1,217 matches
-
ca și cum planul inițial ar fi fost abandonat. Ei ignoră costurile tot mai mari și spun că scandalul legat de armele de distrugere în masă este irelevant. Pentru ei ameliorarea calității vieții irakienilor este un obiectiv necesar și suficient, deși destul de idealist. Ei sunt dispuși să rămână atât timp cât este necesar și să investească oricât de mult e nevoie. În schimb, cred că imaginea Statelor Unite se va ameliora - și s-ar putea să aibă dreptate. Ei consideră că un transfer rapid al responsabilităților
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fundamentală ca stat este de a răspândi democrația la nivel global și chiar de a o impune, dacă e necesar. În ciuda optimismului nostru și a credinței că putem soluționa problemele, noi, americanii, ne considerăm și pragmatici. Indiferent de cât de idealiști suntem, nu putem ignora cerințele lumii reale. Dilema nu este numai o alegere între bine și rău, ci între câștiguri bine-venite, dar incerte și ceea ce se consideră drept un preț rezonabil în vieți, resurse și energie. și nu poate fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cadru conceptual de interpretare a politicii internaționale. Abordările filosofice ale acesteia au fost dezvoltate pentru prima dată (cel puțin pentru mine) în Politica între națiuni a lui Hans Morgenthau. El a împărțit abordările politicii internaționale în două școli: realiști și idealiști. În timpul Războiului Rece a apărut o nouă categorie - ulii și porumbeii -, concepută pentru a distinge între atitudinile față de Uniunea Sovietică. O analogie similară în termenii politicii interne este în genere considerată cea dintre conservatori și liberali. Recent, sub presiunea terorismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asupra triumfului democrației în regiune ca singura cale sigură către o regiune pașnică și stabilă. Unul dintre aspectele neobișnuite ale acestei noii abordări filosofice (transformaționalismul) este că depășește asocierile mai convenționale. Cu alte cuvinte, transformaționiștii sunt - în termeni obișnuiți - ulii idealiști (wilsonieni). Avem de-a face cu un nou model de gândire în lumea contemporană, care a provocat multă confuzie. Dar, stabilind asemenea țeluri înalte, nu trebuie să ignorăm multiplele noastre interese naționale. În realitate, avem mai multe obiective în Orientul Mijlociu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a oricărei particularități a realității și a subiectului, precum și a raporturilor dintre ele. În aceste condiții, reprezentările lumii în limbă, pornind de la reprezentările sensibile și de la experiențele practice, nu ar viza o lingvistică ce ar fi concepută într-un cadru idealist și dirijată spre o concepere ca fiind imanent sistemului limbii, deoarece, ca efect al acestei problematici, cîmpul noțional, cîmpul semantic și cîmpul lexical se confundă, fără a putea fi diferențiate. Cu toate acestea, nu conceptul "cîmp semantic" trebuie respins în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la ipoteza că interlocutorii cunosc normele. Acest principiu de cooperare, în accepțiunea dată de H. P. Grice, nu trebuie văzut ca unul idealist și normativ, întrucît aceste maxime nu reprezintă principii care impun participanților la o conversație să se comporte într-o anume manieră, teoria cooperării fiind de fapt o teorie a interpretării enunțurilor, nu un prospect tehnic. Problematica principiului de cooperare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Fukuyama anunță "finalul evoluției ideologice a umanității și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală a guvernării umane"19. "Profeția" nu era una nouă dacă ne amintim că Hegel o proclamase deja cu două secole în urmă. Numai că la idealistul german finalitatea istoriei o constituia victoria lui Napoleon la Jena (1806) asupra monarhiei prusace, victorie care ar fi trebuit să deschidă calea formării unui stat universal, cadrul ideal pentru triumful Spiritului în conștiința libertății. Inspirat de dialectica "răsturnată" a lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
din arhive și din imaginarul colectiv, figurile incerte, recompuse prin propriile lor legende, ale revoluționarilor din deceniile al doilea și al treilea ale secolului XX. Atunci, teroarea stalinistă expune, odios, marea iluzie căreia i-au căzut pradă toți înflăcărații - de la idealiști la atentatori. Lagărele instaurează o paradigmă a ororii despre care martorii vorbesc târziu, după ce milioane de anonimi au fost uciși. Interesul lui Danilo Kiš pentru acest segment din istoria totalitarismelor ultimului secol are la bază studiul obsesiv al documentelor și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
e plin de mister și subtilitate, în primul rând datorită personajelor. Vocile narative adoptă, pe rând, tonalitatea confesivă a persoanei întâi singular și izolează, în cursivitatea comună a cotidianului, evenimente și stări ce exprimă un regim existențial aparte. Pentru un idealist ciudat, supraviețuitor al Holocaustului, precum Azaria Ghitlin, structura socială a kibbutzului e reprezentarea cea mai fidelă a utopiei. În timp ce Ionatan își pregătește plecarea, Azaria, călătorul locvace și entuziast, înarmat cu proverbe rusești, vorbe de duh și discursuri șarmant-delirante de tot
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
UTM, cu „legături” la raion sau municipiu... Speranța?! Da, cred că speram atunci, sărac, singuratic și „exclus” de vrea două ori de la „stalinista” (facultate deă Filozofie de atunci - una dintre acuze era că-l răspândeam printre colegii mei pe „reacționarul, idealistul” Platon, unii dintre colegi - foști activiști „la Canal”, șefi de cadre, viitori securiști gravi și plini de răspundere, jigniți „literalmente” de acel tinerel cam zevzec, cam hahaleră, lipsit evident de „simțul realității”... Aveam, după cum se vede, aproape toate motivele de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o altă „clădire, construcție, sistem” ale filozofiei, unde „actorii” se contrazic, uneori vehement, unii pe alții, având aproape cu toții dreptate. „Dreptate” În sensul logicii construcției lor spirituale care, și ea, pleacă de la premise discutabile - mă refer mai ales la cei idealiști, de la Greci până la Nemții romantici, pentru care am avut Întotdeauna o feblețe. (De altfel, nu cumva și „edificiul literar” seamănă puțin cu aceste castele splendide, sofisticate, minuni ale minții umane, clădite pe nisip? Mai mult... pe nimic, un „nimic” ciudat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pornire, plecasem în căutarea ființei dragi și, iată, după atâta amar de vreme, dădeam de o urmă". Deși colegii lui aveau motive anumite ca să evite satul noroiul drumurilor, magazinul sătesc prost aprovizionat, lipsa unui cinematograf etc. Dimitrie Cristea era un idealist, fiind sigur că "de-acolo izvorăște geniul însuși, (...) că progresul e în om, nu alături de el. Poți fi excepțional pretutindeni, nu numai în capitală sau la Paris!" (Expresie valabilă, totalmente, și pentru autorul romanului .) Ajuns în Varvara, tânărul profesor este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în statele succesoare fostelor imperii german și austro-ungar, deplângând dispariția acestora. Evreii din zonă erau împărțiți în două facțiuni: una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ideea iugoslavă a beneficiat însă și în perioada premergătoare războiului de un foarte mare sprijin din partea unor anumite sectoare ale societății sîrbești, mai ales a intelectualilor și a studenților. O mare atracție era reprezentă de faptul că programul era atît idealist cît și practic. Dacă Belgradul reușea să unească toate ținuturile slavilor de sud, națiunea care ar fi rezultat ar fi avut potențialul de a deveni o mare putere. Pe lîngă aceasta, ea ar fi constituit cu siguranță forța dominantă din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întîmplat însă și în Grecia, unde rezistența din timpul războiului s-a identificat curînd cu Partidul Comunist și cu tabăra perdantă în urma războiului civil din 1946-1949. Mișcările de partizani prezentau în timpul războiului o atracție foarte mare pentru tineri și pentru idealiști, ca și pentru cei care nu aveau altă soluție decît să se alăture detașamentelor din munți. Nucleul comunist oferea o ideologie care promitea o societate viitoare pură și umanistă radical opusă regimurilor corupte și opresive din trecut. Mulți observatori erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei interbelice în care, după cum vom vedea, s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la 1600, apoi prin unirea din 1859 și finalizată în 1918, a fost văzută ca o concretizare politică progresivă a "duhului național". Materialismul dialectic a înlăturat în totalitate factorul idealist din principiile motrice ale istoriei. Ideea națională a fost astfel eliminată și înlocuită cu principiul material al intereselor obiective de clasă. Construirea statului unitar român, departe de a fi o materializare a vreunei idei naționale, s-a realizat ca funcție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
excelență carnivore. Dar și verdele se apără: sacrifică ceva, un procent din el Însuși, ca individ, pentru a salva restul. Ca un fel de tribut sau „prețul păcii“. Spun de obicei că În Natură nu există pace, cum ar crede idealiștii, ci confruntare, soldată nu neapărat cu morți - un fel de turnir -, dar sigur cu Învinși; sau cu un armistițiu, adică cu un compromis: „Na-ți ție, dar lasă-mi și mie“... Și, ca să fie sigur că armistițiul va fi respectat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e o femeie: Magda Ursache". C. Stănescu o consideră "critic neîmpăcat cu maladiile spiritului critic, pe care nu contenește, într-o manieră sinucigașă s-ar putea zice, să le denunțe". Și tot același comentator: "incoruptibilă și incorigibilă ca orice mare idealist, incapabilă să fie, ca un comis-voiajor, pe placul tuturor clienților ce-i pică sub condei". Cu toată strădania, n-am putut recolta, de pe întreaga postată a literelor române, decât un singur rictus mărunt de respingere, de-a dreptul bizar, evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și materie", "critica unor concepții burgheze", așa cum îi cerea subiectul de pe bilet, un coleg dinaintea mea, Radu Georgescu, n-a făcut nimic altceva decât să reproducă un citat pe care-l conținea cursul profesorului Moscovici, așa cum ni-l predase: "... Unii idealiști burghezi pretind, în mod eronat că între psihic și materie nu-i decât o legătură formală, întocmai ca aceea dintre o haină și cuierul pe care o agățăm, să se sprijine, când ne dezbrăcăm..." Atent la răspunsul studentului, profesorul Moscovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
we come / Great hatred, little room / Maimed uș at the start. / I carry from my mother's womb / A fanatic heart.198 Cineva care l-a cunoscut direct scria despre el: "Yeats era atît un om practic, cît și un idealist. Evident, nu era democrat. Era, ca toți irlandezii (după părerea mea...) un reacționar: cea mai profundă dorința a lui își are originea într-o vîrstă eroica, în ciuda faptului că nu dorea că acele vremuri să se întoarcă. Orice ar fi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
idolatrizează soția - femeie „rușinoasă”- proiectând În ea propria viziune asupra femeii, o imagine dragă lui: femeia e fragilă, fizic și sufletește. «Rușinea» ei, În care Jupân Dumitrache vrea să creadă, reprezintă o formă a presupusei decențe, a unei etici proiectate idealist. Rușinea e mai degrabă a soțului care face figură ridicolă de cocu și care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cum Țiu la nevastă și la tine.”): el e la a doua căsătorie și, mai experimentat (deci, și mai Înțelept) și mai abil În arta mariajului și a amorului, tolerează inteligent o relație sentimentală avantajoasă și deloc dezonorantă social. Un idealist e amantul. De dragul amorului, Tipătescu e dispus să sacrifice totul: situație politică, statut social, avere; Își asumă riscul de a renunța la tot ce are, dar nu din cutezanță oarbă, ci din lașitate dublată de Încăpățânare: „TIPĂTESCU: Atunci, dacă nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
politic de valoarea lui A. Vaillant, să nu remarce categoric contribuția pe care o putea aduce un prinț străin pe tronul Principatelor Române la ruperea legăturilor dintre acestea și Imperiul Otoman. Obiectivul devenea unul greu de realizat chiar și pentru idealiști politici precum cei menționați în condițiile în care Poarta suferise în ultimul timp câteva pierderi importante care puteau sugera faptul că nimeni dintre cei ancorați în realitățile politice ale zonei nu putea crede faptul că guvernul otoman ar mai fi
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și dând oarecum curs mesajului transmis de Popper, se adresa în cursul lunii august "fraților israeliți" îndemnându-i să se alăture celorlalți membri ai gărzii orașului București. Era pentru
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]