2,457 matches
-
de către genele MMR (mismatch repair) MLH1 și MSH2. MSI a fost raportată în aproximativ 4% dintre carcinoamele pancreatice asociate cu sindromul Lynch, iar aceste tumori au un aspect histologic caracteristic de carcinom ,,medular” caracterizat printr-un grad redus de diferențiere histologică, un pattern de creștere sincițial și efect de compresiune la nivelul marginilor tumorii. Peste jumătate dintre tumorile pancreatice cu aspect histologic ,,medular” sunt determinate de mutații ale genelor TGFβRII, ACVR2 și BRAF și nu prezintă MSI [63]. Cercetări recente au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
Lynch, iar aceste tumori au un aspect histologic caracteristic de carcinom ,,medular” caracterizat printr-un grad redus de diferențiere histologică, un pattern de creștere sincițial și efect de compresiune la nivelul marginilor tumorii. Peste jumătate dintre tumorile pancreatice cu aspect histologic ,,medular” sunt determinate de mutații ale genelor TGFβRII, ACVR2 și BRAF și nu prezintă MSI [63]. Cercetări recente au propus introducerea punților anafazice în diagnosticul diferențial dintre tumorile stabile din punct de vedere cromozomial (tumorile MSI) în care lipsesc punțile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
compararea intensității semnalelor telomerice fluorescente de la nivelul epiteliului displazic, care este mult redusă față de cea de la nivelul epiteliului biliar normal, s-a sugerat că scurtarea telomerelor este o anomalie genetică incipientă evidențiată în toate leziunile precursoare PanIN, indiferent de gradul histologic. Ea favorizează acumularea progresivă de anomalii cromozomiale, chiar și în absența unei rate proliferative crescute în leziunile PanIN de grad redus, conducând la apariția carcinomului invaziv. Disfuncția telomerică a fost identificată în toate leziunile PanIN, în focarele din vecinătatea ADP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
leziunile precursoare noninvazive NMPI (neoplasmele mucinoase papilare intraductale) ale cancerului pancreatic, ceea ce sugerează că expresia anormală a acestor miARN reprezintă o anomalie incipientă în progresia multistadială a carcinogenezei pancreatice [28]. ROLUL MICROMEDIULUI TUMORAL ÎN CARCINOGENEZA PANCREATICĂ Din punct de vedere histologic, ADP este prototipul de tumoră pancreatică cu fenotip ductal, fiind alcătuit dintr-o proliferare de structuri tubulare dispuse într-o stromă desmoplazică. Rol în producerea stromei îl au miofibroblaștii (celulele stelate pancreatice) care activate prin acțiunea unor factori de creștere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
urmate de o creștere a diviziunii celulare la nivelul compartimentelor endocrin și exocrin, asociată cu apariția celulelor cu fenotip de progenitor celular care exprimă markerul Pdx1 și care se consideră că apar prin ,,dediferențierea” celulelor ductale pancreatice. De asemenea, aspectul histologic al ADP sugerează o origine ductală, fiind caracterizat prin prezența structurilor tubulare tapetate de celule de formă cuboidală. Analiza mutațiilor genetice în ADP a evidențiat prezența mutațiilor K-RAS și INK4A exclusiv la nivelul ductelor, ceea ce susține transformarea malignă a celulelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
că sindromul Lynch poate predispune la apariția cancerului pancreatic, însă contribuția sa la dezvoltarea acestei tumori este redusă [110]. Instabilitatea microsateliților a fost raportată în aproximativ 4% dintre carcinoamele pancreatice asociate cu sindromul Lynch, iar aceste tumori prezintă un aspect histologic caracteristic de carcinom „medular”. Polipoza adenomatoasă familială Polipoza adenomatoasă familială este o boală autozomal dominantă determinată de prezența mutațiilor germinale ale genei APC (adenomatous polyposis coli), a cărei expresie fenotipică constă în apariția la nivelul intestinului a mii de polipi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
TUMORI PANCREATICE CU DIFERENȚIERE DUCTALĂ NEOPLASMELE SEROASE CHISTICE (NSC) NSC sunt tumori epiteliale chistice compuse din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului genei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
este precoce, fiind favorizat de localizarea tumorii care determină apariția rapidă a tabloului clinic [3,4]. Adenocarcinomul ductal pancreatic are prognosticul cel mai rezervat [5]. Există date în literatură care clasifică cancerele periampulare în două grupe în funcție de tipul de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], acest tip de diferențiere histologică având un rol prognostic mai important decât originea anatomică. Cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun [8]. Se subliniază că adenocarcinomul ductal pancreatic nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
rapidă a tabloului clinic [3,4]. Adenocarcinomul ductal pancreatic are prognosticul cel mai rezervat [5]. Există date în literatură care clasifică cancerele periampulare în două grupe în funcție de tipul de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], acest tip de diferențiere histologică având un rol prognostic mai important decât originea anatomică. Cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun [8]. Se subliniază că adenocarcinomul ductal pancreatic nu este sinonim cu tipul histologic „pancreatico-biliar” deoarece există și carcinoame
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
5]. Există date în literatură care clasifică cancerele periampulare în două grupe în funcție de tipul de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], acest tip de diferențiere histologică având un rol prognostic mai important decât originea anatomică. Cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun [8]. Se subliniază că adenocarcinomul ductal pancreatic nu este sinonim cu tipul histologic „pancreatico-biliar” deoarece există și carcinoame pancreatice cu diferențiere histologică de tip „intestinal” [9]. AMPULOMUL VATERIAN Ampulomul Vaterian (carcinomul ampulei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
7], acest tip de diferențiere histologică având un rol prognostic mai important decât originea anatomică. Cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun [8]. Se subliniază că adenocarcinomul ductal pancreatic nu este sinonim cu tipul histologic „pancreatico-biliar” deoarece există și carcinoame pancreatice cu diferențiere histologică de tip „intestinal” [9]. AMPULOMUL VATERIAN Ampulomul Vaterian (carcinomul ampulei Vater) este o tumoră malignă cu originea în porțiunea terminală a căii biliare principale (CBP) (ultimii 1-2 cm), la nivelul trecerii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
prognostic mai important decât originea anatomică. Cancerele periampulare cu diferențiere histologică de tip „intestinal” au un prognostic mai bun [8]. Se subliniază că adenocarcinomul ductal pancreatic nu este sinonim cu tipul histologic „pancreatico-biliar” deoarece există și carcinoame pancreatice cu diferențiere histologică de tip „intestinal” [9]. AMPULOMUL VATERIAN Ampulomul Vaterian (carcinomul ampulei Vater) este o tumoră malignă cu originea în porțiunea terminală a căii biliare principale (CBP) (ultimii 1-2 cm), la nivelul trecerii prin peretele duodenal și papila majoră [3]. Primul caz
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
sunt localizate în ficat, plămâni, peritoneu, oment [2, 27]. Prognosticul este rezervat, dar mai bun comparativ cu celelalte tumori periampulare. Aceasta se datorează diagnosticului precoce, fiind favorizat de localizarea tumorii ce determină obstrucția fluxului biliar și apariția rapidă a simptomatologiei. Histologic, tumorile ampulare au în general, malignitate redusă fiind bine diferențiate și aceasta contribuie la prognosticul mai bun comparativ cu celelalte localizări periampulare. Rata de rezecabilitate a carcinoamelor ampulare este mare (peste 90%) [12, 56]. Prognosticul după rezecție depinde de extensia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și specificitatea metodelor de examinare intraductală (ecografia intraductală, colangioscopia, tomografia confocală) sunt ridicate (sensibilitate 89-95%, specificitate 86-91%) [70, 82]. Endomicroscopia confocală LASER permite obținerea unor „biopsii optice” de la nivelul mucoasei digestive, folosind iluminarea laser [83]. Această tehnică permite o evaluare histologică in vivo în timpul endoscopiei, ajutând diagnosticul diferențial între leziunile benigne și maligne [84,85]. Pentru evaluarea epiteliului biliar, miniproba confocală este introdusă în arborele biliar cu ajutorul endoscopului cu vedere laterală. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) se face atunci când colangiografia endoscopică eșuează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
sunt abordate secvențial, prima examinare în algoritmul diagnostic al icterului colestatic fiind ecografia. Dacă există dilatări de căi biliare (colestază extrahepatică) următoarea examinare este colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) sau colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP). Citologia prin periaj aspirativ sau examenul histologic după biopsie intraductală oferă certitudine diagnostică în cazurile dubitabile. Este importantă stadializarea tumorii în vederea stabilirii rezecabilității. Aceasta se poate face prin ecografie Doppler color, CT, ultrasonografie intraductală, angiografie și laparoscopie cu ultrasonografie laparoscopică. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Carcinomul CBP distale trebuie diferențiat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
reprezintă aproximativ 75% din totalitatea adenocarcinoamelor pancreatice și face parte din grupul „tumorile periampulare” [4, 89], fiind cea mai frecventă tumoră din acest grup. Considerațiile privind incidența, mortalitatea sunt prezentate în capitolul dedicat cancerului pancreatic [89-94]. Din punct de vedere histologic, adenocarcinoamele pancreatice pot avea diferite grade de diferențiere: bine, moderat și slab diferențiate [89]. Prin tehnici imunohistochimice se poate stabili apartenența la unul din cele două tipuri de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], cancerul de tip intestinal având
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
în capitolul dedicat cancerului pancreatic [89-94]. Din punct de vedere histologic, adenocarcinoamele pancreatice pot avea diferite grade de diferențiere: bine, moderat și slab diferențiate [89]. Prin tehnici imunohistochimice se poate stabili apartenența la unul din cele două tipuri de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], cancerul de tip intestinal având un prognostic mai bun [8]. O caracteristică a adenocarcinomului pancreatic este reacția desmoplazică importantă (capacitatea celulelor tumorale de a induce formarea de țesut conjunctiv atât în tumoră cât și la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
risc pentru cancer. Dispariția unor calcefieri preexistente ar putea sugera apariția adenocarcinomului, dar este rar întâlnită. Radiografia toracică poate evidenția metastazele pulmonare, pleurezia și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare utilă în stadializarea tumorii. Examenul morfologic Presupune analiza citologică sau histologică a eșantionului obținut prin biopsie aspirativă cu ac fin sau sub ghidaj ecografic sau CT. ERCP permite efectuarea citologiei prin periaj aspirativ (citologie după brasaj), biopsiei aspirative cu ac fin și biopsiei intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
mezenterică superioară, venă splenică); țesutul pancreatic poate avea mutații ale genelor k ras. Explorările imagistice pot fi asemănătoare; mai mult, un rezultat negativ la biopsia eco sau CT ghidată nu exclude malignitatea; uneori singurele posibilități de diagnostic diferențial sunt examenul histologic al piesei de rezecție și proba timpului. Este necesară diferențierea cancerului de cap de pancreas de celelalte tumori periampulare:ampulom Vaterian, cancer duodenal periampular, cancer coledocian inferior, deoarece acestea au o rată de rezecabilitate mai mare și un prognostic mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
sunt rare, constituind doar 1-2% din neoplaziile gastrointestinale și 0,1-0,4% din toate tumorile maligne [114, 115]. Doar o parte din neoplasmele intestinului subțire se localizează la nivel duodenal periampular. Deși sunt rare, tumorile intestinale prezintă o mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a unui adenocarcinom duodenal a fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
la submucoasă, stratul muscular și seroasă. Metastazele ganglionare regionale apar precoce. Invazia structurilor vasculare determină caracterul nerezecabil al tumorii. Metastazele peritoneale și metastazele la distanță (mai ales hepatice) sunt frecvente. Prognosticul adenocarcinomului intestinal se corelează cu rezecabilitatea, gradul de diferențiere histologică, interesarea tumorală a marginilor de rezecție și invazia ganglionară. Rezecabilitatea este de aproximativ 50%, cu o supraviețuire globală la cinci ani de 20-35%. În cazul tumorilor rezecabile, cu margini de rezecție negative, fără metastaze ganglionare forme moderat/bine diferențiate, rata
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
interval. Debusolați, medicii au instruit pacienta pentru autocontrolul glicemiei la domiciliu și au efectuat externarea. Specimene din țesutul pancreatic au fost trimise la mai multe laboratoare pentru microscopie electronică și imunohistochimie (s-au efectuat nu mai puțin de 450 secțiuni histologice). La domiciliu, pacienta a făcut o hipoglicemie severă (1.9 mmol/l), dar medicii nu au mai recomandat internarea. Pacienta a murit în hipoglicemie la domiciliu, 12 zile după externare. Medicul legist, care a aflat întâmplător de acest caz, a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
contopesc, având drept consecință desființarea cavității pleurale și reducerea progresivă până la dispariție a lichidului pleural. Pleurezia asociată cancerului pulmonar Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de pleurezie malignă la bărbați. Dintre cancerele pulmonare, adenocarcinomul este cel mai frecvent tip histologic implicat în afectarea pleurei, probabil datorită localizării sale preponderent periferice. Asocierea pleureziei paramaligne (tip II) nu exclude operabilitatea cancerului pulmonar aflat în stadiile I, II sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
Pneumonectomia se practică în cazul pacienților tineri cu metastaze mari, localizate central, cu interval fără boală lung și cu un nivel normal al antigenului carcinoembrionar. Prognostic favorabil se obține în cazul unei metastaze unice cu ganglioni limfatici negativi [14]. Tipul histologic al metastazelor pulmonare Sarcom osteogenic Deoarece metastazele pulmonare de sarcom osteogenic sunt de obicei unice, rezecția acestora determină un număr semnificativ de pacienți fără boală și crește supraviețuirea pe termen lung. Factorii prognostici pozitivi sunt: - numărul metastazelor (≤ 3);- interval fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
detectate în timpul intervenției chirurgicale [13]. Pacienții cu metastaze pulmonare recurente rezecabile fără boală la nivelul localizării primare pot beneficia de a doua, a treia sau chiar a patra intervenție chirurgicală [10]. PROGNOSTIC Factorii prognostici majori pentru metastazele pulmonare sunt:- tipul histologic al tumorii;- durata de la tratamentul tumorii primare până la apariția metastazelor pulmonare; - numărul metastazelor pulmonare;- timpul de dublare al tumorii;- existența metastazelor extrapulmonare sau afectarea ganglionilor limfatici;- starea generală a pacienților;- rezecabilitatea metastazelor. Cel mai favorabil grup cuprinde pacienții tineri, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]