1,418 matches
-
communication. Their contributions were the starting point for a wide array of concerns and research projects across all continents, that came to be united under the umbrella term „Cultural Studies”. This article focuses on Raymond Williams’ work, based on the idea that his theoretical contribution to the study of communication and culture is the most enduring and encompassing one. Williams’ view on communication is extensively analysed, with a focus on the features setting it apart from the prevailing thinking about culture
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
According to this „culturally richer” view, communication means transmission, reception as well as response. Moreover, this response may mean either approval or rejection. Using terms that are strikingly similar to those used by the Chicago School thinkers, Williams underlines the idea that only the existence of a genuine community, with a well-structured experience can guarantee the possibility of the response to a certain message. These are prerequisites that influence the very possibility of a response. When in place, these prerequisites may
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
conservatorismul său social, a antrenat căderea monarhiei burgheze și instituirea celei de-a Doua Republici. Scrierile sale sunt mari sinteze de istorie a civilizației franceze sau europene; lucrarea sa fundamentală este Istoria Revoluției din Anglia ă1826-1827), unde își exprimă ferm idea lul unei „monarhii burgheze“. HELVÉTIUS, CLAUDE ADRIEN ăParis, 1715-Versailles, 1771). Filozof. Autor al unui sistem materialist mecanicist și senzualist expus în Despre spirit ă1758), Despre om și Fericirea ăpost. 1772); în gnoseologie afirmă primordialitatea senzației, la care se reduc sufletul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Codoban, Aurel, (2005), Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Idea Design&Print Editură, Cluj-Napoca. Codreanu, Theodor, (2004), Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București. Codreanu, Theodor, (2010), Polemici incorecte politic, Editura Rafet, Râmnicu-Sărat. Coșeriu, Eugen, (1996), "Limbaj și politică", în Revista de lingvistică și știință literară, nr. 5, Chișinău, pp.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 2005, p. 83. 75 Cele trei instanțieri ale lui logos semantikos sunt tratate de Aristotel în Poetica (logosul poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 78 Ibidem, p. 186. 79 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, pp.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și mecanismelor care stau la baza eufemismului, v. Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006. 83 Solomon Marcus, Poetica matematică, Editura Academiei, București, 1970, p. 69. 84 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, p. 15. 85 Ibidem, p. 17. 86 Ioan Oprea, Curs de filosofia limbii, Editura Universității Suceava, Suceava, 2001, p. 224. 87 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 64. 88 Mirela Arsith, Semiotica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deoarece această informație este falsificată de fiecare persoană care a existat sau care va exista. Toate aceste idei arată că o propoziție precum "Nimic nu există" este în mod necesar falsă 45. Teismul propus de Hartshorne aduce în prim-plan idea că anumite lucruri care nu sunt divine au existat dintotdeauna și astfel respinge ideile de bază ale teismului clasic. O obiecție împotriva ideii că lumea a existat dintotdeauna este reprezentată de imposibilitatea unei serii actuale infinite de evenimente 46. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
property? Kant's critique of the ontological argument comes exactly from this direction. In his opinion, the existence is not a real property. Kant's objection is addressed to the premise which upholds that a being which exists as an idea in the mind and also in reality is greater than a being which exists only in mind. It results that the existence is a property which makes the things that possess it greater that those who don't. But, as
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necessity is talked from the perspective of the possible worlds. In this way, something is possibly true if is true in at least one possible world and is necessarily true if it is true in all possible worlds. The central idea about God's existence is that if God is a necessary being He exists in any possible worlds. Even if we could identify a modal variant of the ontological argument in Leibniz's work, this sort of argument has gained
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai ales s-a avut în vedere caracterul predictibil și gradarea intrării și stimulării senzoriale, cunoscute fiind caracteriticile autistului și reacțiile pe care acesta le poate avea mai ales la suprastimulare. Anderson J.M., “Sensory Motor Issues in Autism”, 1998 susține idea că problemele senzorio-motorii influențează comportamentul social (nivelul de atenție, de pregătire pentru învățare, de supra- și substimulare), intervenția sa bazâdu-se pe aceste aspecte deficitare. Baranek G. T., în lucrarea “Efficacy of sensory and motor interventions for children with autism”, apărută
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
135-160) despre studiile statistice din epocă. În chestiunea diasporei și a creării spațiului național, dincolo de lucrările enumerate m-am inspirat mult din Holly Case, a cărei operă apărută la Stanford University Press (Between States. The Transylvanian Question and the European Idea during World War II) semnalează interesul internațional pentru subiectul nostru. Iar planul transferului de populație conceput de Sabin Mănuilă l-am cunoscut pe baza comunicării lui Tófalvi Zoltán ("Plan pentru transfer de populație de Sabin Mănuilă", în Țara Secuilor, 2009
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003. Lyotard, Jean-Francois,Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. Lyotard, Jean-Francois, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Maltot, Hermant Curato di, Storia delle Eresie, Appresso Franceso Piteri, Venzia, 1750. Maria de Liguoari, Alfonso, Istoria dell'Eresie, Edizione Secunda, Venezia 1741. Marrou, Henri-Irénée, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976. Maurois, Andre, Istoria Angliei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
built. Knowledge relativity regarding the picture of the world introduces contextual elements within the epistemic structure belonging to cultural, scientific and psychosocial contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this formula, the knowledge relativity overcomes the limitations of first-level specific to perceptual knowledge ("common sense") and includes the most profound scientific structure found inside the whole scientific framework, such as
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
of the imaginary development this can only exist within the human universe, individual perception and social correlation. This definition is integrative eliminating the oppositions: imagination - science, imagination - rational, integrating science as a rational picture of the world. This is the idea of imaginary developed and found in the title. Even if it can be seen as an extension of the current thinking in which Amos Funkenstein 1 is also reflected through his Theology and Scientific Imagination by linking science with imagination
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
the whole rational world images, through which we attempt to describe the im-mediate2 and especially the nature. Science is one of the cultural components of the imagination, becoming the dominant image of the modern period. Besides the scientific imaginary, the idea of the imaginary censorship must also be introduced, bearing connotations within this theoretical context. As a way of presentation during its evolution, the imaginary vary from simple, pure shapes, where the image has a low symbolic meaning and it represents
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
this image was absolutely necessary to understand the need for censorship and how it worked. Precise components specific to a short history of human thought and culture having gleaned the most important moments in a structure to highlight the main idea of the book are added to these descriptive elements of a historical nature. Chapter Two, The Imaginary Censorship and the Early Modern identifies specific elements of imaginary censorship that trigger the transformations of the episteme which make the transition from
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Barcelona, Anthropos, 2004, prezintă în spiritul lui Francis Fukuyama (The End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992) ideea unui sfârșit al modernității și a unei lumi post hegeliene. 9 Jean-Francois Lyotard, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 8. 10 Sensul cuvântului imaginar este dat de imaginea despre lume. Termenul nu limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților de influențare ale acesteia. 11 Angela Botez, "Postmodernismul și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Corruption, în Pharr și Putnam [2000, 202-229]. Della Porta, D. și Mény, Y., 1997, Democracy and Corruption în Europe, London, Pinter. Della Porta, D. și Morlino, L., 2001, Rights and the Quality of Democracy in Italy. A Research Report, Stockholm, IDEA. Della Porta, D. și Vannucci, A., 1999, Corrupt Exchanges. Actors, Resources and Mechanisms of Political Corruption, New York, Aldine de Gruyter. Diamond, L., 1992, "Economic Development and Democracy Reconsidered", în L. Diamond și G. Marks (eds.), Reexamining Democracy: Essays în Honor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de mărime. Sparrow și Naumann ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
doar în relațiile lui interplanetare. Omul, în această viziune, devine omenire; iar omenirea, un membru al familiei cosmice a Inteligentelor 9. Neîncrezător în demonstrații 10, Poe anunță că, în cartea sa, va încerca mai degrabă să "sugereze", decât să formuleze, "idea dominantă", ceea ce trimite din nou la artă. Gândul este atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă, încât autorul "Corbului" destăinuiește, nu fără o anumita notă de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
semnificații majore. Prin legenda lui Joseph of Arimathea, contribuția cea mai semnificativă la ciclul Graal-ului a lui Robert de Boron, cum că în el aceasta ar fi strâns sângele Mântuitorului răstignit, Graal-ul, la care se face aluzie aici, sugerează și idea de depășire a existenței individuale, caracteristică "lirismului pur". Mult mai probabil, "potirul propagat" este o imagine ce sugerează conul memoriei bergsonian, iar "insomnia concentric scuturata", explicitează, practic, ideea generării continui, centrifuge, de noi lumi (lumea artei, în particular), conform unor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
atât al luminilor moderne cât și al misterului, arătând oamenilor, însoțind-i în drumul lor, spre un scop îndepărtat și pur. [...] Poetul-gânditor ar garanta deopotrivă regenerarea finală și atingerea scopului, fără violență și ură8. Vitală pentru Weltanschauung-ul romantic, rămâne idea, de sorginte kantiana, ca poetul este, cum spune Bénichou, "o ființă rară și privilegiată"9. În viziunea wordsworthiană, el este capabil că, prin puterile magice ale imaginației, să creeze ceva absolut nou, unic, original, transgresând astfel condiționările propriei existente, lărgind
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
organică, în care fiecare parte se corelează cu toate celelalte, si toate cu întregul, potrivit scopului divinității. Universul este o "intrigă" desăvârșită; toate evenimentele istoriei cosmice izvorăsc din "the bosom of the thesis - ouț of the heart of the ruling idea" [chintesența tezei - din inimă ideii fundamentale]104, iar fiecare particulă există în conformitate un scop preconceput: "The plots of God are perfect. The Universe is a plot of God" [Planurile lui Dumnezeu sunt perfecte. Universul este planul lui Dumnezeu]105
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of genius possesses that particular sensibility that allows him to reach the perfect understanding of the divine order, and of the relation between Poetry and the Universe. Moreover, he is the only one capable of bringing here, on Earth, the idea of Beauty, neither pure nor perfect, yet adapted to our limited capacities of comprehension, în the form of the work of art. Closer în time to the age în which Ion Barbu lived, Henri Bergson, în the Creative Evolution (1888
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
becomes real for uș. The poem, which, în its materiality, is but a relation of elements, thus comes to celebrate the mystery of the form that gradually and hesitatingly emerges from it; it is not the expression of a preconceived idea, but the abstract play of form itself. That poetry shows a cognitive facet is obvious from Poe's Eureka (1848), where he identifies a single authentic path of "Consistency", i.e., Truth, namely, aesthetic production. He thus acknowledges that art hâș
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]