1,049 matches
-
Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în ziua de azi!". Următoarea întâlnire cu Hatmanul Tobă avea să se petreacă în cu totul alt decor: pe strada Gheorghe Manu din București. Ofițerul era îmbrăcat civil, cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
din București. Ofițerul era îmbrăcat civil, cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar fi bine să uite că l-a întâlnit. "Ai să mai auzi de Tobă Hatmanul!"8. După instaurarea regimului comunist, Hatmanul avea să facă mulți ani de închisoare și deportare în Siberia. În cele din urmă a fost pus în libertate și lăsat chiar să plece în Germania, de unde avea de ridicat importante sume de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar fi bine să uite că l-a întâlnit. "Ai să mai auzi de Tobă Hatmanul!"8. După instaurarea regimului comunist, Hatmanul avea să facă mulți ani de închisoare și deportare în Siberia. În cele din urmă a fost pus în libertate și lăsat chiar să plece în Germania, de unde avea de ridicat importante sume de bani. Comuniștii își luaseră măsuri de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
beneficiarul" unor grele condamnări politice 9. Această poveste are un epilog trist. După moartea lui Tudor Greceanu (în 1994), soția lui, bolnavă de scleroză în plăci, avea să piară într-un incendiu, provocat în aparență chiar de ea. O dată cu fiica Hatmanului Tobă au ars și mai multe hărți militare, păstrate de la tatăl ei, care detaliau pozițiile partizanilor sovietici din Crimeea, în timpul războiului, lagărele sovietice prin care trecuse și ascunzătoarea unui tezaur capturat de la partizani. Să fi fost, acest incendiu, doar un
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fiindcă fusese legionar ". Asta nu am știut. În tot cazul, erau o familie admirabilă. Arșavir era din generația mea, toți cei trei frați de altfel, și aparțineam cu toții acelei epoci fascinante, în care a curs tinerețea noastră ". 7 Ioan Tobă Hatmanul s-a născut la 10 iulie 1903 în comuna Zăvoaia, jud. Brăila. Pe frontul de Est s-a dovedit un ofițer excepțional, sovieticii punând un preț pe capul lui. 23 august 1944 îl prinde în Germania, la un curs de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o condamnare la moarte. Petrece ani grei de detenție în Siberia, apoi se reîntoarce în România. De pe urma sa, a rămas un foarte interesant jurnal, scăpat ca prin urechile acului de perchezițiile și confiscările Securității, făcute inclusiv în anii '70, când Hatmanului i s-au confiscat diverse acte, fotografii și Crucea de Fier. 8 A mai existat și o a treia întâlnire a Marianei Drăgescu cu Ioan Tobă: la restaurantul "Montijo" din Paris, în compania altor câțiva ofițeri români și a unei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
diverse acte, fotografii și Crucea de Fier. 8 A mai existat și o a treia întâlnire a Marianei Drăgescu cu Ioan Tobă: la restaurantul "Montijo" din Paris, în compania altor câțiva ofițeri români și a unei tinere franțuzoaice, pe care Hatmanul i-a prezentat-o zâmbind ușor ironic: "Fiica mea". 9 Pentru mai multe amănunte despre celebrul pilot, vezi Tudor Greceanu, Drumul celor puțini. Amintirile unui aviator, ediție de Martha Greceanu, Editura Eminescu, București, 2000, passim. 10 Laelius Popescu, Un exemplu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
porni, scotea o iconiță cu Maica Domnului, o așeza în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele ale Marianei Drăgescu, este ofițerul de cavalerie Ioan Tobă, poreclit "Hatmanul", un personaj cu totul special. "Pe Ioan Tobă Hatmanul, care comanda în Crimeea un escadron de vânători de partizani, îl cunoscusem în 1940, la Rădăuți, unde locuia împreună cu familia, soția și fiica lui viitoarea soție a lui Dido Greceanu. Pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele ale Marianei Drăgescu, este ofițerul de cavalerie Ioan Tobă, poreclit "Hatmanul", un personaj cu totul special. "Pe Ioan Tobă Hatmanul, care comanda în Crimeea un escadron de vânători de partizani, îl cunoscusem în 1940, la Rădăuți, unde locuia împreună cu familia, soția și fiica lui viitoarea soție a lui Dido Greceanu. Pe vremea aceea, comandantul unității lui de cavalerie era colonelul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de partizani. Ne-a însoțit și Mariana Drăgescu". Maiorul Ioan Tobă venise la aerodrom și îi lansase Stelei neașteptata invitație: "Duminică, dacă nu zburați, și dacă vrea să vină și dumneaei, vă iau pe amândouă". Cu punctualitatea care îl caracteriza, Hatmanul s-a prezentat dumincă, însoțit de un alt ofițer. Pe drum, s-a petrecut un incident, despre care cele două protagoniste au amintiri care nu concordă perfect. În timp ce doamna Drăgescu evocă atacul care s-a produs la un moment dat
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cele două protagoniste au amintiri care nu concordă perfect. În timp ce doamna Drăgescu evocă atacul care s-a produs la un moment dat asupra vehiculului, ca pe o veritabilă ambuscadă, doamna Huțan-Palade îmi povestește că știa dinainte că era o farsă. Hatmanul i-ar fi spus chiar: "Să nu te sperii, pe drum o să se întâmple ceva. E o farsă de-a noastră". Pe când mașina urca spre baza de la Karasubasar a vânătorilor de partizani, s-au auzit focuri de armă. Automobilul a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a ajuns la destinație 2. "Am defectul că nu mă orientez bine. Am intrat, mi-aduc aminte, într-o cameră cu podele pe jos, nevopsite. Erau acolo niște aparate de radio-transmisie... Și îmi amintesc un detaliu straniu: se spunea că Hatmanul le tăia o ureche partizanilor comuniști pe care îi captura. Ei bine, am văzut acolo o sfoară, pe care erau înșirate aceste urechi tăiate... Le păstra ca pe niște trofee. Am trecut în altă cameră, cu o masă în mijloc
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
privilegiat stând de vorbă cu dumneaei 4. Note 1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră de către partizani, pe drumul către Karasubasar, era regizată. Plecarea de la aerodrom s-a făcut cu știrea comandantului, cum altfel?" 3 Despre Smaranda Brăescu, pe care a cunoscut-o bine tot
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aviator 20 Știrbey, Marina, aviatoare 18, 19, 24, 30, 46 Șuțu, Alexandru 54 T Tănase, Constantin, actor 32 Teodorescu, Mircea (Soto), aviator 86 Teodorescu, Paul, general, ministru 45 Thomas, Virginia (Tommy), aviatoare 48, 51, 82 Tilly, familie 30 Tobă, Ioan, "Hatmanul", ofițer 9, 25, 26, 69, 70 Tudor, Sandu (ieroschimonahul Daniil de la Rarău), jurnalist, aviator, poet, călugăr 44 Tulea, Sorin, aviator 35 U Ursu, Gh., aviator 45 V Valvarie, aviator 21 Vasiu, aviator 79 Vizanty, Dan, aviator 84, 85, 86 Vlaicu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
trimiși la Paris ca să vadă și să se instruiască Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu; sub directoratul lui Ioan Ghica, Vasile Alecsandri apare victorios. George Marianu face să i se joace comedia de salon După despărțenie, Frédéric Damé prezintă drama istorică Hatmanul Drăgan, literatura dramatică originală începe să se afirme. La Teatrul Național este acum o reînnoire, deși bătrânul Millo apare din nou, numai steaua lui Pascaly intră din ce în ce mai mult în eclipsă. Cu încetul se ridică acum în teatru: Aristizza Romanescu, Dăneasca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
etc., Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și Hatmanul (Cazacii și polonii) de Paul Déroulède, reprezentate în toamna anului 1881, nu s-au bucurat de o prea bună primire din partea publicului (Massoff, op. cit., pp. 117-118); pregătită tot pentru această stagiune premiera localizării realizată de Al. Odobescu și G. Ionnescu-Gion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu a avut Salî. Ei, da’ iscălitura lui vodă și a marilor boieri n-o pui la socoteală părinte? Aici ai dreptate, fiule, pentru că pe lângă vodă sunt ceva boieri mari: Miron Costin vel vornic, Solomon Bârlădeanul vel logofăt, Neculai Racoviță hatman, Toderașco Iordache vel spătar, Apostolache vel ceașnic, Alexandru Ramandi vel ușier...Numai că acestea nu țin de foame... Drept-îi, părinte dar ale cui or fi astăzi aceste case? Apoi nici în mâinile lui vodă casele nu au stat mai mult
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
carte a domnii meli pentru niște casă...ce sînt pe Ulița Strîmbă, carii le-au cumpărat răpăusatul părintele domnii meli de la Vasilie ce-au fost jicnicer mare, ginerile lui Vasilie Gheuca ce-au fost vistiernic mare. Deci, fiindu dumnealui Antioh hatmanul cumnatul lui Vasilie Gheuca vistiernicului, cădzutu-i-s-au dumisali a li cumpăra”. Parcă am mai întâlnit noi asemenea întâmplări, părinte. Cum se cheamă acest drept pe care îl avea - în cazul de față - Antioh hatmanul? Acesta e dreptul sfânt de preemțiune pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost vistiernic mare. Deci, fiindu dumnealui Antioh hatmanul cumnatul lui Vasilie Gheuca vistiernicului, cădzutu-i-s-au dumisali a li cumpăra”. Parcă am mai întâlnit noi asemenea întâmplări, părinte. Cum se cheamă acest drept pe care îl avea - în cazul de față - Antioh hatmanul? Acesta e dreptul sfânt de preemțiune pe care nu are nimeni voie să-l încalce - nici chiar vodă, după cum vezi - fiule. Tot așa s-a întâmplat și cu casele de acolo, care au fost cumpărate de „Mariia slugeroaie” de la „Racoviți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
boierilor celor mari, am mersu la un locu di casă, a lui Ioniță căpitanul și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au dat pe sama Ghinei neguțitoriul”. „Neguțitoriul Ghinea” nu este singurul care ajunge stăpân pe case din Ulița Mare, fiule. Asta o aflăm din mărturia de la 12 martie 1662 (7170) a marilor boieri privind o datorie a lui Gavril hatmanul către Duca vistiernic, în care se spune: „Fiindu datori și dumisali, fratelui nostru, Ducăi visternicului,...deci...neavând de unde să dea acei bani...ce au dat casile unchio-seu, lui Gavril hatmanul...cu pivniți de piatră și cu loc cu tot ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
7170) a marilor boieri privind o datorie a lui Gavril hatmanul către Duca vistiernic, în care se spune: „Fiindu datori și dumisali, fratelui nostru, Ducăi visternicului,...deci...neavând de unde să dea acei bani...ce au dat casile unchio-seu, lui Gavril hatmanul...cu pivniți de piatră și cu loc cu tot ce sântu pre Ulița Mare...Pentru-aceea...noi...am făcut acestu adivărat zapis al nostru...să aibă dumnealui a-și face direse domnești”. Am uitat să-ți atrag atenția, fiule, că lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri, când au vinit Galga soltan cu oștile tătărăști și cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul căzăcescu cu oștile de Zaporojie și au prădat și au arsu pămîntul nostru, de la apa Nistrului pînă la munte, și au arsu tîrgul nostru Iașii, și tîrgul Suceava și svînta Mitropolie”. Iar am rămas de căruță, sfințite părinte... Nu te
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Chiriiac, și surorii noastre, Alexandrei”. Și ce martori a avut la această vânzare! Tot unul și unul: „Unchiul nostru dumnealui Toma Cantacuzino mareli vornic de łara de Gios, și Ion Prăjescul marele vornic de łara de Sus, și Ilie Șeptilici hatmanul Sucevei”. Ei, dar următoarea afacere pe care o scrie în zapisul din 2 iulie 1669 (7177) nu o face cu oarecine, ci chiar cu doamna Dafina, soția răposatului Istratie Dabija voievod. Și scrie el în zapis: „Adecă eu, Vasilie Ureche
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu trebuie să le ude? Trebuie.Și unde să facă o trebușoară ca asta dacă nu la o crâșmă? Uite că tocmai mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]