2,407 matches
-
ci a Îndrăznit să călătorească dincolo de ea, unde a Întâlnit un altul, la fel de izolat dar și oleacă altfel. Cu care s’a amestecat, fie doar adoptând, prin tentația noutății, cine știe ce obicei al aceluia. Tot entropie e și omogenizarea asta. Făcând haz de necaz, sunt convina că societatea românească e una antientropică, adică bună, virtuoasă. Cum altfel aș Înțelege gestul de a Împăca capra cu varza, adică democrația cu libertatea ei de mișcare, pe gustul restului lumii, cu dictatura, sub masca lipsei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două zile am primit răspunsul la scrisoare și ne-am bucurat cu toții de multele vești bune și ne-am întristat că ai nemulțumiri cu stomacul. Ceaiurile sunt la putere și pe lîngă tradiționala pojarniță îți recomand și gălbenelele. Ca să facem haz de necaz (fiindcă și eu beau ceaiuri) , mai ales că nu se găsește cafea, amintesc ce spune Hasdeu în Mișcarea literelor în Eși: „Nu vrei, frătică, să bei cafeaua sultanului, atunci bea ce ai” (sub. H.). Mă bucură vestea cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
confirmă asta din plin; se pare că, într-adevăr, a făcut o foarte bună impresie peste tot unde a fost”. La masă, alături cu Duduia și Urdăreanu, Mihai are o conversație și maniere de adult, susține o conversație cu mult haz. Numai cu tatăl său era ,,cam reținut”. Carol spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad, bun elev”, cu cele mai mari nădejdi de afirmare în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, p. 51. 1178 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 128. 1179 O asemenea soluție de repartiție echitabilă, pe care o reținem pentru caracterul său mai aparte, plin de haz, Robert Owen, un utopic englez, precursor al socialismului. Iată ce spune Fr. Engels în "Anti-Dühring": "Desigur, dacă lui Dühring i-ar fi trecut măcar prin mână lucrarea lui Owen, "Book of the new moral world", ar fi găsit exprimat acolo
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
să apară din nou și zidul curajului (care s-a numit mai târziu "zidul morții"). Unii spuneau că motociclistul acrobat n-a murit: s-a renunțat la acel spectacol pentru că era prea simplu, îl putea face oricine și nu avea haz decât pentru copii. Până când au apărut instalațiile electronice, bâlciul era un bâlci adevărat. Prezentatorii de spectacole își făceau reclamă strigând în pâlnii metalice rezonante până răgușeau. Vocea lor stridentă trebuia să acopere strigătele celorlalți animatori, care se aflau doar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
este un personaj dintr-o poveste.Se poartă o discuție imaginara, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.Atât întrebările adresate de ,,reporteri” cât și răspunsurile date de copiii-personaje din povești au fost pline de haz și spontaneitate. Exemplu-povestea ,,Scufița Roșie”. Reporterul: De ce n-ai ascultat sfatul mamei și ai stat de vorbă cu străinii ? Scufița Roșie: Pentru că lupul părea serios. Reporterul: Cum era în burtă lupului? Scufița Roșie: Era întuneric și urât. Un alt exemplu-povestea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor’’, un spirit ,,nastratinesc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
jucându-se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care mă țineam când începusem a merge copăcel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , când ne jucăm noi , băieții , de-a mijoarca , si la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc , parcă-mi salța și acum inima de bucurie ! Și , Doamne , frumos era pe atunci , căci și părinții , și frații , și surorile îmi erau sănătoși , și casa ni era îndestulata , și copiii și copilele megieșilor erau de-a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
privi lucrurile, oricât de grave, sub latura lor comică sau ridicolă este o trăsătură constantă, pe care românii și-au verificat-o și În vremurile de altfel nu prea vesele ale comunismului. Prea mult umor la români? Poate. „A face haz de necaz“ este o expresie românească tipică. Un poet, George Bacovia, a prins perfect Într-un vers această contradicție românească: „O, țară tristă, plină de umor!“ Enciclopedismul Îl citez pe Mircea Eliade: „Există În cultura românească o tradiție care Începe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oferit la licitație pe internet! Sunt trecute acolo, cu meticulozitate, șiruri lungi de cifre scăzute ori adăugate, care nu știu ce înseamnă și, oricum, nu mai înseamnă nimic, adrese, numere de telefon de mult expirate, liste de cumpărături diverse ș.m.a. Dincolo de oarece haz, ditamai răbojul păcatelor (ce ocupă prima jumătate a carnetului) vine, peste atâtea decenii să arate cât de naivi eram în suferința noastră prilejuită de degringolada cronică a fotbalului românesc și cât de tare îi durea în cot pe jucători de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
replicii lui Nedelciu. Prozatorul optzecist avea un comportament de fată mare și o delicatețe aproape feminină. Nu l-am bănuit niciodată c-ar fi capabil de asemenea defulare sarcastică și de capacitatea condimentării sugestiilor erotice cu șarje politice de tot hazul (trist). Nedelciu imaginează o coadă anterevoluționară la mașina frigorifică din care se distribuia rodul năstrușnic cules de pe ogorului țăranului lui Creangă. Desigur, jinduitul produs n-a ajuns la toată lumea, așa că pentru codașele cozii n-au mai rămas decât... tacâmuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
distincția elementară dintre limbaj, limbă și vorbire; nici nu era nevoie, câtă vreme revista moscovită "Voprosî iazîkoznania" tocmai îl înfierase pe Rosetti ca "reprezentant al idealismului", declarându-l mârșav adept al odiosului Saussure. Argumentele referatului sunt (citite acum) de tot hazul: articolele lui Graur iau în discuție "noțiunea copil nelegitim, altul, cuvântul latinesc venalis (corupt), al treilea, termenul slugărnicie. Considerăm că nu poate exista îndoială cu privire la intenția contrarevoluționară." Sigur, se vede de la o poștă! Un alt cap de acuzare, de astă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
păcăleau colegii de redacție și de breaslă. Suplimentul "Odată-n e anul nou!" publica delicioasele parodii semnate de Ion Pogorilovschi, George Pruteanu ș.m.a., iar mensualul "Iașul literar" îl lansa pe Marin Sorescu în calitate de titular al rubricii iconoclaste și plină de haz "Singur printre poeți". Râdeam mult, râdeam cu gura până la urechi, dar, se pare, strămoșii ne întrecuseră în toate cele vesele. Austerul Hasdeu, pe care cu greu ți-l poți închipui altfel decât printre ceasloave și bucoavne, era tartorul farselor. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
strict secret!") de genul " Aici au servit o prăjitură și bere timp de 20', după care au ieșit..." Scrumierele vorbitoare încă nu se inventaseră și nefericiții filatori erau obligați să raporteze numai "mișcarea obiectivului", fără pic de... sonor. De tot hazul sunt notele ce înfățișează urmărirea pas cu pas a "obiectivelor" aflate... într-o excursie studențească. Filatorul, ne având acces în vagonul special atașat când la un tren, când la altul, sărea din accelerat în accelerat, ca să ajungă înaintea personalului cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Și-n alta se mănâncă scriitorii." Epigrama, cu largă circulație în epocă, ar putea lăsa impresia că oamenii scrisului din perioada interbelică își priveau confrații cu ochi de... antropofagi! Nimic mai fals. Arma duelului era, de regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc decât meciurile Rapid-Steaua. Sigur că nu era "paradisul general", că existau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În toate părțile cu țipete de spaimă, cu degetele rășchirate de o parte și de alta a bărbii. În sală, moș Ilie Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-o lumânare, și toate slugile se grămădesc cu haz mare” <endnote id="(411, p. 123)"/>. Pentru locuitorii iudeofobi ai mahalalelor, zgâlțâirea evreului de perciuni și de barbă („Lasă-mă de barbă, că se rupe leuca” ; <endnote id="cf. 3, p. 27"/>), arderea sau tunderea bărbii nu erau simple amuzamente
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e minte multă, e și prostie”. Radu Cosașu tratează chestiunea cu umor și „cu toată energia autoironiei”. „Ca unul care nu suportă fudulia evreiască În monopolizarea geniului omenesc”, scriitorul evreu conchide : „când un evreu e stupid și nu are nici haz, e de asemenea inegalabil !” <endnote id="(860)"/>. Cu masca imparțialității pe chip, căzând taman În capcana de care, chipurile, se ferea mai tare, iată-l și pe istoricul literar Ion Rotaru glosând pe marginea acestui subiect : „Nu știu cum se Întâmplă - veghez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
instrumentul cel mai orb și cel mai comun, zilnic, În mâna creștinului, până În epoca modernă și chiar În epoca aceasta. Micii ștrengari asmuțeau dulăii asupra gârbovitului evreu cu «marfo, marfo» ; marii nătângi, slugi și gospodari, nu-și făceau mai puțin haz când evreul era Înșfăcat de dulăii lor și-i rupea haina sau Îi sfâșia carnea” <endnote id="(3, p. 370)"/>. Motivația dată de Moses Schwarzfeld nu este lipsită de oarecare temei. Bun cunoscător al obiceiurilor țărănești din nordul Moldovei, Mihail
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mari mâncători de carne de gâscă” este precizat și Într-o carte englezească de bucate din 1599 <endnote id="(688, p. 36)"/>. Deci imaginea unui evreu, dintr-un stetl din Moldova, ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În tablou constă În faptul că bietul evreu Își Închipuia că un plocon minor - o gâscă (și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
autocarul prezent prin amabilitatea șoferului în ale cărui obligații nu intră desigur transportul unor turiști la circ, mult după orele de lucru. În fața circului, lume cîtă frunză și iarbă. Orientalul iubește circul, iubește această lume fantastică țesută din înde-mînare și haz, din istețime și atenție, din curaj la om și ascultare la animal. Mii de fețe palide, zîmbitoare, mii de costume diferite, mergînd de la rochia de lamé auriu la stamba înflorată, de la costumul negru la cazaca de postav colorat. Locurile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de conducere, în comunicarea oamenilor, chiar la nivelul psihologiei colective și al mentalităților. Și totuși, în România, de vreo doi ani încoace, au reizbucnit luptele oarbe între "voievod" și "boieri", între partidele boierești, între "scribi" și alți "scribi" etc., spre hazul mulțimii și paguba țării. 28 martie 2008 Despre Rusia, sine ira et studio Războiul politic intern a captivat în asemenea măsură atenția românilor, încât riscăm să nu mai vedem ce se întîmplă în jurul nostru și să ne trezim într-o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
carnetul și mi-a spus: - „Directoarea actuală a fost mare străjeră, așa încât trebuie înlocuită. E acolo o Doamnă Dumitrescu, bună profesoară și naționalistă, care n-a voit niciodată să se ducă la «străjerie», așa că ea trebuie numită”. Am făcut mare haz cu Herseni și i-am răspuns părintelui Buzescu, puțin surprins de veselia noastră: - „Părinte, Dna Dumitrescu este soția mea, și cât timp eu voi fi secretar-general sau voi ocupa altă demnitate publică în statul «național-legionar» ea nu va primi absolut
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce-o fi avut cu oala și cu chișleacul nu știu! Știu doar că a venit într-o zi în clasă și ne-a repetat că nu se spune o oală cu chișleac, ci „un ol cu pișleac”; motiv de haz pentru întreaga clasă. Și acum îmi mai aduc aminte și râd de snobul ol cu pișleac al doamnei Capră. Simpatic, nu? Învățătoarea mea iubită, Livica Lupescu, era căsătorită cu Jenel Lupescu, funcționar la fabrica unu. Era un domn care știa
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
drogat! - Eu nu, domnu’ Morton. - Și cum e cu urmele alea de ace? - Am sifilis, domnu’ Morton. - Toți drogații au sifilis, a zis Morton. Vocea-i era domoală, condescendentă și ușor amuzată. Tipul cu pipa Încerca fără succes să facă haz pe seama unuia din negri. Negrului i se spunea „CÎrlig” din cauză că avea o mînă diformă. - Maimuța ți se cam cațără-n spinare, eh? a-ntrebat tipul cu pipa. - Nu știu despre ce vorbiți, a zis CÎrlig. Era un enunț pe un ton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]