947 matches
-
cu gânduri sinucigașe trăiesc sentimente intense de depresie, furie, deznădejde, anxietate și inutilitate. De multe ori, ei se simt neajutorați și ineficienți în încercarea de a schimba împrejurările care le cauzează această suferință psihologică puternică. Ei au ceea ce se numește ideație suicidală. Totuși, nu toți copiii cu gânduri sinucigașe vor avea tentative de suicid și, din fericire, nu toate încercările reușesc. Deși la fete probabilitatea unei tentative este mai mare, șansele de reușită sunt mai mari la băieți. Atenție În 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît în studiile ECA, cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b). Depresia, ideația suicidală și tentativele de suicid apar în fobia socială mai des decît în rîndul populației generale. Totuși, o frecvență ridicată a tentativelor de suicid în fobia socială pare să se întîlnească în majoritatea cazurilor, deși nu în toate, legată de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
majoritatea cazurilor, deși nu în toate, legată de prezența tulburărilor comorbide. Potrivit datelor ECA, rata a fost de aproximativ 14 ori frecvența populației. În studiul NSMHWB, prezența unei tulburări comorbide de pe Axa I a dus la o triplare a ratei ideației suicidale, dar fără o creștere corespunzătoare a tentativelor de suicid. Cînd fobia socială era comorbidă cu tulburarea de personalitate anxioasă (strîns legată de TPE), atît ideația suicidală, cît și tentativele de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezența unei tulburări comorbide de pe Axa I a dus la o triplare a ratei ideației suicidale, dar fără o creștere corespunzătoare a tentativelor de suicid. Cînd fobia socială era comorbidă cu tulburarea de personalitate anxioasă (strîns legată de TPE), atît ideația suicidală, cît și tentativele de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu timpuriu (Amies et al., 1983) a descoperit că actele parasuicidale erau mai des întîlnite într-un eșantion cu fobie socială decît într-un grup de comparație
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Norton et al., 1996; Montgomery, 1998). Riscul depresiei nu pare să crească odată cu durata fobiei sociale, dar poate fi redus dacă fobia socială intră în remisie (Kessler et al., 1999a). Eșantioanele clinice au demonstrat, de asemenea, rate ridicate de depresie, ideație suicidală și tentative de suicid în fobia socială comorbidă cu alte tulburări de pe Axa I sau Axa II (Amies et al., 1983; Turner et al., 1991; Weiller et al., 1996). Este puțin probabil ca prezența depresiei să complice diagnosticul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fascist și-a dat seama, în mod corect, de faptul că nu are decât de câștigat de pe urma caracterului "vag" al conceptului. Astfel, confirmă criticul, Hitler a "incorporat (acest element adăugirea mea) în marea suprapunere a imageriei sale relaționale sau a ideației sale imagistice"432. Astfel, Hitler generează un nou lanț "purificator"433, susținând că lipsa de unitate a parlamentului german nu se poate "vindeca" decât dacă "o singură voce"434 vine să îi aplaneze toate conflictele interne; această voce unică va
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
următoarele reguli: nu criticați ideile altora; nu vă autocenzurați propriile idei; emiteți un număr cât mai mare de idei; preluați ideile altora și le îmbunătățiți; dați frâu liber imaginației. Genialitatea lui Alex Osborn constă în realizarea evaluării amânate, adică separarea ideației de evaluarea critică, precum și în căutarea unui număr cât mai mare de soluții pentru rezolvarea unei probleme, considerând că în final cantitatea generează calitatea. În viziunea Ancăi Munteanu (1994) susținând ideea câtorva principii, se mai adaugă un principiu și anume
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
curate conștiințe religioase. În întregime, cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem Dei gloriam transcrie exclusiv întâlnirile cu alteritatea radicală care este Dumnezeu "Cel Prea Înalt și puternic, Cel tare/ Creatorul și Arhitectul universului!". Tematica, desigur, impune o ideație, o tonalitate și o topică, adică un teritoriu poetic în interiorul căruia este greu să mai decupezi o fâșie originală. Ștefan Amariței apelează, de altfel, la o simbolistică ușor de recunoscut: Dumnezeu este văzut ca un "porumbel sau ca puiul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comentator de subiecte de istorie literară la un mod jurnalistic distins, cu pasiune pentru întreținerea unui cadru de cultură prin presa de specialitate. Istoria literară este adusă la nivelul de circulație al bunurilor cotidiene și de informație accesibilă publicului nespecializat. Ideația istorico-literară a lui G. Călinescu va fi turnată în tiparele coloanei de revistă și de ziar. MARIN BUCUR SCRIERI: Confruntări literare, I-III, București, 1966-1988; Istoria literaturii române, I, București, 1969; Jurnal ieșean, București, 1971; Titu Maiorescu, București, 1972; Dobrogeanu-Gherea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
un descriptivism pur sau pentru discursul gnomic, specific meditațiilor filozofice. În primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mergând pe străzi pustii și tăcând mult), Alain Resnais (Anul trecut la Marienbad, repetări obsesive de seturi de cadre, replici și sunete) și Tarkovski (cal pe plajă). Victor Iliu caracterizează destul de exact stilul Săucan : Am căutat să-mi lămuresc natura ideației artistice de la obârșia imaginilor filmului și cred că am găsit- o, parțial : e vorba de o tehnică simplă, aceea a insolitului, a nonsensului. Punând împreună elemente eterogene și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care în 1853 a publicat Istoria Romaniloru, în care istoriile particulare ale țărilor române sunt împreunate într-o structură unitară. După cum era de așteptat, unificarea istoriografică s-a produs în avangarda reflecției istorice înainte de unificarea politică a principatelor din 1859. Ideația istoriografică, plasată în frontul luptei ideologice, trebuie să fi avut o influență în precipitarea evenimentelor politice în sensul unirii principatelor danubiene române. În schimb, în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică, unificarea istoriografică survine doar după consumarea evenimentelor politice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresiv-melancoliform. Hipofiza este responsabilă fie de nanismul hipofizar, fie de gigantism, fiind în egală măsură incriminată în cazurile de anorexie mintală sau în cele de cașexie Sismonds. Insuficiența gonadică duce la manifestări psihopatologice specifice, caracterizate prin depresii, insomnii, lentoare în ideație, bradipsihie. Seria de exemple poate continua încă și în alte cazuri de tulburări clinice legate de afecțiunile endocrine. M. Bleuler reunește tulburările de factură psihotică ce apar în cursul bolilor endocrine sub denumirea de „sindrom psiho-endocrin”. Autorul menționat subliniază faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică, caracterizat prin următoarele forme de tulburări: tulburări de memorie constând în amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunară (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se șterg în conformitate cu legile lui T. Ribot), diferite tulburări de atenție, tulburări de ideație. b) Evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală se face prin intermediul probelor examenului psihodiagnostic al bolnavului. Ceea ce se urmărește a fi pus în evidență și măsurat, este stare de deteriorare mintală, de care depinde, în final, prognosticul bolnavului respectiv. P.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de către individ a propriului său corp în afara acestuia, ca o „dedublare” sau ca o imagine „în oglindă”. Hiperestezie: exagerarea sensibilității, a percepțiilor senzoriale în general și în special a celei tactile. Hiperstenia: creșterea stării de tensiune psihică manifestată prin creșterea ideației și a forței afective. Comportament hiperdinamic. Hipnagogice: manifestări care se produc în câmpul conștiinței, în momentul adormirii. Hipnapompice: manifestări care se produc în câmpul conștiinței, în momentul trezirii. Hipoestezia: diminuarea sensibilității generale, în special a celei tactile. Hipomanie: stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociere ideo-afectivă penibilă care invadează conștiința, cu caracter repetitiv și incoercibil, de a cărei absurditate și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică globală, în special intelectuală afectivă și comportamentală, de diferite grade. Sinonime: arierație mintală, deficiență intelectuală. Onirism: activitate mintală automată, reprezentată prin viziuni și scene în mișcare, așa cum apar ele în cursul viselor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poetic sigiliul universalității și, prin urmare, trecerea dincolo de sfera ocazionalului și a individualului, astfel că se reprezintă împrejurări și tendințe generale, redate în exprimare indivi-duală330. De aici se poate conchide că "rostul omului în lume", vizat rațional prin filozofie, devine ideație potența-toare și idealitate rezultantă pentru trăirea poetică. Ca atare, deși trăit individual, prin potențare rațională și depășire a egoismului, sentimentul obține prin poezie o impersonalizare, care îl face să acceadă la nivelul categorialului și să se înscrie în sfera general-umanului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvinte cu sens de propoziție); * se remarcă fie absența cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația, ceea ce creează un deficit în conturarea conceptului. Toate aceste lipsuri trebuie eliminate prin exerciții îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dacia din Madrid îi scoate cartea Din împărăția morții, o evocare a suferințelor îndurate în pușcăriile comuniste. Între 1981 și 1986 a fost director al revistei „Curierul”. Cu învârtejiri verbale alunecând, printre nebulozități și contorsionări, într-un delir ce mimează ideația febricitantă, B. se avântă în publicistică ținând „sabia”într-o mână și „crucea” în cealaltă. Iluminările și smeririle lui, într-o gestică a trăirilor extreme, exhibă mari tensionări, între exasperare și nădăjduire. După debutul nesemnificativ la „Oltul” (1923), compune proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
legate nu numai de faptul de a fi suferind; 8) diminuarea capacităților cognitive, deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalți); 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară recurentă, fără un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. A. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt; B. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
D. Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia nu poate fi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]