1,474 matches
-
putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un petec, un petecuț, o sfoară, o sforicică de pământ, acolo, întărit cu hrisov și pecete domnească: "Să le fie ocină dreaptă slobodă de dajdie". Ce ziceți, le dăm? Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pricina: dumnealui pârcălabul Agapie a făcut județ cu strâmbătate. "S-a vândut" stăruie moșneagul. Ștefan se încruntă: Agapie?! El zice că Agapie s-a mânjit de la boier Chiriță și le-au hrăpit obștei broscăuțenilor, pășunea dreapta lor ocină dobândită cu hrisov bun de la Domnul Alexandru, bunicul Măriei tale, pentru că au luptat bine la Marienburg, când moldovenii i-au ajutat pe lehi în lupta împotriva cavalerilor teutoni și... Știu! îl întrerupe Ștefan, brusc indispus. Agapie, zici? mormăie el. Să mă fi înșelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai milogești! Nu las mai ieftin! Am poruncit: douăzeci! Le merită! Să se facă strigare: joi, în zori de nu dau tatarii joi deci, ținem "Scaun de judecată domnească!" poruncește după ce sa mai liniștește. Împricinații să se înfățoșeze cu mărturia, hrisovul, dovada... Să-l chemi pe Agapie să vedem cum stăm cu el. Și "mârșavul" cu mădularul lui... Prea bine, Doamne. Era să uit... Fătucile celea... Să le tămăduiască vraciul nostru. Înțelesu-m-ai? Înțeles! Ștefan face glasul mic: Și moșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ori crapă de foame! Cerșetoria voi a o stârpi în Țara Moldovei! Vreau să curăț țara. Ștefan, cu mâinile la piept, măsoară încăperea: Ioane, cum stai cu izvodirea la "Nemaipomenitul nostru letopiseț?" Zorește, că dau turcii și rămânem neisprăviți. Scormonesc hrisoave, hronici, adun mărturii din bătrâni. Nu-i ușor, multe n-au fost scrise, adevărul nu-l afli ușor... Te pomeni c-ai ajuns chiar la "Descălecat", zâmbește ironic Ștefan. Zorește! Peste timp, peste istorie se așterne uitarea. Mi-e teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care-s întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși "Trimisul Sfântului Petru pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grijă de Maria, de copii și... și de Voichița. Să le fii un adevărat părinte, cum mi-ai fost și mie... Vlaicu își șterge o lacrimă furișată prin crețurile obrajilor și bolborosește: Făgăduiesc, fiule. Da' să ai grijă... Ștefan ridică hrisovul cu amândouă mâinile, solemn, tulburat. Și, ca printr-o minune, clopotele Sucevei prind iar să bată, făcând clipa și mai solemnă. Voi să stați mărturie pentru vrerea mea din urmă: "Io Ștefan Voievod și Domn a toată Țara Moldovei, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voievod și Domn a toată Țara Moldovei, cu limbă de moarte, las moștenire domnia și Scaunul Moldovei fiului meu dintâi, Alexandru Mușatin Voievod! Dorința și voința mea aiasta este și altcumva să nu cuteze nimeni a face!" și îi întinde hrisovul lui Vlaicu. Să împliniți întocmai și să-i fiți cu credință cum mi-ați fost și mie! Jurați!! poruncește, trage sabia și le întinde garda în cruce. Jurați!! Cu dreapta pe sabie, într-un glas, gâtuiți de emoție, jură: -Jurăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Adjudul este cel mai vechi oraș din județul Putna; orașul Focșani este atestat documentar abia din 1575, iar Odobeștiul în 1868. Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pentru serviciile aduse în parlament, comerț, industrie și servicii publice. Iar această continuă împrospătare, foarte căutată ca încoronare a unei vieți active, constituie un element fericit, opus oricărui spirit de castă și oricărei reacții de clasă, asigurînd armonia între vechile hrisoave și noile înscrisuri. Singura citadelă a vechii nobilimi medievale ce se arăta observatorului era "salonul albastru" din Palatul Regal, cel mai apropiat de ușa pe unde apăreau maiestățile lor și unde cîteva familii de viță veche aveau privilegiul de a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură populară - romantică și ea - al acestui pelerin în toate ținuturile românești, al acestui tovarăș, la Blaj și la Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat. Și a asimilat nu numai elementul literar străin, dar și gândirea filozofică străină, căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
erau aliați cu valahii din sudul fluviului nu putea să facă asemenea prădăciuni trecînd peste o țara potrivnică. La anul 1200 regentul Ioniță(Kalojohannes în latină și Caloianu în română), fratele mai mic al lui Asan și Petru, trimite un hrisov către papă prin care cere recunoașterea ca regat a ținutului Bulgariei și Valahiei(Dominum et imperatorum totius Bulgariae et Blaciae) locuite de valahi și bulgari iar el să primească coroana de rege, arhiepiscopul de Tîrnovo să păstorească bisericile din provinciile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
toți conducătorii acestor popoare. După moartea lui Ioan Asan, urmă la tron copilul acestuia Ioan Căliman Asan care a murit la vîrsta de 12 ani în anul 1252 domnind 6 ani. La mănăstirea Zografu de la muntele Athos se află un hrisov de la mijlocul se-colului Xlll de la regele Ioan Căliman Asan care hărăzește mai multe sate și locuri călugărilor, după obiceiul timpului. În el, Asan Căliman se intitulează: ,,samedrijeți preako moldovlahia”, adică autocrator al Moldo-Vlahiei. Dacă Bela lV a cucerit Severinul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și Bugului și acest regat! Peste Carpați către vest găsim în Moravia o regiune numită Walaska locuită de walaski adică români. Tacit spune că neamul germanic al naharvalilor se învecina cu geții undeva în sudul Sileziei de azi. Într-un hrisov morav din 1052 se găsesc pomeniți valahii Crisan, Cocor, Bucan și Neg. T. Burada face o călătorie în anul 1893 și descoperă în Moravia regiunea muntoasă numită Walaska unde locuiau 150000 de valahi care vorbeau limba cehă amestecată cu multe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
privească în ograda vecinilor. În anul 1222 regele Andrei ll întărește privilegiile cavalerilor teutoni și spune să extindă expansiunea răsăriteană pînă la ,,hotarele brodnicilor și Dunăre” adică acești brodnici erau sigur în est undeva alături de cumani cum spune în alt hrisov. Cumanii așezați alături de români nu au format niciodată o structură de tip hanat sau regat ci trăiau pe clanuri conduse de cîte un șef iar cînd venea pofta de jaf sau chemare la oaste se adunau aceste căpetenii și hotărau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
al polonezului Alexandr Stad-nicki, apărut în anul 1848 la Lvov. În lucrare se amintesc în ordine cronologică mai multe documente crăiești unde se precizează existența valahilor/românilor cu organizarea lor aparte și cu legile lor proprii avute din străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla în slujba sa, cîmpul și satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui după legile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla în slujba sa, cîmpul și satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui după legile române. Un hrisov din anul 1420 de la Zemovid, principe de Mazovia și Belza, învoiește pe locuitorii satului Liubici a se folosi de legile române. Un hrisov din anul 1545, al curții principelui din Cracovia dă voie românilor să se gospodărească după legile lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui după legile române. Un hrisov din anul 1420 de la Zemovid, principe de Mazovia și Belza, învoiește pe locuitorii satului Liubici a se folosi de legile române. Un hrisov din anul 1545, al curții principelui din Cracovia dă voie românilor să se gospodărească după legile lor vechi. Iar aceste așezări ale românilor erau destul de numeroase și înfloritoare în acele timpuri pentru că în documentele domnești se prevede pentru români un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lor vechi. Iar aceste așezări ale românilor erau destul de numeroase și înfloritoare în acele timpuri pentru că în documentele domnești se prevede pentru români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate numai în Galiția care se conduceau după legile vechi românești iar toate hrisoavele poloneze vechi spun: ,,Quarum villarum cmethones fieri debent et locabuntur in jure vala-chico... Quiquidem scultetes locabit dictam villamin cruda radice in jus valachi- cum... Eximimus etiam dictae villae cmethones ab omnibuz juribus ruthenicis, po-lonicalibus ac quibus aliis: solum in illos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
toate pricinile de orice fel, mici sau mari, satele românești se judecau numai și numai du-pă dreptul român, fără vreun amestec din partea unui tribunal sau puteri străine”. Aveau în supraveghere drumurile, hotarele și codrii satului iar chinezul era împuternicit prin hrisov, de rege dacă era ținut crăiesc sau de voievod dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
chemare pentru sărbătoarea neamului la traci, telagi și ilirii lui Coe. Să dai chemare și macedonenilor... să se ia aminte că toate aceste nea-muri au o singură mama... nu te sfii să chemi și neamul sărac cu păr galben-castaniu... Regescul hrisov a fost turnat de Elie. În sigiliu Enisala, cetatea geților; conducătorul Maico”. Avea acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la care petreceau împreună. Cetatea Enisala era o construcție solidă cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]