1,186 matches
-
din buzunar neutralizatorul hipnotic, îl reglă la cantitatea minimă, care provoca o transă de aproximativ treizeci de minute pentru un individ obișnuit, și spuse încordat: ― Domnilor, cel mai bine este să mă interogați chiar pe mine. Cât timp sunt sub hipnoză, aflați dacă Creierul a preluat vreodată controlul asupra mea. Apoi se așeză, ridică arma și apăsă pe trăgaci. Nu-mi place ce faci, spuse din stânga lui Elstan. Te grăbești prea tare. "O fi având dreptate?", se întrebă Marin tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
se apleca peste globul galben al dovlecilor, spre dantura lor rânjită și umedă. Fata a tras-o de mâneca jachetei groase, de lână cafenie. Doamna Hariga n-o recunoștea parcă, se lăsa dusă oriunde ; privirea rămăsese în alt timp. Spasm, hipnoză, retrăiește, poate, pentru scurte răstimpuri, vârstele, iubirea, prietenii, fiul fantomă, pe muribundul Poet și pe pictorul florentin și casa care adăpostea atâtea întâmplări de cutezanță și bucurie, îl reîntâlnește uneori și pe bătrânul de 500 de ani, Piero di Lorenzo
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și uitîndu-mă pe o cărticică al cărei nume, când brusc mi l-am amintit, m-a umplut de emoție: "Povestea prințului Saltan". Dar adevărata, revelație, adevărata trezire a memoriei afective, așa cum în "Oglinda" lui Tarkovski copilul începe să vorbească sub hipnoză, a fost în dimineața de acum câțiva ani, când am plecat să caut fabuloasa casă de pe Silistra, în care locuisem până la doi ani, și din care aveam primele mele amintiri: casa însăși, în formă de "U", locuită de chiriași rufoși
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Suprarealismul nu este oniric, ci, dimpotrivă, visul este, de fapt, suprarealist, ca umbra aruncată asupra vieții noastre psihice de marea planetă, ca o presimțire a vremii când totul va fi Tlon. Coincidențele semnificative, jocul cu hazardul, paranoia creatoare, dicteul automat, hipnoza și pasele mesme-rice, și până la urmă chiar și tragicul militantism politic al "internaționalei" suprarealiste au fost interpretate greșit ca o nevoie de libertate. Ele au fost de fapt o nesecată sete de constrângere, de hieratism, de sacrificii rituale, de 107
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
lecturii unui text insolit, bine scris, așteptat matinal cu nerăbdare, după cum însuși mărturisește. Iată doar două opinii, traducând percepții aflate la antipod, atitudini care pot stârni interesul oricărui cercetător. În fine, indiferent de unghiul de abordare, avem certitudinea că dincolo de hipnoza strict stilistică 109, publicistica nu doar a lui Arghezi, ci a scriitorilor români, în genere, constituie o sursă de lectură și de interpretare insuficient exploatată până astăzi. 4. Spiritul polemic arghezian 4.1. "Născut sub zodia polemicei" " În mine s-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cineast este responsabil doar de ceea ce înfățișează, fără un alibi colectiv. Impunându-ne arbitrar egoul său, actul cinematografic are ceva oarecum autoritar. O proiecție te fixează în tăcere într-un fotoliu, cu gura închisă, cu ochii ațintiți, în poziție de hipnoză consimțită. În timp ce când se difuzează ceva la televizor vii și pleci, stai de vorbă, îți ții mâinile în buzunar. Nu-ți place? Ei bine, zapezi, sunt lucruri pentru toate gusturile. Sau îl stingi, nu deranjezi pe nimeni și o faci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În prag era Herr Kolb cu pistolul Îndreptat spre cina mea. — Avea un Parabellum Îndreptat spre tine și tu ai reușit, totuși, să-i vii de hac. Nu văd nici o afurisită de gaură În tine, Gunther. Fac un curs de hipnoză prin corespondență. Cum ți-am zis, am avut noroc, nu m-a nimerit. Ai văzut și tu becul spart. — Ia ascultă, vezi că eu nu mă hipnotizez cu una, cu două. Tipul ăsta era un profesionist. Nu era genul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fuseseră stinse, așa că singur focul, țroznind sub stele, rămăsese centrul transparent și vioi al universului. M-am apropiat și eu de el cu aceeași fericire atavică pe care o vedeam pe fețele roșii, încinse, ale tuturor. Nu ne puteam sustrage hipnozei flăcărilor. Toți priveam țintă la arhitectura mereu schimbătoare a limbilor de gaz inflamat, când galben, când verde, când albăstriu, când roșu ca sângele. Ne-am așezat pe jos, trăgîndu-ne cât mai aproape de crengile încîlcițe, linse de foc, până la limita la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
modern, îmi povestește prin câte peripeții a ajuns la Roma, plecând din Rusia să se călugărească pe muntele Athos, și acolo în soarele de aprilie printrre flori și tablouri, Boris vorbește rar despre forța fascinantă a Estului, despre puterea de hipnoză pe care poporul rus o are asupra celorlalte popoare europene, Hai să plecăm de aici, propune el luându-mă după umeri, să vorbim undeva liniștiți despre Răsărit, aici pute a sutană încinsă, Râde, e un exaltat acest Boris, își lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
preliminare și aseară nici n-am reușit să te fac să închizi ochii, După masă aș vrea să încercăm desenul hipnotic! Sunt foarte curios cum va merge, Andrea întins în șezlong tace, Ți-ai propus cumva ieri să reziști la hipnoză? Nu, nu-mi propusesem! Nu-mi explic ce s-a întâmplat atunci! N-ați mai avut cazuri în care subiectul să nu răspundă? Ba da! Dar nu cu același subiect la o zi după ce inițial am lucrat cu el atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu cu același subiect la o zi după ce inițial am lucrat cu el atât de bine, apoi Aldo începe să ne povestească ceva din cazurile sale, cum a încercat și acea experiență clasică în care un subiect în stare de hipnoză lovește cu cuțitul într-un manechin, dar când e vorba de un subiect-uman refuză să asculte comanda hipnotizatorului și Aldo îmi explică în numeroși termeni tehnici de ce, Marea albastră spărgându-se în mici valuri pe țărm, apoi întorcându-se brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi-am analizat niciodată în profunzime sentimentele față de tatăl meu, firește îmi iubesc tatăl și nu cred să-l fi contestat vreodată, Capito! În prima seară, îmi spune și privirea lui mi-e inaccesibilă prin ochelarii de soare, am folosit hipnoza de tip matern, cu o voce caldă, apropiată, insinuantă, aseară am încercat și hipnoza de tip patern, cu o voce autoritară care se impune și mi-ai refuzat ascultarea, n-am reușit nici să-ți închid ochii, de aceea te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și nu cred să-l fi contestat vreodată, Capito! În prima seară, îmi spune și privirea lui mi-e inaccesibilă prin ochelarii de soare, am folosit hipnoza de tip matern, cu o voce caldă, apropiată, insinuantă, aseară am încercat și hipnoza de tip patern, cu o voce autoritară care se impune și mi-ai refuzat ascultarea, n-am reușit nici să-ți închid ochii, de aceea te-am întrebat de relația ta cu tatăl tău, Se-ntoarce acum spre Andrea, întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu-ți pierzi așa ușor credința cum ți-ai pierde portofelul pe stradă, am avut mulți subiecți, mai ales femei, care au venit la mine fără nici un pic de credință, cel puțin așa îmi mărturiseau, pentru ca după câteva ședințe de hipnoză să devină foarte credincioase, nu eu le-am cerut să creadă! Nici nu aveam cum, nu-ți poate nimeni impune credință! Cineva însă te poate ajuta să descoperi, să ajungi la acele părți ocultate din ființa ta de care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu aveam cum, nu-ți poate nimeni impune credință! Cineva însă te poate ajuta să descoperi, să ajungi la acele părți ocultate din ființa ta de care nu erai conștient, la majoritatea oamenilor o astfel de zonă ocultată este credința, hipnoza joacă acest rol de catalizator, de vehicul spre tine însuți, cu mine s-a întâmplat oarecum invers, cu cât creștea mai mult în mine credința cu atât se dezvolta și frica, frica de a n-o mai putea controla, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
catalizator, de vehicul spre tine însuți, cu mine s-a întâmplat oarecum invers, cu cât creștea mai mult în mine credința cu atât se dezvolta și frica, frica de a n-o mai putea controla, și când am învățat prin hipnoză să devin stăpân pe mine ceva începea să se diminueze în mine, mi-am pierdut puterea credinței când n-am mai fost deloc orgolios, când, straniu, nu-i așa, am putut redeveni creștin! Stau mult să mă gândesc la cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mare, la pescăruși, la cerul albastru tapetat ici-colo cu câte un norișor, Andrea tot neclintit în șezlong, sunt convins că a adormit, Diseară suntem invitați la o petrecere, mă anunță Aldo, nu departe de aici, Bine! Poate amânăm ședința de hipnoză pe mâine seară! și Aldo își pune din nou ochelarii de soare, De acord! Se ridică din scaun, te rog acum să mă scuzi, dar trebuie să fac o vizită! Nici o problemă! Rămas singur cu marea, cu pescărușii, cu briza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dau mai multe variante despre aceeași Întâmplare: un bandit de codru Îl ucide pe prințul ce tocmai trecea pe acolo Împreună cu soția sa; ea va da o primă Înfățișare, o primă povestire; apoi va povesti hoțul, apoi soțul resuscitat prin hipnoză și toate variantele sunt contradictorii; se pare că nimeni nu spune adevărul sau se pare că, din unghiul fiecăruia de vedere, faptele s-au petrecut exact așa cum le-a povestit fiecare; eu, cel care am văzut filmul, dau varianta mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
taie-l pe don și zi: Bietul Augusto! Hai, zi: Bietul Augusto! — Dar, domnișorule... — Hai, zi: Bietul Augusto! — Dacă țineți neapărat... bietul Augusto! Augusto se așeză. — Vino-ncoace! - îi spuse. Ea se ridică împinsă parcă de un resort, ca sub hipnoză, sugestionată, cu respirația gâfâită. El o luă în brațe, o așeză pe genunchii lui, o strânse tare la piept și, cu obrazul strâns lipit de obrazul fetei, care ardea ca focul, explodă, zicând: — Vai, Rosario, Rosario; nu știu ce se-ntâmplă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o iubeau toți, fiecare În felul său; și Svengali, evreul geniu muzical de origine amestecată, germană și poloneză, care recunoștea calitatea neobișnuită a glasului lui Trilby și Își dădea seama că putea trece peste faptul că fata era afonă cu ajutorul hipnozei, Îmbogățindu-se cu această ocazie. Little Billee era Îndrăgostit de Trilby, dar se arăta șocat să o descopere Într-o zi Într-un atelier plin de studenți, pozând goală, pour l’ensemble (sau, așa cum ea Însăși se exprima, „pozând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
numele recenzatei cu litere mici. Pocnind din cultură, pleacă apoi cu vigilența cosmică la interpretarea versurilor În termeni militari, cei mai adecvați unui aparat critic autentic: „sîntem somați să plătim bir somnului”. De ce? Pentru că poeta vrea să ne adoarmă prin hipnoză și pe urmă să ne ucidă „În lagăre de exterminare”. Astfel Încît, ca să salveze poporul român, criticul se vede silit să descopere și să nimicească dedesubturile din versurile cu scîrbă citate. Le descoperă. Mergînd pe această linie, se poate găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doar un gest de curtoazie, de admirație, de pian, moartea din fiecare se refugiase În cupolă, devenise mică cît un ochi de fluture, muzica modifica dimensiunile, trăsăturile compozitorului, percepția vizuală, făcînd animalele să plîngă, să Înoate În spuma zilelor, sub hipnoză nimeni nu mai era izbit de trenul urîțeniei greu de suportat a pianistului invizibil - cei mai mulți din sală nu l-au putut vedea, nu au avut cum, se ascunsese În atmosferă -, blestemul rupîndu-se notă cu notă pînă cînd sunetele l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sub acoperiș, continuau să râdă și la fel după ce se strânseseră toți patru într-o cameră, deschiseseră sticle de bere și desfăcuseră pachetul cu mâncare adus de la București, incapabili să-și explice motivele acestei exuberanțe, de parcă ar fi fost sub hipnoză. Rămasă singură într-un târziu cu Andrei Vlădescu, o clipă nedumerită în liniștea în care i se părea că trosnesc lucrurile din cameră și că aude brazii lovindu-și crengile între ele, tot ce a știut să facă a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
multe ore, privind-o cum doarme și simțindu-se cuprins de o căldură căreia nu știa dacă să-i spună iubire. Dar toate acestea s-au risipit treptat pe drumul de întoarcere, de parcă totul nu fusese decât o iluzie, o hipnoză, un vis, un gând. Când au ajuns, după multe ore, în apropierea marelui oraș, Andrei Vlădescu era de mult tăcut și închis în sine. Ori cercul se închisese, ori ei de fapt nici nu plecaseră - se putea înțelege și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
el în ultimii ani. Nu numai cu Ioana Sandi, ci cu toată lumea pe care o știa. Se trezea notând câte o vorbă, o idee, un gest, uneori descria scene întregi. Era ca și cum ar fi ieșit dintr-o transă, dintr-o hipnoză în care nu reușea să înțeleagă cum de intrase și abia acum vedea și înțelegea cum trebuie ceea ce trăise, dar acum totul era trăit și nu putea fi schimbat. Dar nu înțelegea. Pentru că ar fi trebuit să știe că întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]