1,549 matches
-
monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am dispus de documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miere te-a mirui/ Cu frunze de calapăr te-a îmbăia,/ Cu castravete ți l-a pune./ A lua castravetele și ți-a spune:/ ,,De-o fi păr de vacă, de bou/ Păr în păr Păr de cal, păr de iapă/ Păr în păr/Păr de mâță, păr de motan/ Păr în păr,/ Păr de găină, păr de cocoș/ Păr în păr,/ Păr de gâscă, păr de gânsac/ Păr în păr,/ Păr de ghițá, păr de ghițăl/ Păr în păr,/ Păr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dorința pretinsă a călugărului întâlnit în pustie de a se mântui, devine un simplu instrument al plăcerii concupiscente a bărbatului, folosit după bunul plac, sau Gemmata care crede, împreună cu soțul său, că poate fi transformată, de către un călugăr, într o iapă. A-și putea exprima punctul de vedere însemna foarte mult într-o lume guvernată de tabu-uri, mai ales în ceea ce privește drepturile femeii. Membrele grupului din capodopera boccaccescă au posibilitatea și marea șansă de a discuta în voie, de a da
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rizibil pentru întreaga comunitate. Tot de ridicol ține și credulitatea unui om simplu care își încredințează soția unui preot, don Gianni din Barolo, de o viclenie aparte, ce pretindea că are puteri miraculoase și ar fi putut-o transforma în iapă. Descrierea ritualului acestei metamorfozări este presărată cu aluzii licențioase, căci totul nu era decât o încercare de a profita trupește de o femeie naivă și de a încornora un soț „cam prostănac”549. Pentru a-și atrage „prada” de partea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
albine cu argințică, sămânță de busuioc, muguri de brad, hrean ras, rădăcini de iarbă mare, tătăneasă, lăptișor de matcă, lapte dulce, 2-3 gălbenușuri de ou, untură de gâscă, pucioasă și puțin praf de pușcă, lapte de capră nefiert, lapte de iapă sau de măgăriță, de oaie. Consum de grăsime de bursuc, de gâscă, de urs sau untură de pește, pusă În terci de făină de porumb; de fiertură de morcovi și sfeclă, amestecată cu miere de albine, de borș crud (cât
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum de lapte de măgăriță, de iapă, de capră, amestecate cu pucioasă, zeamă de ciocălăi, de zeamă de balegă de măgar amestecată cu ceai sau cu lapte dulce. Ceai de hrean cu miere, din planta cinci degete, cele două degete, lapte cu pucioasă, din rădăcină de angelică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coji de salcie, floare de salcâm, scai voinicesc, siminoc, vâsc de pe fagi. Siropuri din muguri de brad, din ceapă cu zahăr, hrean ras cu miere, muguri de molid, ridiche neagră. Consum de lapte dulce crud amestecat cu ou, lapte de iapă sau de măgăriță, ceai cu miere și hoștină caldă, untură de bursuc, de gâscă, sânge de porumbel, de hrean ras cu miere, de zer din lapte de oaie. Se curăță o căpățână de usturoi, se pisează și se pune Într-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ciocălăi, mai ales) sau cu fierturi de urzici. Oblojeli cu aluat din făină de grâu, cărbuni pisați, ceapă coaptă sau prăjită cu ulei; ceară curată călduță, semințe de in pisate, miere de albine și lapte dulce; cu lapte de iapă sau de femeie; cu frunze de mătrăgună, piatră vânătă, sare și untdelemn; cu sfeclă roșie, miez de tărtăcuță, fierte În lapte dulce; cu rădăcină din planta țâța cățelei, cu untură de iepure, unt de sunătoare sau cu ceai de plescăiță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cornișor, de crăpușnic, flori de crucea cea mare sau de crucea pământului, frunze și sau flori de cucută, cu tulpini de coada vacii. Spălări pe cap cu fiertură de mesteacăn pletos, răchită albă, sudoarea calului, vetrice, zburătoare, cu lapte de iapă. Clătiri benefice și indicate cu apă de ploaie sau cu oțet de vin, iar ca unsori: gălbenuș de ou, untdelemn sau gaz lampant. Pentru decolorarea părului se folosea macerat de șofran În apă, folosit și În tratarea bolilor de ochi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
moartea lui a fost găsită o ladă plină de variante literare. Fraza, scrisă și respinsă de o mie de ori, În una dintre versiuni, suna astfel: „Într-o frumoasă dimineață din luna mai, o elegantă amazoană parcurgea, pe o superbă iapă alezană, aleile Înflorite din Bois de Boulogne”. Autorul nemulțumit povestește ceea ce crede despre fraza respectivă astfel: „Asta nu este decât o aproximație. Când o să ajung să redau perfect tabloul pe care-l am În Închipuire, când fraza mea va avea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
săteni referitor la: ‐ cultivarea îngrijită a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor însărcinate; ‐ pregătirea furajului din frunzari; ‐ săpatul și gunoitul pomilor. În nr. 7/septembrie și nr. 8/octombrie 1928, su b semnătura Enache Mantu, plugar, membru ales al Camerei de Agricultură Tutova, este publicat articolul: „Ce a văzut un țăran din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anume texte dumnezeiești. La Început a fost Cuvântul, dar Cuvântul nu a fost numai la Început, El există și acum În noi, purtăm În noi gândurile și cuvintele Tatălui Ceresc. Ce este telegonia? Simplist vorbind, dacă o zebră și o iapă se Împerechează, nu rezultă nimic, fiindcă genomurile lor sunt incompatibile. Dar peste câțiva ani, iapa poate naște mânji vărgați. Din punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberație. Dar genetica cuantică explică foarte clar acest lucru. Cromozomii au capacitatea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Început, El există și acum În noi, purtăm În noi gândurile și cuvintele Tatălui Ceresc. Ce este telegonia? Simplist vorbind, dacă o zebră și o iapă se Împerechează, nu rezultă nimic, fiindcă genomurile lor sunt incompatibile. Dar peste câțiva ani, iapa poate naște mânji vărgați. Din punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberație. Dar genetica cuantică explică foarte clar acest lucru. Cromozomii au capacitatea de a memora informația nu doar pe cale materiala ci și pe cale ondulatorie, prin undele emise
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberație. Dar genetica cuantică explică foarte clar acest lucru. Cromozomii au capacitatea de a memora informația nu doar pe cale materiala ci și pe cale ondulatorie, prin undele emise de molecule și atomi. În iapă au ajuns spermatozoizii unei zebre, au rămas o vreme acolo, apoi În aparență au dispărut și din punctul de vedere al geneticii clasice n-ar trebui să se Întâmple nimic, dar nu e așa. Ei rămân acolo sub forma de unde
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o fântână semne că frumoasa Angelica săvârșise cu Medóro josnicii, și de necaz a înnebunit și a dezrădăcinat copacii, tulburând apelel limpezi ale izvoarelor, omorând păstori, nimicind turme de oi, dând foc colibelor, dărâmând casele, târând după el herghelii de iepe și făcând alte nenumărate blestemății, vrednice de-a fi veșnic pomenite în cărți?"230. De ce însă a simțit el nevoia să se raporteze, prin distanțare parodică, la o literatură care, la vremea ei, continuase o literatură precedentă, "asasinându-i" contextual
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
satiră a Bisericii catolice) sau "Ostrovul cotoilor îmblăniți" (satiră a lumii judecătorești). Oricum, din narațiunea populară, de altfel lipsită de pretenții valorice și destinată exclusiv amuzamentului, în Gargantua și Pantagruel nu s-au păstrat decât unele personaje, câteva episoade ("isprăvile iepei uriașe a eroului de-a lungul pădurilor din Beauce, răpirea de către Gargantua a clopotelor catedralei Notre-Dame din Paris"249) și procedee, precum și titlurile ce explicitează conținutul fiecărui capitol în parte, construite după tipicul lui "Cum s-au luptat", "Cum era
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înstrăineze cearcănele și tempestele de peste viile noastre... O, Domnule, Doamne, micădănecioaia noastră! Dă-o că e de folos urbei. Toată lumea se slujește de dânsa. Dacă ecva ta se simte bine, la fel îi merge și Școalei noastre, ce este asemuită iepei proaste și faptă după asemănarea ei, psalmu' nu știu care... Dacă l-aș fi însemnat cu cifră în însemnărica mea, era tare ca Ahil. Hâm, hâm, ahâm, hapciu! Na! Vă dovedesc precum că trebuie să mi le dați îndărăpt. Vă probez astfel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul, îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita doamna, A cărei față,-ntre genunchi vestește nea; Se sclifosește virtuos și dă din cap Doar auzind numindu-se plăcerea; Nici dihorița și nici iapa nu o fac Cu-o mai fără frîu pofta. Mai jos de cingătoare sînt centauri, Deși mai sus, femei. Pîn' la centura, zeii sînt stăpîni Și dedesubt, toți drăcii. -I iad, e beznă, E puțul sulfuros, arzînd, în clocot, Putoare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lăcomie. Cred că sunteți oameni învățați și pricepuți. Noi, adică eu cu bărbatul meu am avut o gospodărie frumoasă înainte de a ne înscrie la colectivă: casă de cărămidă cu trei odăi mari, boi tineri și sănătoși, vacă cu vițel, o iapă ce trebuia să fete, plug și alte unelte agricole necesare la casa omului, un colț de pădure, câțiva butuci de vie, numai pino curat ca lacrima și pământ arabil, ceva peste zece hectare; ca tot omul gospodar. Un pământ bun
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu vor putea cumpăra pământuri în Moldova, nici vor putea clădi geamii, nici se vor putea așeza în orice mod ar fi", drept recompensă și supunere, domnii oferind, anual, Porții "4000 de galbeni turcești, 40 de șoimi și 40 de iepe fătătoare, toate însă sub titlul de dar" (art. 8). Aceste drepturi sunt recunoscute și în tratatul lui Petru Rareș de la 1529. De jure, cetățile Cetatea Albă și Chilia fuseseră restituite Moldovei, dar de facto ele au fost ocupate militărește de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
gen labirintic, asocieri paradoxale de tip suprarealist comportă răsuciri de dicteu automat: Nu gândim îndeajuns: dărăpănați, cu mâinile la spate, cu buzele făcute o rană de țigările care nu se mai termină, pupeze cu un ochi în frunte privind la iapă cum paște... acum își schimbă rochia... din scaunul dentistului, fără guri, omorând cu o paletă musca țețe așezată bâzâind pe o rădăcină: însângerați, ne semețim... iar și iar... că de după perdeaua de fum, afară, o să ne scuipe un leu... Eul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]