893 matches
-
și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifra 150 comunică un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldică, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe lângă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
onorează personalitatea lui Gr. T. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblema Universității de Medicină și Farmacie din Iași (și nu imagini a căror decriptare să necesite apel la tratate de heraldică). ȘTEFAN S. NICOLAU Viitorul profesor doctor și academician, întemeietorul inframicrobiologiei românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leaga construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Această impresionează, prin revers, cu foarte sugestive scene din Războiul de Independență și anii 1877-1878
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblemă episcopala este cuprinsă lateral de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știință și arta heraldica, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia au considerat nimerit să ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai vechi instituții de învățământ modern din România. Astfel, furca heraldica în formă de „Y” simbolizează cele trei inițiative ce au condus la înființarea Universității. Acestea sunt, în ordine cronologică, Colegiul de la Trei Ierarhi întemeiat de Vasile Vodă Lupu, Academia Mihăileană fondată de Mihail Vodă Sturdza și Universitatea întemeiata de domnitorul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu cifră 150 comunica un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldica, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
onorează personalitatea lui Gr. Ț. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblemă Universității de Medicină și Farmacie din Iași (și nu imagini a caror decriptare să necesite apel la tratate de heraldica). ȘTEFAN S. NICOLAU Viitorul profesor doctor și academician, întemeietorul inframicrobiologiei românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
urgență a Guvernului nr. 16/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 5 aprilie 2003, este alcătuit din: ... a) bunuri cu valoare excepțională, istorica, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica; ... b) bunuri culturale care fac parte din colecțiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor; ... c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase și ale instituțiilor ecleziastice. ... (3) Sunt considerate active
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153512_a_154841]
-
Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această retorică ambiguă, moștenită de altfel din textele antice, se regăsește astăzi nu doar în critica de text, ci și în teoria și în analiza imaginii vizuale. Mai mult chiar, o regăsim și în studiul imaginarului, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolică). Din momentul în care imaginea face parte dintr-o schemă de simbolizare, intră implicit în relație cu a doua unitate funcțională a imaginarului, simbolul, și redă un alt conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică (cucerirea unui nou teritoriu, civilizarea), cu ritualul (sacrificarea unui animal) și cu simbolul (heraldica, tronul, sceptrul, coroana); codurile scenografice, scenariile ceremonialurilor − primirea solilor, mazilirea, primirea domnului la hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al imaginarului. Aceste formule, sau descrieri, sau sub-structuri narative se realizează așadar pe un traseu cumulativ, care străbate nivelele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui Negru-vodă, identificat, în urma unor vaste discuții științifice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
recurge la continuitatea de sens (nu există zonă obscură). Emblema reiese din alegorizare: presupune un icon, cu sens general enigmatic, precizat printr-un motto, la rândul său precizat printr-o glosă, care îl comentează. Blazonul este o emblemă utilizată în heraldică, în general fără glosă. Apologul (cu sens moral) și parabola (cu sens religios) sunt procedee de alegorizare, în care figura este înlocuită printr-o povestire și motto-ul printr-o "morală" sau explicație (26). 12 Walter, Philippe. "L'Imaginaire médiéval
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]