din România, precum și art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează principiile sistemului de salarizare. ... 9. Totodată, consideră că nu se face aplicarea Deciziei Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
«Sector_Judet» , cod poștal «Cod_Poștal» , telefon: «Telefon_Mobil» , fax: «fax» , e-mail: «email» ... – Pentru MMAP: București, Calea Plevnei nr. 139, cod poștal 060011, sector 6, telefon: 0725 978009, e-mail: dgpnrr@mmediu.ro ... Articolul 19 Legea aplicabilă Contractul de finanțare se interpretează și este guvernat de legea română. Articolul 20 Transparență Părțile sunt de acord ca următoarele date să fie publicate, fără a se limita la acestea: denumirea coordonatorului național, denumirea coordonatorului de reforme și/sau investiții, denumirea componentelor, denumirea proiectului, valoarea totală a finanțării acordate
GHID SPECIFIC din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266053]
-
ce rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție prin prisma inexistenței vreunei distincții și a felului competenței Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în raport cu cauzele acesteia și participarea procurorilor și asigurarea respectării garanțiilor părților și principiilor ce guvernează procesul penal, în fața judecății, astfel încât încalcă standardele stabilite de instanța de contencios constituțional. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, anterior citată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
că stabilirea amenințărilor la adresa securității naționale prevăzute la art. 3 lit. n)-p) din Legea nr. 51/1991 se încadrează în marja de apreciere a statului român, noile amenințări au un scop legitim, fiind instituite ca urmare a realităților care guvernează spațiul cibernetic, realități care în lipsa unei protecții legale adecvate pot aduce atingere funcționării statului, ordinii constituționale, infrastructurilor cibernetice critice și, implicit, exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale de către cetățenii acestuia, acestea fiind, totodată, proporționale cu scopul legii criticate, acela
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]