1,324 matches
-
constate că și aici, unde fiecare membru al familiei Dobrescu era salariat, au fost probleme mari. „Da! Este de înțeles că... În lipsa altor venituri, doar cu salariu mediu pe economie, ce naiba poți să rezolvi în țara asta în care domnește hoția la adăpostul unui haos legislativ ce pare atât de bine planificat? Autoritățile sunt obtuze, nu înțeleg realitatea. Ne luptăm cu ele permanent pentru a obține o amărâtă de suplimentare a bugetului, astfel încât să putem asigura Tainicele cărări ale iubirii medicamentele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pierd! gâfâia. Ei, de unde... Când să treacă piața gării, o dată s-a uitat codoșul la Nicu-Piele. -Acu! Au zbughit-o amândoi, unul într-o parte, altul în cealaltă. În urma lor, boierul s-a dumerit greu și-a început să strige: - Hoții! Până să alerge păgubașul, ia-i de unde nu-s! Se adunaseră sergenții, fluierau degeaba. Pungașii s-au urcat fiecare într-un tramvai și duceau prada. Spre Calea Văcăreștilor era un târg înghesuit între două străzi murdare, unde se desfăceau lucruri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se chercheliseră. A mai băut un pahar. 200 Lăutarii începuseră un dans săltăreț și mardeiașii învîrtiră nevestele meșterilor. Femeile se amețiră de plăcere. Erau niște potci slute, neduse pe la petreceri, că ai lor o dată pe an le scoteau din casă. Hoții, tineri, le țineau strâns la pieptul lor, le spuneau vorbe cu două înțelesuri, meseriașii - ce să mai vadă? îl îmboldeau pe Petrică Cîrcu, care se afanisise: - Du-te, nene, că de când se uită muierea la matale. N-oi vrea să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trosnea la Obor, Mula, care umbla cu gura de lup, Gătitu, ginitor în Rahova, Ilă-Plic, Vizante-Garagață și alții. Codoșul vorbea, vorbea: - Bă, voi știți cine o să-l termine pe staroste, cine-o să vă-nvețe pe voi ce-i aia hoție și cîștig? Ăsta mă, ucenicul meu, gioablelor... Și-l arătă cu mândrie pe Paraschiv. Cât au rămas în beciul prefecturii, a mai învățat cel tânăr câte ceva. Hoții ăilalți i-au arătat instrumentele de spargere, șperacle de deschis orice ușă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au avut cum. Îi venise greu lui Paraschiv, dar zilele trecuseră. Era mai mâhnit, mai bătrân și mai uscat la inimă. Avea ce povesti câte petrecuse. Că și acolo erau reguli și stăpâni. Cum intraseră, i-au luat în primire hoții mai vechi. Mai mare peste pușcăriași se afla un vătaf de se ținea bine cu păzitorii. El tăia și spânzura. Aveai nevoie de-o țigară, de mâncare, voiai să trimiți o scrisoare afară, la rude, el le făcea pe toate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să nu strige, să n-o audă celălalt, dar nu mai putu... Ca turbatul a fost Bozoncea săptămâna aia. Ședea numa-n cîr-ciumi, cu lăutarii alături. Bea și nu se cunoștea. Zvârlea cu banii, parcă-l apucaseră pandaliile. Nu știau hoții ce-i cu el. - Să fim veseli! striga. Să petrecem, că cine știe... Numai Gheorghe era posomorit. -La luat deoparte pe Paraschiv: - Mă, nu te-a simțit Stăpînul? - Cu ce să mă simtă? - Că te-ai dat la Didina... - Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cine-i? s-a auzit dinăuntru glasul femeii. - Eu, Paraschiv. I-a deschis. Țiganca îl aștepta cu masa întinsă, numa-ntr-un capot, cu privirile speriate și cu poftă de bărbat. A întrebat de staroste: -Unde -lai lăsat? - Petrecea cu hoții. - Și n-a băgat de seamă? - Da de unde! fi cântă lăutarii. Ușurată, muierea 1-a așezat să-i guste mâncarea. Era flămând pungașul. Știa gagica să trăiască. Pe masă, stăteau câte bunătăți și vinul starostelui. A ciugulit și ea puțin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce-oi avea, cu voi împart! La fel pentru toți! S-a înțeles? 314 II Ăilalți -lau privit cu frică. Flăcările u luminau fața slabă, si privirea lui rea se plimba pe ei, să-i scormone în suflete. Au simțit hoții altă putere. Didina tot mai plângea alături, strîngîndu-și rochia ruptă și murdară. - Iar tu, s-a răstit Paraschiv la ea, dacă mă mai vinzi vreodată, știi ce te-așteaptă! Ceilalți râdeau gros. Numai Sandu se gândea că în sufletul lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mitică Ciolan: - Ce cumsecade era, ce bani i-am mâncat noi, săracul! Cum petrecea el... Plângeau și Dumitru, și Neacșu. Numai Anghel se ținea mai bine. Au pornit dricul după trei zile spre cimitir. În urma morților pășeau pungașii Mandravelei si hoții de la Filaret. Aduseseră flori si erau încliftați ca domnii. Iar se adunase lumea grămadă. Veniseră cu mic, cu mare, să-l cinstească. Tot Cațaveiul mirosea a salcâm si prin grădini era o troieneală de flori, albe si bogate, pe care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la ea, tot mai vedeai urmele vechii frumuseți. Avea încă niște ochi negri care ardeau și mâini nemuncite, îngrijite cu sârguință. Și băiatul ei, Oprică, o icoană de copil! Frumos, frumos și-al dracului! N-o asculta. Se înhăitase cu hoții. La început o dusese greu, până au aflat-o fetele mahalalei că știe să facă de dragoste. Dădea-n bobi, punea argintu-lviu și-l trimitea pe șina tramvaiului ibovnicelor, pe mulți îi adusese înapoi la rostul lor. 324 Ba, câte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
picată și ea. Marghioala a îmboldit-o cu pumnul pe sub fustă: - Taci, s-auzim ce mai spune... - Căci, fraților, răcnea lunganul, țara românească nu mai poate de hoți și nătărăi. Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea. Drept care, domn' primar Rigo a început cu pavarea străzilor, adică cu cartierul dumneavoastră, care suferă cel mai mult de lipsă de urbanistică. - Ce zice? Ce zice? întrebase baba Lixandra, care nu putea să lipsească de la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care pe care în cruzime și-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Ungurii nu pusese-n scenă pe-atâta o revoluțiune, pe cât un brigandagiu, o hoție ca să zic privilegiată - și o hoție cu - atât mai scuzată, cu cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii! Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era și deviza lăncerilor - și ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Ungurii nu pusese-n scenă pe-atâta o revoluțiune, pe cât un brigandagiu, o hoție ca să zic privilegiată - și o hoție cu - atât mai scuzată, cu cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii! Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era și deviza lăncerilor - și ei măsurau cu măsura cu care li
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
compensatoriu al neputinței. Imaginea oferită de mass-media este o dramatizare a dificultăților tranziției, transformându-le în culpe morale, un cadru pentru un masochism colectiv. În condițiile în care o intervenție reală nu funcționează, se obțin rezultate satisfăcătoare prin blamarea „celorlalți” (hoție, abuzuri, corupție), complementar cu autoblamarea. Costul autoliniștirii este asumarea vinovăției colective. Nu mass-media au inventat acest joc național. El a fost rezultatul unei stări de spirit globale, produsul complex al acțiunii tuturor actorilor implicați - și, în primul rând, a actorilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tranziției din cauza atitudinii și comportamentelor sale; • grupurile din opoziție: a) strategia este bună (interesul de a atrage susținerea actorilor sociali externi), dar ea nu e aplicată corect de către guvernare sau este amânată. Conservatorismul, tendințele comuniste împiedică implementarea strategiei; b) corupție, hoție; c) colectivitatea este vinovată că nu susține politic pe cine trebuie, din pricina mentalităților sale comuniste. Luptele interne pentru putere sporesc investirea charismatică a strategiei: opoziția utilizează critica făcută de Occident devierilor politicii guvernului de la strategia tranziției, ca argument extrinsec pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru sistemele social-economice - Satisfacerea nevoilor populației - Gestiunea proactivă a ratei creșterii demografice - Reducerea gradului de sărăcie și a disparităților de venit - Limitarea creșterii demografice - Consolidarea micii gospodării rurale în scopul reducerii migrației populației la orașe - Controlul poluării morale ca violență, hoție, corupție, însin gurare, analfabetism și promovarea respectării naturii, responsabilității personale pentru procesele de poluare - Urbanizarea treptată a mediului rural și schimbarea sensului migrației - Promovarea agriculturii urbane și periurbane - Economisirea resurselor - Combaterea obezității - Ocuparea timpului liber al pensionarilor: un nou job
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
o creație omenească, o entitate schimbătoare a unui set de concepții despre drepturile și responsabilitățile individuale. Ce este al meu? Ce este al tău? Ce este al nostru? Și cum definim și ne raportăm la acțiunile care amenință aceste limite - hoția, violența, frauda, specula sau neglijența? Cu ce ar trebui să facem comerț și cu ce nu ar trebui să facem comerț? (cu droguri? sex? voturi? copii?) Cum facem să fie respectate decizii și ce pedepse ar trebui să se aplice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Explicativ al Limbii Române, ediția a doua, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. footnote> definește frauda astfel: „Înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma atingerii drepturilor altuia; hoție [...]”. O definiție asemănătoare întâlnim și în Dicționarul Enciclopedic Hachette<footnote Dictionnaire Hachette, Encyclopédique Illustré, 1994, Paris footnote>: „Frauda - 1. Acțiune făcută cu rea-credință pentru a înșela. 2. Falsificare pedepsită de lege”. Codul penal din România<footnote Legea nr. 286 din
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
cu care să-și facă treaba. Și e un cerc vicios în care leprele își fac joc de specialiști. Prin urmare trăim un timp în care cuvântul dat sau cinstea e proastă marfă, dorința de A FACE e "răsplătită" cu hoție și denigrare. Comportament de jivină care rupe și fuge. Mi s-a întâmplat să nominalizez, la Gală, un ziarist, fost elev al meu gata de repetenție, văd, cumplit de frustrat și "hienizat" (chiar nu se mai bărbierește, să atragă atenția
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în HORA MUNCII, după cum cere întreprinzătorul și nu altfel ? Cât îi mai poate ține cineva, angajați, cu o asemenea mentalitate ? Chiar dacă mai are mama de mâncare... nu vine iarna ? (MERIDIANUL, An IX, nr.42 (720), joi, 25 octombrie 2007, Editorial) Hoție cu... patent ! Am fost miercuri, cu un grup de polițiști destoinici la câteva percheziții domiciliare în două sate. Am "bătut" noroaie "alese" într-un sat uitat de Dumnezeu, cu oameni tot unul și unul de săraci, unde, arar, cotcodăcește ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu erau străini de cauză, dar n-aveam cum să-i prindem ! Adaug, însă, că percheziția domiciliară s-a făcut la circa o lună de la furturi. Au avut tot timpul să ascundă sau să vândă tot. Dacă tot vorbim de hoție patentată ! Cu toate acestea încerc să cred că oricât ar fi de "meșteri" la furat, cam prea mult nu le mai merge cu hoț ia. Tot la muncă trebuie să fie nădejdea ! (MERIDIANUL, An IX, nr.2 (680), joi, 11
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și în nici un caz să panicăm populația, mai ales că nu-s chiar condițiile de atunci. însă, până să vină pachetele cu lapte condensat sau alte ajutoare vor fi mult prea multe necazuri pe care trebuie să le trecem: înmulțirea hoțiilor și tâlhăriilor, certurile și dezbinările dintre oameni, lipsa poftei de viață, chiar ! Dar, de ce să nu știe vecinul, prietenul sau ruda de la țară ori de la oraș ce ne așteaptă ? Că: pâinea se va scumpi, oricât grâu s-ar aduce din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în limbajul cazon pentru a sublinia că până la urmă un colonel are nevoie de cei cu bocanci, adică de trupă. 2. Dacă aceasta este o expresie jignitoare, atunci ce se vehiculează în presa și mass-media actuală cu pornografii, învinuiri de hoție, cu presupuneri de corupție etc., etc... acelea ce sunt ? 3. Să-i ia vreo 6 milioane fostului colonel, avocatul l-a asigurat că-i va obține multe altele de la... Meridianul. 4. Completul de judecată a extins "acuzația", găsind că articolul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
greu, sau imposibil, de împlinit. Nu se confundă cu dorința și nici cu voința pentru că pofta nu e o iminență ! Unii poftesc la mâncăruri scumpe, alții la femeia altuia, cei mai mulți la averea altuia ! (De aici gesturi neașteptate, săritul pârleazului și... hoția !). Pofta nu are de-a face cu talentul, chemarea divină sau "revelația" de moment ! Ea există ca o neîmplinire și rămâne mereu nesăturată pentru că pe măsură ce se împlinește una apar altele și mai mari... Până la urmă ajungem la vorbele lui Mihai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Nașul lui Francis Ford Coppola). La zece ani de la declararea independenței, Republica Moldova este o corabie cu busola stricată. Degringolada instituțiilor, insecuritatea cetățeanului, adâncirea disparităților sociale - care nu reflectă inegalitățile naturale dintre oameni, ci răsturnarea scării de valori, în favoarea tupeului și hoției, în detrimentul muncii oneste -, absența unui sentiment al solidarității civice și descompunerea conștiinței naționale creează o stare de fapt dezolantă, pe care datele statistice nu reușesc decât să o confirme. R.M. este în acest moment un imens poligon de încercare unde
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]