1,133 matches
-
mijlocit, aprecierea celor care pun întrebările. Următoarele contribuții au întemeieri teoretice mai precise. Eseurile din Profitabila condiție (1983) sunt centrate pe relația biografie-operă (subtitlul volumului este Romanul aventurilor secrete), autorul degajând elemente de confesiune biografică din reliefurile operei (Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Pavel Dan, Mircea Eliade ș.a.). Contrar afirmației lovinesciene potrivit căreia literatura română ar fi lipsită de memorialiști, comentatorul demonstrează convingător că opera literară reflectă, mai mult decât în alte arii culturale, conștiința prezenței în timp. Itinerarii mirabile
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
metamorfoza histrionică a chipului și tot aici apar deconspirate stratagemele. De aceea, în descendența prodigioasă a lui Dinu Păturică poate sta cu mai puțină îndreptățire Tănase Scatiu al lui Duiliu Zamfirescu, filiația stabilindu-se mai ales cu Lică Trubadurul, personajul Hortensiei Papadat-Bengescu, și cu Stănică Rațiu al lui G. Călinescu, ambii vlăstare ale unei lumi dominate de histrionism. Mai degrabă în sensul aptitudinilor de scenograf cu ochi educat și cu o bună informație istorică sunt și descripțiile minuțioase ale lui F.
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
de critică literară - cele mai multe la rubrica intitulată mai întâi „Cartea”, apoi „Cronică” sau „Cronică literară” - semnează Mihail Chirnoagă, V. Spiridonică, Vintilă Horia, Octav Șuluțiu, Al. Piru, Ion Șteflea ș.a. Sunt recenzate sau prezentate cititorilor lucrări de Lucia Demetrius, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Emil Botta, Traian Chelariu, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Sașa Pană, Vintilă Horia, Al. Călinescu, E. Ar. Zaharia, Ion Sofia Manolescu ș.a. În multe articole revine cu insistență ideea recunoașterii valorii provinciei, ba chiar a primatului, în peisajul literar contemporan
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
alături de Moromeții, Bietul Ioanide, Cel mai iubit dintre pământeni) date de literatura română după 1945. D. impune un stil epic și stilul se bazează pe renunțarea la lirismul, viziunea mitică, umorul, fabulosul, dominante până atunci în proza românească. În linia Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, G. Călinescu, el orientează romanul spre studiul de caractere și creația de tipuri, cum cerea G. Călinescu în Sensul clasicismului. Cronica socială se transformă, în acest caz, într-o suită de portrete și de pasiuni definite bine
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav Sargețiu, Isaiia Răcăciuni, George Demetru Pan, Mircea Popovici, Al. Lungu, Adrian Rogoz, Mihail Crama, Ion Negru, Camil Baltazar. Proza este reprezentată de Cella Serghi, Adrian Rogoz, Hortensia Papadat-Bengescu (A fost odată), Monica Lovinescu (Marionete). Revista acordă importanță și traducerilor din alte literaturi decât cea sovietică (William Saroyan, H. Mann, Walt Whitman, Eugene O’Neill, Guillaume Apollinaire, Eugenio Montale, Paul Eluard, Ilya Ehrenburg, H.W. Longfellow, Paul Valéry
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
aceea de inspector de poliție în București sau administrator al plasei Măcin; în 1891 era controlor la serviciul arhitecturii de la Eforia Spitalelor Civile. Mai predase scurt timp, în 1882, literatura veche franceză la Azilul „Elena Doamna”. Cu una dintre eleve, Hortensia Keminger, se căsătorește în 1885, dar mariajul se desface după trei ani; fosta doamnă Davila va avea un rol în viața, sfârșită tragic, a lui A.I. Odobescu. În 1898 se îndrăgostește de Ana Pherekyde și un Journal intime e martorul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de colaborări menționabile. Semnează versuri Aurel Chirescu, C. Barcaroiu, Cristian Sârbu, Virgil Carianopol, D. Corbea, D. Batova, G. Danubia - sub pseudonimul George Dan; proză scrie Ion Aurel Manolescu, iar cronici literare, Mircea Mateescu. Sunt recenzate cărți de Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati, G. Călinescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu (5/1934), Mircea Mateescu lui Liviu Rebreanu (52/1936). Louis Barrol traduce în limba franceză Împărat și
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
și, la numai un an, cu Ascuțit ca tandrețea, care, ca și cel anterior, poate fi socotit un „manual de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit ca tandrețea, București, 1997; Politici ale
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
pot-au-lait; romanul proustian al secvențelor de viață recuperate și analizate prin fluxul memoriei; insinuarea observației, pe baza căreia personajele capătă profunzime, ca în scrierile lui Thomas Hardy), însă asimilând și experiența românească, adusă de proza lui Camil Petrescu și a Hortensiei Papadat-Bengescu, H. concepe înscrierea substanței narative într-un sistem în care validarea autenticității trăirii este dată de acutizarea lucidității, anticalofilism și concentrare formală („Am spus: am vrut să mă prezint cât mai adevărat. Nu mai cred în artă pentru artă
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Paris și a fost fondatoarea asociației „Gândirea europeană”, aflată sub președinția Elenei Văcărescu. A cunoscut mari personalități, printre care André Maurois și Paul Claudel. I se datorează o antologie reprezentativă a prozei românești a timpului, transpusa în franceză (Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Gală Galaction, Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Gh. Brăescu, I. Al. Brătescu-Voinești, I.A. Bassarabescu, Adrian Maniu, D.D. Pătrășcanu ș.a.) și editata în 1931, la Paris, Contes roumains d’écrivains contemporains (prefață aparține contesei de Noailles), iar din Cezar
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
pragul anului 1925. Totuși, apelul adresat unor scriitori de prestigiu n-a rămas fără răspuns, printre colaboratori numărându-se N. Iorga, E. Lovinescu, Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Sextil Pușcariu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, O. Goga, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Rădulescu-Motru. După 1930, sporadic, sub semnături lipsite de importanță, își fac loc și câteva declarații de adeziune la politica de dreapta, mussoliniană. În mai bine de două decenii de apariție, în revistă pot fi întâlnite numele lui Mihail
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
19 aprilie, Ion Pillat, poet al tradiției de Cornel Regman, Miniaturalul în poezia lui Tudor Arghezi de Romeo Dăscălescu; 23 aprilie, Rebreanu și Dostoievski de Eugen Todoran; 3 mai, Metamorfoza și poezie de Ion Oana; 14 mai, Un mare romancier - Hortensia Papadat-Bengescu de Ion Negoițescu; 17 mai, Teatrul lui Lucian Blaga de Petre Hossu; 21 mai, Bovarismul lui Flaubert de I. D. Sarbu. Numeroase reviste („Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, „Universul literar” ș.a.), recunoscând valoarea scrierilor studenților membri ai Cercului, vor solicita
CERCUL LITERAR „OCTAVIAN GOGA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi (Îndoială, 1/1925), Ion Barbu (Vegetarian, 2/1925), Liviu Rebreanu (Răsfrângeri, 2/1925), Hortensia Papadat-Bengescu (Omul care a tușit, 2/1925), F. Aderca, Ion Minulescu, E. Lovinescu, Ticu Archip, Ion Vinea, Lucian Blaga. Aici Camil Petrescu publică o parte din versurile care vor alcătui ciclul Transcendentalia și un fragment, intitulat În loc de ora ceaiului, din
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
cu o culegere de versuri intitulată inginerește La scara 1/1, titlu găsit de Ov. S. Crohmălniceanu. În 1947-1948, lucrează la „Rampa”, unde semnează cronică dramatică, vitrina cărții, cronică coregrafică, cronică umoristică, folosind pseudonime diverse: Maria Veniamin, Ana Varga, Nic., Hortensia. Mai colaborase și la revista umoristică „Pițigoiul”, cu pseudonimele Cezarina Pipotă, Haralambina Ficat, Clementina Maț, „în veselă tradiție suprarealistă”. Ludicul va rămâne o trăsătură definitorie a universului său poetic. Împreună cu Mihu Dragomir, va folosi și pseudonimul Const. Adam, în anii
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
răspândire, elementele premergătoare (fondul umanitar, revoluționar, reacționar și estetica socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe momente: 1893-1894, 1901-1903, 1906-1910. Hortensia Papadat-Bengescu (1965), prima interpretare monografică a operei marii romanciere, e o lucrare având ca temei aceeași informație exhaustivă. Totuși, „opiniile noastre critice nu sunt ultimul cuvânt”, scrie C., conștient că este prea mult supus constrângerilor epocii în care și-a
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
temei aceeași informație exhaustivă. Totuși, „opiniile noastre critice nu sunt ultimul cuvânt”, scrie C., conștient că este prea mult supus constrângerilor epocii în care și-a redactat și publicat cartea. De aici pedalarea pe o interpretare sociologizantă a lumii romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu. Volumele de versuri, publicate postum, Fiul lunii (1969) și Haina de brumă (1984), sunt alcătuite din cicluri legate între ele, astfel încât întregul să se articuleze unitar. Lirica lui C. l-a entuziasmat pe Tudor Arghezi, care în 1947 se
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
să-i scrie prefața pentru un posibil volum antologic. G. Călinescu îl considera „un echivalent în poezie al dantescului Goya”, iar Nicolae Manolescu îi socotește poezia ca fiind vocația „probabil cea mai temeinică”. SCRIERI: Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie, București, 1946; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Fiul lunii, pref. Dinu Pillat, București, 1969; Haina de brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue”, 1966, 2; Gabriela Drăgoi, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RITL, 1966, 1; Stancu Ilin, Valeriu Ciobanu, LCF, 1967, 2; Dinu Pillat, Valeriu Ciobanu, RITL, 1967, 2
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue”, 1966, 2; Gabriela Drăgoi, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RITL, 1966, 1; Stancu Ilin, Valeriu Ciobanu, LCF, 1967, 2; Dinu Pillat, Valeriu Ciobanu, RITL, 1967, 2; Nicolae Manolescu, Poeții se descoperă: Valeriu Ciobanu
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue”, 1966, 2; Gabriela Drăgoi, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RITL, 1966, 1; Stancu Ilin, Valeriu Ciobanu, LCF, 1967, 2; Dinu Pillat, Valeriu Ciobanu, RITL, 1967, 2; Nicolae Manolescu, Poeții se descoperă: Valeriu Ciobanu, „Fiul lunii”, CNT, 1969, 18; Dicț. scriit
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue”, 1966, 2; Gabriela Drăgoi, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RITL, 1966, 1; Stancu Ilin, Valeriu Ciobanu, LCF, 1967, 2; Dinu Pillat, Valeriu Ciobanu, RITL, 1967, 2; Nicolae Manolescu, Poeții se descoperă: Valeriu Ciobanu, „Fiul lunii”, CNT, 1969, 18; Dicț. scriit. rom., I, 572-573; Datcu, Dicț. etnolog., I, 167
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine Bund” ș.a.), găsind în munca de ziarist la foile românești din capitală un suport material al vieții sale și al familiei. A fost căsătorit, din 1920 până în 1936, cu traducătoarea Hortensia Mateescu, care a jucat un rol însemnat în formația sa de critic de artă. Activitatea în cadrul serviciului de presă al Ministerului de Externe (1924-1930) și totodată cea de redactor al suplimentului în limba germană al „Revistei Fundațiilor Regale” (1925-1928) îi
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
complementar, demersurile pentru cunoașterea creației românești în străinătate. Ca traducător, C. dovedește receptivitate față de reliefurile marcante ale unui moment artistic. Astfel, în anii ’20 publică tălmăciri din Tudor Arghezi, G. Bacovia, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Pillat ș.a.; transpune (împreună cu Hortensia Mateescu), pentru eventuale prezentări pe scene germane, piesele Tulburarea apelor, Meșterul Manole și Daria ale lui Lucian Blaga, prieten și coleg în serviciul diplomației române. Se orientează spre fizionomiile artistice și operele reprezentative, dând dovadă de gust estetic, de siguranță
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
așa cum vor fi mai toți criticii. În schimb, i se recunosc meritele de mare poet lui Al. Macedonski, până atunci aproape ignorat. Pentru perioada interbelică, atenția lui C. se concentrează asupra celor mai reprezentativi romancieri, după opinia sa, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu, ultimilor doi nerecunoscându-li-se însă proustianismul. În poezie, aprecierea lui superlativă se îndreaptă către Tudor Arghezi, Ion Barbu și, din păcate, mai puțin către Lucian Blaga. C. nu gustă Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]