1,720 matches
-
și deci, ultimavia usque ad ultimum spiritum care, nu numai că au scris (elaborat și formulat) fără săși fi primit obișnuitele drepturi de autor, dar, în plus, au mai și pus din buzunarul lor golit (de măsurile inumane luate de către guvernanții vremelnici și meschini, prin care iau privat de drepturile lor elementar de legitime, la pensie); cu un anumit, dar salutar totuși, sprijin financiar din partea unor sponsori (înzestrați cu un avansat și lăudabil spirit civic); cu încurajările generoase, insistent primite din partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
recupera tot ce s-a pierdut. I.T.". Nu am să uit niciodată această rezoluție aprobativă și mobilizatoare; mi-a încălzit inima când am citit-o. Aș vrea ca, și în zilele noastre, să mai văd un asemenea mesaj, după ce actualii guvernanți au cedat din ceea ce mai rămăsese, în loc ca România să recupereze ce i s-a luat; cât despre inițiative diplomatice? Pe arena internațională, România s-a mișcat cu mai multă dezinvoltură decât celelalte state din blocul sovietic, dar și decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la dispoziția capitalului străin care le va pune în valoare și va deschide piața pentru produsele altor state, dar roadele nu le vom culege noi, ci alții; ca și în trecut; în acest fel, devenim dependenți de ei, inclusiv de guvernanții ei. O asemenea perspectivă trebuie să ne dea serios de gândit, iar diplomația română trebuie să se afle în prima linie în această privință. România nu va mai fi niciodată ceea ce a reprezentat ea în viața internațională de titular al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pe Dunăre care face parte integrantă din teritoriul nostru, se transportă combustibil nuclear, că din debitul ei se scoate apă deviată în canale din Ucraina canal Bîstroe și se pune în pericol Delta Dunării și altele asemenea; se pot deroba guvernanții noștri de la o asemenea răspundere? Egalitatea în drepturi a statelor care sunt părți la un tratat internațional, respectiv fac parte dintr-o organizație internațională, constituie, desigur, regula fundamentală în Dreptul internațional. Cu toate acestea, regula cunoaște unele abateri (acomodări la situația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca, în ceea ce privește Dunărea, să fie tratate ca și cum s-ar afla sub protectoratul Federației Ruse? Dar, de crearea unei asemenea situații bizare de hocus-pocus, împotriva logicii și a bunului simț nu sunt lipsiți de răspundere așa cum vom arăta mai jos nici guvernanții (cei în drept) din România (care, amețiți de suficiență și tipică mediocritate, se umflă gată să plesnească de atâta îngâmfare că sunt mari, când este vorba de sacra lor menire). Cineva mai glumeț (hâtru) ar putea replica, într-un impuls
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
noastre diplomatice cu Republica Federală a Germaniei, în 1967, problema nu a fost ridicată). Nu pot să nu remarc faptul că, în vreme ce Principatele Române s-au folosit de concurența dintre Marile Puteri, spre a-și afirma poziția de stat riveran, guvernanții noștri, pentru motive care ar trebui, totuși, să fie cunoscute (dezvăluite), se simt bine în rolul de amfitrioni pentru Federația Rusă, ducând în derizoriu șansele de a fi stăpâni pe ceea ce ne aparține de drept. Și mai simptomatică mi s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
argumente, purtam discuții și altele); mă temeam, pe baza experienței pe care o aveam, că mă zbat în zadar cu morile de vânt (era un fel de vae victis, o fatalitate). Dar chiar ca România să renunțe în fapt (neaveniții guvernanți care ne-ar fi făcut un serviciu, dacă nu s-ar fi proțăpit pe funcții) la șansa care se ivise, de a scăpa de împilatorul de o jumătate de secol și să mențină pentru succesoarea Rusiei Federația Rusă privilegiul ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ceaușescu, inexistența unei opoziții coagulate cu un program clar de guvernare, înființarea Frontului Salvării Naționale și transformarea sa în partid politic au fost printre factorii care și-au pus amprenta asupra evoluțiilor ulterioare. Continuitatea discursului populist și naționalist practicat de guvernanți, în special de către politicienii aparținând fostei nomenclaturi, a ridicat numeroase semne de întrebare asupra viitorului democrației românești. Au existat și momente în care se prefigura o restaurare a regimului autoritar. În iunie 1990, în cursul primei mineriade în București, atunci când
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
degete, nu știu să vorbească corect limba română, se uită că vițelul la poarta nouă când le pui în mână un proiect de execuție sau le dai să rezolve o problemă tehnologică”. ,,De asemenea, pentru că în perioade de tumult politic guvernanții să nu facă abuz de legi, ordonanțe și hotărâri de guvern, s-a decis în anii ’70 că în trei ministere esențiale să nu se schimbe miniștrii mai devreme de patru ani, iar aceștia să fie numai tehnocrați, în niciun
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sztoyai, la 10 septembrie 1940, ca n-a fost ușor să fie siliți romanii să cedeze un teritoriu atât de mare, "dar..., dacă puterile Axei pierd războiul..., aceste revizuiri devin nule". Conștiența asupra fragilității acestor acte dictatoriale, împărtășită și de guvernanții celorlalte state participante la rapturi, se baza pe o realitate. Se știa din toate rapoartele secrete ale observatorilor diplomatici de pe pământurile românești ca românii înșiși priveau cesiunile teritoriale numai ca pe niște acțiuni temporale. Istoria a arătat ca românii au
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității populației și în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar trebui să le întrunească instituțiile politice: adaptabilitatea la cerințele vieții sociale și la mentalitățile politice ale noilor generații de guvernanți și guvernați; asigurarea funcționalității coerente a actului de guvernare; adaptabilitatea la cerințele managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere a armoniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote>. Această idee a fost preluată de Marx, potrivit căruia statul este un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională și nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice), organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances), prevăzute în Constituție. footnote>. Constituția este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. 5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent își continuă procedura în noul parlament. Dispozițiile acestui articol răspund exigențelor generale ale democrației constituționale, în virtutea cărora guvernanții trebuie să fie aleși la intervale regulate de timp, asigurând astfel exercitarea suveranității naționale de către popor, în conformitate cu voința acestuia. În condițiile în care Constituția României consacră două Camere parlamentare egal legitime, este normal ca durata mandatului acestora să fie identică
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
că nu se încadrează în nobilele mișcări actuale: arta e legată de viața actuală etc. Ce să fac? Să las să continue până la Crăciun și să încetez? Să continui, degringolând, batjocorind un nume? Apoi social-dem[ocrații] s’au unit cu guvernanții, formând un singur partid; la școală, ca pe vremea legionarilor, teroare. Tu fii prudentă acolo. Te rog. Câtă vreme ne putem scrie, putem trăi. Mi-e gândul numai la tine și trăesc pentru că te iubesc și te aștept. Mammy II
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
neexperimentații ei beneficiari. Includerea, adică, În programele economice și administrative ale partidelor care se află În parlament și a „problemei naționale”, o „temă”, e drept, maculată de grotesca politică finală a lui Ceaușescu și ocolită de vârfurile intelectuale sau de guvernanții efectivi, de vreo 15 ani, În frunte cu dl Iliescu, care militează mai nou pentru un fel de „socialism de tip suedez”, uitând că avem foarte puțini „suedezi” prin părțile noastre! O nouă „unitate”, care, desigur, pare Încă o dată utopică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]