924 matches
-
de apel destinat unei anumite categorii de populație, în funcție de împărțirea pieței: vechiul bărbat Marlboro pentru cititorii ghidului TV; cai și natură pentru cititorii preocupați de sănătate și vitalitate, precum cei ai revistelor Elle și M; spectacole estetice mai complexe pentru hedoniștii rafinați care citesc Vanity Fair și alte publicații de același gen. Diversitatea strategiilor promoționale urmate de Marlboro indică contradicțiile imanente cuprinse în ideea de cultură ca marfă. Căci publicitatea încearcă să producă identitate, oferind produse asociate cu anumite trăsături și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceasta contribuie, în primul rând, cel care formulează chestionarul și care, precum dumneavoastră, se bazează pe o cunoaștere aprofundată și adecvată a respondentului. Dan Mircea Cipariu Încerc să negociez până la capătul nopții și al Cuvântului eliberarea de sine! Sunt un hedonist altruist care se energizează din nevoia de Celălalt! În anii aceia, a fost o fericire să-i ascult ori să mi se pară că pot deveni amic cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru sau Ion Bogdan Lefter. Atunci i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
epocă. N-am organ pentru mașini și obiecte. Încerc să negociez până la capătul nopții și al Cuvântului eliberarea de sine! Îl caut pe Celălalt ca să pot să aflu mai multe despre șabloanele mele de limbaj și de mentalitate. Sunt un hedonist altruist care se energizează din nevoia de Celălalt! În particular, sunt nefumător și îndrăgostit, degustător de cântice tradiționale românești și de improvizații etno-jazz, așa cum reușesc strălucit Grigore Leșe și Maria Răducanu. A.B. Care sunt modelele tale literare? Mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de spus. Eu am avut norocul să fiu un curios și să cunosc parteneri de discuție fascinanți, din dialogul sufletesc se nasc multe subiecte de valoare. Iar cititorul de azi caută nu teorii savante ci exemple utile sau cel puțin hedoniste care să-i facă viața suportabilă. A.B.Când ați debutat literar? Dar editorial? Nu știu cum se stabilește data unui debut, primele poezii le-am publicat pe net în site-ul Agonia care polariza scriitori de limbă română din toată lumea, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adaugă că procesul n-a reușit să distrugă identitatea etno-religioasă a nici unui lider al comunității concentraționare: ' Fenomenul a reușit, probabil, la marginea acestei comunități, dar nici acolo definitiv și complet', făcând apoi o interesantă paralelă: 'Este de notat că sistemul hedonist occidental și sistemul totalitar răsăritean au avut o țintă comună: alungarea religiei din om, anihilarea lui homo religiosus. Nu a reușit nici unul, nici celălalt'. În ceea ce privește originea acțiunii, ei opinează că 'laboratoarele Cominternului' sunt cele responsabile. Într-o singulară apreciere, Eugen
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era Parisul interbelic: "La ce bun să ai totul, dacă n-ai suflet? Așa că simt o fericire, biciuitoare, antrenantă, deschizătoare de perspective și ferestre cele ale gîndului, ale jertfei, ale orbecăirii după adevăr, fertilele incertitudini față de plictisitoarele binefaceri ale lumii hedoniste și indiferente. Răul este o opțiune personală, un argument al libertății. Alegerea ne aparține. Vituperează înțelegerea proastă a zicerii lui Iisus: Dați deci Cezarului cele ce sînt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sînt ale lui Dumnezeu. Frază folosită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
suntem, de fapt: figuranți într-o mare „cabală” literară pornită prin Europa în căutarea unei himere sau, se poate spune, în căutarea fericirii promise. Pentru că, să fim sinceri, tot ceea ce facem - la Paris, Chișinău, Londra sau Tirana - urmărește un scop hedonist, ambalat în fraze altruiste. Javier Galvez, traducătorul nostru din spaniolă, are o alură foarte „elastică”, răsare când în stânga, când în dreapta ta, râde și comentează cu un surâs persiflator în colțul gurii, care nu-i dispare, indiferent de subiectul conversației. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nas". Pe drumul de întoarcere către casă nu mă pot opri să reflectez asupra acestei situații. Explicațiile cele mai simple degradarea moravurilor în Occident, simple pulsiuni sexuale copilărești nu mi se pare suficientă. Fetițele acestea trăiesc într-o lume suprasexualizată, hedonistă, iar roadele otrăvite au început să se vadă. Îmi aduc aminte că, la vârsta lor, singurele corpuri goale pe care le vedeam erau pe timbre cu reproduceri de nuduri celebre editate de către țări cu nume exotice... 11 decembrie 2000 După
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
noastre cuvinte ne omoară. Prefer să stau cu ochii deschiși În soarele care-mi strivește pleoapele. Căci știu, de asemenea, că toate trădările s-au plătit pînă la urmă prin singurătate și frică. Scepticismul profesat Îmi amintește acel club al Hedoniștilor Osteniți de care pomenea Oscar Wilde, purtînd roze fanate la butonieră și avînd cultul lui Domițian, În care niciodată nu m-aș fi Înscris. Sau, Olimpul e o născocire a privirii Întoarse Înapoi, Înainte de a-i invidia pe zei am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
inima lui), iar Daniel Craig e primul interpret care găsește cheia originară a personajului (de fapt, singurul lui mister) : faptul că, deși e dependent de viața pe picior mare, ea adică viața nu prea îi priește ; n-are relaxarea adevăratului hedonist, în schimb are ceva din intangibilitatea trufașă din puritatea negativă a teroristului. în esență, nu e un tip simpatic. Filmele (și în primul rînd Sean Connery) l-au făcut simpatic : curățîndu-l de sîngele-și-mațele-pe-pereți ale pulp fiction-ului și cultivînd o nonșalanță
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
simplistă și dogmatică proclamată de La Mettrie, Helvetius, d’Holbach și Condillac, nu reprezintă decât un aspect destul de cenușiu al filozofiei zise a „luminilor”. Filozofie totuși, fundamentând o morală : senzualismul ca teorie a cunoașterii duce în mod consecvent la o morală hedonistă. Ea își poate revendica gloria de a fi fost adoptată în secolul următor, de către Stendhal. E oricum preferabil ca o filozofie nu prea bună să inspire o artă mare, decât ca o filozofie profundă să inspire o artă mediocră (cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
până la Directoriu inclusiv, în pofida Teroarei și a „virtuții” pe care aceasta încerca s-o impună cu sila. Atitudinea pe eșafod a câtorva „libertini” iluștri, Lauzun bunăoară, sau Hérault de Séchelles, a fost de natură să valideze, măcar ca stil, morala hedonistă (Hérault de Séchelles nici nu era de fapt un libertin, ci un tânăr epicurian, om de spirit înțelept și brav). De altminteri, acea „deșănțare”, cum am numit-o adineauri, era mai mult verbală, era un fel mai cinic și mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
li se prea face credit în privința capacității de muncă ingrată în arhive, a răbdării, migalei, efortului susținut, deși exemplul lui G. Călinescu infirmă zdrobitor această prejudecată. Orgia de erudiție din Pitoresc și melancolie uimește dar nu surprinde, fiind o formă hedonistă de histrionism cărturăresc. Dar iată-l pe Andrei Pleșu devotându-se cu abnegație unui travaliu nerăsplătitor, inatractiv, de cârtiță, un travaliu ce pretinde efectiv acea „jertfă de sine” de care pomenea în pasajul citat adineaori. E vorba de studiul asupra
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
printre noi. Pentru a reprezenta o societate bună, Kant și-a imaginat oameni liberi și responsabili, ghidați de comandamentele rațiunii. Or, cred că astăzi, în majoritatea societăților occidentale, libertatea constă în eliberarea dorințelor. Nu numai că suntem într-o societate hedonistă, ceea ce este evident, dar aș spune de asemenea că astăzi, dușmanul este statul sau puterea, ca dușman al dorințelor individuale; de asemenea mai sunt toate interdicțiile și toate instituțiile care, de fapt, limitează libertatea individului ca ființă a dorinței. Poate
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
cerut de Scânteia, explicând lui Nicolae Dragoș, redactorul-șef (pe care Îl poreclise Răcănel), că nu colaborează cu ziarul național-socialist... Mi se vorbise, uneori, despre faza „diabolismului” său de ștab, despre personalitatea dublă, locuind simultan În lumea realității, ca un hedonist inteligent, ahtiat de lecturi, mâncăruri și glume, și În lumea artificială, mărginită de mecanismul ideologic al Partidului. În starea În care se aflau, acum, atât Paul Georgescu, cât și visul său comunist, „Încremenirea În proiect” părea o formă de bizară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
orașului. Sufletul bătrânei Maryska „mergea singur prin odaie”; adolescenta cretină, izbind cu pieptul cărnos În tulpina care Începe să scârțâie „sub insistențele trupului ei desfrânat”, apare ca „un zeu păgân”; calendarul Își suplimentează lunile cu una secretă, pentru melancolicii și hedoniștii verii. O continuă substituire, coabitare și fecundare Între regnuri, abolind distincția dintre vegetal, animal și mineral; lucrurile recuceresc o misterioasă origine primară, doar pentru a o abandona instantaneu, În migrația perpetuă dintre lumi ambigue, riscante, suspecte, pe care Bruno Schulz
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care am definit-o ca exploatare a denotativului și recuperarea conotativului - intrat În patrimoniul literaturii - ca semn. Înaintea societății, din secolul al XIX-lea - odată cu Stendhal, susține Jean-Marie Gleize - literatura pură marchează „sfîrșitul transcendenței”: „Consumul nu este prometeic, ci hedonist și regresiv. Procesul de consum nu este unul de muncă și de depășire, ci un proces de absorbție de semne și de absorbție prin semne. El se caracterizează așadar, cum spune Marcuse, prin sfîrșitul transcendenței.“ Literatura pură - anti-literară și anti-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pare superfluă, Michel Houellebecq are curajul, nesăbuința sau vanitatea de a se Împotrivi situației istorice care a alungat literatura și literatorul tot mai departe de scena conștiinței publice. În plin triumf al individualismului (tradus În literatură printr-un autobiografism ubicuu, hedonist sau dezabuzat, clasic sau “postmodern”), Houellebecq Își precizează la maximum contextul și-și ridică protagonistul la coeficientul general. În plin postavangardism și postexperimentalism, el scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea scriiturii realiste de secol XIX - pentru care-și manifestă explicit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a acestui studiu se referă la înțelesul conceptului de „fericire”. Definiția dată fericirii este axa care structurează o filozofie de viață, întrucât definiții personale diferite conduc la teorii și recomandări diferite. De exemplu, cei ce definesc fericirea într-o perspectivă hedonistă o vor căuta desigur pe alte căi decât cei ce o definesc într-o perspectivă spirituală, cei care o definesc cognitiv, sau cei care o înțeleg prin raportare la calitatea relațiilor interumane. În cele ce urmează vom studia teoriile individuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că: 1. Oamenii dispun de liber arbitru în alegerea comportamentelor lor. 2. Prevenirea comportamentelor violente se poate face ținând seama de faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se pierde din textura "auratică" a lucrurilor lumii și ceea ce trece în dispoziția momentană a subiectului. De aceea, în puținele texte în care face comentariu de literatură, Odobescu asociază scrisul plăcerii. Operele sunt create în regimul "clipei", în funcție de o estetică hedonistă, determinată de poftele momentului. În portretul pe care îl face lui Ienăchiță Văcărescu acesta apare ca un voluptuos ("nu sta mult la îndoială ca să culeagă florile plăcerii"), în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ține minte, cu siguranță, toată viața.” Scrierea alungă timpul, timp care curge foarte greu și foarte dureros; scriind, Mimi se apropia tot mai mult de altceva, astfel scrisul fiind, în lipsă de acțiune și de lecturi, un act existențial, nu hedonist, astfel devenind o acțiune necesară, autoarea încercând la un moment dat să provoace scrisul, să-l incite, căutând să acționeze, să se miște pentru scriitură: „M-am plictisit de atâta scris. Sper să mă duc duminică la Satkovitz și voi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-o viață. Între creator și privitor. O iubire modernă, cu suprafețe netede și "asprimi țepoase", ca să citez o formulă aparent pleonastică a aceluiași Dan Hăulică. Rândurile de până acum sunt urmarea ce mi s-a părut firească a întârzierii hedoniste printre lucrările lui Dragoș Pătrașcu. Rândurile ce urmează reproduc mirările, convingerile, tristețile, mulțumirile, căutările unui artist și pedagog de școală nouă. Atâtea câte au încăput în ora de confesiuni improvizate între șevalet, microfoane, camere de luat vederi și reflectoare discrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fie și un loc de moralitate fermă și constantă A.V. Domnule Norman Manea, în ultima seară a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere, care a avut loc la Iași, ați afirmat în fața publicului că poporul român este un popor hedonist. Vă citez argumentarea: "Hedonismul înseamnă a te bucura de oferta cotidiană, de bucuriile pe care existența ți le oferă, mai mult interes față de cântec, față de artă decât față de sacralitate. În aceasta intră și o anumită adaptare. Adaptarea la imediat. Adaptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu aveam o memorie milimetrică a succesiunii imaginilor, aveam sensul ansamblului, al întregului. Și cred că asta făcea să "treacă" mai bine comentariul, chiar în aspectele lui mai speciale. Pentru că vocea nu era "cântată" din rațiuni tenoriale, sau de gratuitate hedonistă... A.V. ...nu am avut în vedere acest sens, când am numit rostirea Dumneavoastră "șoptit-cântată"... D.H. ...știu, știu, ea exprima un fel de urgență sufletească, un fel de întrecere fierbinte cu mesajul însuși al imaginii. E foarte dur de susținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]