976 matches
-
cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
francez din secolul al XII-lea, Benôit de Sainte-Maure, care a compus o lucrare amplă, Roman de Troye. Peste aproape o sută de ani, poemul a fost tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
2005. Dacă o lucrare are și subtitlu, va fi menționat și acesta, exact așa cum apare pe foaia de titlu, și va fi scris tot cu italice. Exemple: Cristoiu, Ion, În vestă, printre fracuri. Note de călătorie satirice din străinătate, Editura Historia, București, 2007. Rad, Ilie, Stilistică și mass-media. Aspecte ale experienței jurnalistice, prefață de prof. univ. dr. G. Gruiță, Editura Excelsior, Cluj-Napoca, 1999. Schneider, Wolf; Esslinger, Detler, Die Überschrift. Sachzwänge, Fallstricke, Versuchungen, Rezepte, List Verlag München-Leipzig, 1993. • Unele cărți sunt tipărite
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 5 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Laurențiu VLAD este Doctor în Istorie (specializarea "Istoria mentalităților"). Profesor și decan al Facultății de Științe Politice (Universitatea din București). Cercetător științific la Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română). Volume publicate, coordonate și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Rosecrance, Richard; Arthur, Stein (eds.) (1993), The Domestic Bases of Grand Strategy, Cornell University Press, Ithaca (NY). Rosenau, James; Ersel, Aydinli (2005), Globalization, Security, And The Nation-State: Paradigms In Transition, State University of New York Press, New York. Ruiz-Giménez, Itziar (2005), La historia de la intervención humanitaria. El imperialismo altruista, Catarata, Madrid. Rumsfeld, Donald (2002), „Transforming the Military”, Foreign Affairs, vol. LXXXI, nr. 3, pp. 20-32. Rupesinghe, Kumar (1995), Conflict Transformation, Macmillan, Londra. Russett, Bruce (1993), Grasping the Democratic Peace: Principles for a Post-Cold
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iudaice XVll, 100 și XX, 9 despre ,,sacai” -saci, sciți și ,,daoi” - daci ca populații distincte răspîndite la nord de Istru și Marea Caspică. Quintus-Curtius retor și istoric latin care a trăit în secolele l-ll ale erei noastre scrie în Historia Alexandri Magni Macedonis lX, 2 despre unele triburi din Asia ce s-au alăturat armatei lui Alexandru Macedon care pornise la distrugerea imperiului persan: ,,Dahae Sogdianique inter nos militant”. Ca să fiu un bun cercetaș trebuie să merg și pe tărîmul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Comnen). Aceste informații dovedesc faptul de netăgăduit că la nord de Dunăre în secolul Xl erau structuri politico-militare - cnezate și voievodate - care aveau o forță de luptă folosită pentru apărarea lor dar și a prietenilor sau aliaților de ocazie! În Historia, grecul Nicetas Choniates pomenește de răzmerița pusă la cale de vlahii Asan și Petru care a dus la desprinderea unor teritorii importante din imperiul bizantin și formarea primului stat al vlahilor în anul 1185 cu capitala la Tîrno-vo la 35
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Constantin Asen(1257-1277) mai era rege peste fărîmițatul regat sau țarat cum scriu grădinarii de la sudul Dunării, în partea a doua a sec. Xlll. Mai avem și un Mihail Asen(1331-1355), tot rege în micile state de la sudul Dunării. În Historia Nicetas Choniates pomenește de o scrisoare a lui Mihail Paleologul din 1272 care spune că un os de împărat pe nume Manuel ocupîndu-se cu ceva urzeli pe la curte, i-a fost descoperit vicleșugul și a trebuit să-și scape capul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
În conflictul dintre Polonia și Rusia kieveană din anii 1018-1019 ei participă împreună cu oștile pecenege alături de rușii conduși de Sveatopolsk. Primul episcop al acestor bolohoveni atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi oraș în Polonia. În Historia, Nicetas spune că răscoala lui Asan și Petru din anul 1185 a fost sprijinită de trupe ale cumanilor și bordonilor(brodnicilor). Brodnicii sînt amintiți și în cronicile rusești. În anii 1147, 1186 și în 1216, se aflau în serviciile cneazului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Elena Simionescu), Oameni, fapte, întâmplări, pref. D. Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu Șerban Polverejan), Corespondență, I-IV, introd. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca-București, 1985-2001 (în colaborare cu Gh. Iancu și Stelian Mândruță). Traduceri: Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica, Cluj-Napoca, 1988; Christian Schesaus, Historia Annae Kendi - Istoria Anei Kendi - Die Geschichte der Anna Kendi - Kendi Anna historija, ed. plurilingvă, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare). Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Valeria Căliman, „Exercițiu de suferință”, L, 1996, 23; Ioana Pârvulescu, „Maria Walewska sunt eu!”, RL, 2001, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 6 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Anca Filipovici este doctor în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat contribuții în volume colective
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
littéraires, nr. 2, 1980; Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
a tehnicilor moderne de manipulare: genetică, temporală, spațială sau imagistică. El probează, astfel, virtuți de romancier original, capabil să dea dimensiuni insolite literaturii SF. Ca editor, S. s-a remarcat prin inițierea unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia împlinirilor editoriale se înscriu dicționarul Scriitori dâmbovițeni (1998), realizat împreună cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
în timpul celei de-a cincea cruciade. E imposibil să nu se observe toată originalitatea și importanța acestui fapt; semnificativ este însă faptul că, și în acest caz, numele lui Francisc este de multe ori ignorat sau chiar greșit (ca în Historia occidentalis, de Iacob din Vitry, unde este numit Francino). Cum s-a putut observa de mai multe ori, mișcarea franciscană, cu dezvoltarea sa copleșitoare, îl pune în umbră pe fondator, așa încât mulți dintre frații prezenți la Capitulul Rogojinilor nu sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
greu reușesc să-i stăpânesc pe Cantor (Giovanni din Cambrai), pe Henrich (postelnicul) și pe alții de asemenea ... C) Ordinul și predica fraților minori Capitolul 32, din care este extras acest material, face parte din opera lui Iacob din Vitry „Historia Occidentalis”. Se pare că el a fost scris înainte de înfrângerea cruciaților la Damietta, eveniment ce a avut loc pe 8 septembrie 1221; așa se poate deduce din Prolog. În această operă, autorul prezintă situația religioasă a epocii respective. După ce a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primare. Foarte importante sunt amănuntele referitoare la prezența lui Francisc în mijlocul trupelor cruciate și înaintea sultanului, însă de un interes și mai mare sunt însemnările ce descriu viața evanghelică și apostolică a primilor frați, în conformitate cu îndrumările lui Francisc. Fragment din Historia Occidentalis, 1. II, c. 32 „De Ordine et predicatione fratrum minorum”, în H. BOEHMER, Analekten, 102-106; GOLUBOVICH, op.cit., 8-10; LEMMENS, Testimonia Minorum, 81-84; ediția critică a lui J.F. HINNEBUSCH, The historia occidentalis of J. de Vitry, Fribourg 1972, 158-163. - Pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a primilor frați, în conformitate cu îndrumările lui Francisc. Fragment din Historia Occidentalis, 1. II, c. 32 „De Ordine et predicatione fratrum minorum”, în H. BOEHMER, Analekten, 102-106; GOLUBOVICH, op.cit., 8-10; LEMMENS, Testimonia Minorum, 81-84; ediția critică a lui J.F. HINNEBUSCH, The historia occidentalis of J. de Vitry, Fribourg 1972, 158-163. - Pentru altă bibliografie cf. C.A. MUESSIG, Audience and sources in Jacques de Vitry’s «Sermones feriales et communes», în Medieval sermons and society. Cloister, city, University, Louvain-le-Neuve 1998, 183-202; C.A
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
city, University, Louvain-le-Neuve 1998, 183-202; C.A. HO, «Corpus delicti»: The Edifying Dead in the Exempla of Jacques de Vitry, Ibidem, 203-218; J. BIRD, The religious’s role in a Post-Fourth-Lateran world: Jacques de Vitry’s «Sermones ad Status» and «Historia Occidentalis», în Medieval monastic preaching, ed. C. Muessig, Leiden-Boston-Köln 1998, 209-229; M. LAUWERS, «Sub evangelica regula». Jacques de Vitry, témoin de l’«évangélisme» de son temps, în Ėvangile et évangélisme (XIIe-XIIIe siècle) (Cahiers de Fanjeaux, 34), Ėd. Privat, Toulouse 1999
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost făcut canonic al catedralei. Numit arhidiacon în 1230, Toma a avut un rol important în viața Bisericii locale. În 1224, a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
l-au văzut pe acest sfânt, adică Francisc, așa cum l-am văzut și noi prin harul lui Dumnezeu și l-am atins cu mâna noastră în piața comunală din Bologna, în mijlocul unei mari mulțimi de oameni...». Fragment din THOMAE SPALATENSIS, Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium, în MGH, Scriptores, XXIX, 580; in BOEHMER, Analekten, 106, în TM, 10. - a se vedea și M. BIHL, E sermonibus Friderici de Vicecomitibus, archiep. Pisani, de S. Francisco, AFH, I[1908], 652-655; C. PIANA, I sermoni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și M. BIHL, E sermonibus Friderici de Vicecomitibus, archiep. Pisani, de S. Francisco, AFH, I[1908], 652-655; C. PIANA, I sermoni di F. V., «Rivista della storia della Chiesa in Italia» VI [1952], 231-248; A. COCCI, Venezia e il Medio-Adriatico nella «Historia Salonitanorum Pontificum atque Spalatensium» (1245-1251) di Tommaso da Spalato l’arcidiacono, «Clio» 3 (1998), 365-375. În același an [1222], în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, aflându-mă în casa de studii din Bologna, l-am văzut pe Francisc care predica în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
solemn. B) Mattei Paris Cronicarul, un călugăr benedictin din Abația Sfântul Alban, nu trece cu vederea vina celor două ordine ce par să se fi transformat. Același autor își arată uimirea față de această transformare (acum însă în sens pozitiv) în „Historia Anglorum” (1250-1255), în această adnotare din anul 1235: «În aceste vremuri, Ordinul Predicatorilor și al Minorilor (le pune împreună) a început să crească și să prospere în așa măsură, încât, fie datorită locuințelor, fie datorită numărului fraților, foarte culți, cât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și sfânta sărăcie a fraților ( Această mărturie, în prima sa parte, o urmează pe aceea a lui Rugger, pe care o și amplifică; ea reflectă apoi o situație mai variată, ca cea din Anglia acelor decenii. Mărturia este luată din Historia Anglorum, în MGH, Scriptores, XXVIII, p. 397). 16. Chiar în aceste zile, acei frați care se numesc minori, făcând parte din Ordinul Minorilor, s-au înmulțit atât de mult, sprijiniți fiind de papa Inocențiu, încât au umplut pământul. Ei locuiesc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]