1,864 matches
-
toate, un dosar de declarații de intenție și indicații de regie textualistă - asemănarea cu Proust, identificată de Tudor Vianu la nivelul construcției frazei ca „acumulare de asociații în jurul unei impresii unice”, fiind o problemă de ordin pur stilistic, iar nu ideatic. Patul lui Procust este un roman criticist în sens kantian, o înlănțuire savantă de „teze și antiteze” narative, și, în același timp, un roman al scrierii romanului - cu deosebirea că, în vreme ce forța motrice a modernismului literar occidental este dedublarea autoreflexivă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
omenești”) din pricina fixației fascinatorii asupra Ioanei Boiu, trufașa și glaciala aristocrată în casa căreia lucrează ca bibliotecar, reducându-și astfel, programatic, temeiul existenței la „suprafața” infinitezimală, esențializată fenomenologic, a unei corzi desfășurate deasupra abisului. Odată atinse culmile înghețate ale monomaniei ideatice - sărutul, la data și ora stabilite, a mâinii Ioanei Boiu, urmat de cedarea totală, inexplicabilă realist-psihologic, a acesteia (într-un paralelism cu trama epică din Roșu și negru al lui Stendhal, care exclude însă, în perspectivă substanțialistă, orice acuzație de
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
care nu sunt autentice. Autenticitatea presupune neapărat substanțialitatea și de fapt amândouă atributele nu sunt decât moduri de existent ale obiectului.” În perspectivă istorico-literară, conceptul construit de P. comportă două aspecte majore. Întâi, autenticitatea, așa cum o demonstrează fără echivoc radicalismul ideatic din Noua structură..., este actul asumat, a cărui reușită nu mai trebuie argumentată, al despărțirii de modelul tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
fel cum „fluxul conștiinței” - mai apropiat de constelațiile inconștientului decât de caracterul disociativ al intelectului - nu suportă operația de echivalare cu ideea de conștiință. Dacă autenticitatea camilpetresciană poate fi explicitată ca aproximare infinitezimală a convergenței, în individualitate monadică, a întregului (ideatic) și părții (contingente), a esenței și imanenței, „fluidul” care antrenează ipostazele sale literare - traversând barierele celulare ale formalismelor categoriale - are natura misterioasă, obscură și aluzivă a unui substrat plasmatic, a unui lichid interstițial care, îmbibând porozitatea constitutivă a scrierii și
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Vasile Pârvan, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu ș.a. Panorama de la littérature roumaine contemporaine, un adevărat ghid universal, prezintă pentru prima dată scrisul literar contemporan din România prin valori certe, de talie europeană, văzut din perspectiva noutății sale ideatice, de construcție și de viziune, printr-o raportare permanentă la fenomenul european. Nevoia de a sistematiza efortul creator românesc, de a-i stabili liniile directoare, liniile de evoluție se îmbină în cazul său cu vocația sintezei, a clasificărilor memorabile. Scriitorii
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
a incertitudinii etc. De aici, un efect mai curând decorativ, de litanie monoton-frapantă, liniștitoare în fond, admirată uneori, cu măsură, de comentatori tocmai pentru aceste însușiri. Poezia, vădind o incontestabilă capacitate de a prelua plauzibil o retorică și o recuzită ideatică prestigioase în epocă, pare în ultimă analiză autotelică, principalul ei sens fiind chiar consemnarea propriei elaborări. Ceea ce, în principiu, ar fi susceptibil să-i asigure o anumită savoare și mai ales legitimitate estetică, dacă ar lipsi insistența inadecvată a unei
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
presupus apanaj al liricii masculine. O caracterizează, de asemenea, propensiunea către extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația spre esențializare și preferința pentru abstracțiune, trăirea aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida peisajelor geometrice, reci ori a beatitudinii existențiale - una marcată de o melancolie de fond, fără încetare contracarată de elanuri controlat-inflamate, conjurând „triumful”: „Exersându-mi privirile
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
formule ale modernității. Așadar, poeta nu cultivă - cum au făcut-o confrații ei din promoțiile imediat următoare - biografismul, ludicul, erudiția ostentativ-ironică, ci gravitatea apropierii de absolut. Poemele, proiectând un peisaj „dur, alcătuit din piatră și cristal, din concepte și forme ideatice” (Gheorghe Grigurcu), însă nu lipsite de grație și farmec, reprezintă o ipostază de ținută a lirismului modernist cerebral. Eseul Paul Valéry și modelul Leonardo este conceput cu o mare capacitate simpatetică față de omul Valéry, față de opera lui (chestiunea raportului om-operă
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
80. Concepute în cea mai mare parte la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, aceste studii-portret sunt focalizate pe dimensiuni specifice fiecărui scriitor în parte. Prin suplețea și siguranța percepției, claritatea perspectivei, justețea evaluărilor și a situării istorico-literare, coerența ideatică, precizia predicțiilor, eseurile alcătuiesc o gamă de referințe de neocolit. Celălalt volum reunește studii, comentarii, eseuri și recenzii dedicate unor scriitori (de la Dosoftei la D. R. Popescu și Radu Țuculescu), unor cărți semnificative sau unor probleme și fenomene literare (generația
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc. Colaborează la revistele „Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon”, „Irodalomtörténeti közlemények”, „Kortárs”, „Nagyvilág”. Depășind stadiul comparatismului de prim palier, P. s-a străduit să scoată la iveală interferențele filosofice și ideatice care apar între cele două literaturi și, în general, între literaturile est-europene, ca efect al dezvoltării lor în condiții socio-culturale foarte apropiate. Dintr-o astfel de perspectivă analizează Țiganiada lui I. Budai-Deleanu și Țiganii de la Nagyida a lui Arany János
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
personaj tras parcă din proza optzeciștilor. Benito Macarie, profesor amator de „ghidărie” (agent turistic sezonist), își îngrămădește într-o epică plină de haz solitudinea, iubirile anonime, tribulațiile mărunte. Toate sunt pretext al unei satire acide, iar personajul „e elevat totuși ideatic prin aspirația de a poseda o barcă albastră cu pânze galbene, un simbol exotic al libertății” (Marian Popa). SCRIERI: Cheltuieli de reprezentare, București, 1970; Adio, Robert!, București, 1974; Separația bunurilor, București, 1975; Cocorul de pază, București, 1976; Fericit cel care
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
două motive: deoarece, prea sigur de el însuși, a intrat în conflict cu importanți critici de la București, atacându-i deseori pe Nicolae Manolescu, Matei Călinescu și pe alții, și pentru că modelul pe care îl oferea era destul de fragil, fără consistență ideatică, fără o fundamentare teoretică validă. În Opinii despre poezie, o culegere de articole de întâmpinare, O. încearcă să contureze mai multe portrete prin comasarea unor cronici literare. Își expune principiile într-o postfață cu iz metaforic, intitulată Colocviu imaginar, considerând
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
ultimii ani trebuie să fie istoria unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea acestei culturi În spiritul noii istorii culturale trebuie să se desfășoare sub impactul sociologiei și antropologiei, astfel ca analiza să nu se mai concentreze exclusiv pe conținutul ideatic al operelor majore, ci să abordeze și modul de viață din perioada respectivă. Această manieră de cercetare ar implica nu atât detalierea structurilor obiective, cât mai ales descrierea comportamentul unor persoane, grupuri, organizații, descrierea modului de viață și de gândire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
răspunde la Întrebarea dacă există doar o singură școală sociologică la Chicago, dacă ceea ce se Întâmplă astăzi la această prestigioasă universitate este continuarea tradiției fundamentale, cu adaptări la realitatea socială a zilelor noastre, sau avem de-a face cu inovații ideatice radicale, propunem trei exemple tranșante: studiul lui Laumann și Michael (2001) este nu numai o dovadă excelentă a Îmbinării cantitativ-calitativiste, ci ilustrează și preocuparea Școlii În legătură cu politicile publice, cei doi autori, pe baza unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
livrești utilizarea bibliografiilor, a bibliotecilor, a băncilor de date; -anchete prin utilizarea interviului, a sondajelor de opinie sau a chestionarelor; -surse personale utilizarea interogațiilor interioare, înțelegerea altor puncte de vedere și redarea punctelor de vedere proprii. Modalitățile de pregătire a ideaticii necesare unui plan al expunerii textului presupun: a) lectură în limita timpului, a bibliografiei găsite, a materialului specific abordării subiectului vizat (se citește cât mai mult posibil); b) analiza și sinteză acestuia (se surprind și se rezumă ideile esențiale) ; c
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
2000) și în Introducere în teatrul Renașterii (2000), „parada” marilor creații din Antichitate și din Renaștere e abordată dintr-un unghi de înțelegere, pe cât posibil, neîndatorat opiniilor unor specialiști, prin urmare ferit de „certitudini anticipate”. Preocupat să identifice „ideile-reper”, „dominantele ideatice și artistice”, teatrologul propune, de câte ori are ocazia, „piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
și ca un fel de expresie a neîncrederii în valoarea meditației proprii, ceea ce ar motiva tăinuirea scrierilor. În realitate, eseurile lui P. nu sunt cu nimic mai prejos decât ceea ce s-a scris în literatura filosofică românească. Ele au consistență ideatică, suficientă originalitate și personalitate, acuratețe a termenilor, fluiditate în stil, erudiție etc. Un eseu pur teoretic și de acomodare cu gândirea universală este cel intitulat Thanatos și Bios, în care se face un studiu lucid asupra filosofiei și psihologiei (nu
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
Începută cu investigarea lui Caragiale, abordarea pragmatică a literaturii ocupă întregul spațiu al cărții Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă (1999). Mai mult decât în oricare dintre textele anterioare, P. adoptă aici o perspectivă postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
mai târziu, într-un accident rutier. Este un document insolit în literatura română, o etică foarte personală, dar și o posibilă etică și pragmatică a scrisului, înțeles ca o formă de „strigăt de ajutor”. Lăsând la o parte unele platitudini ideatice sau scăderi stilistice, Manualul..., alături de celelalte cărți de poezie ale lui P., rămâne un reper original în literatura română contemporană. SCRIERI: Obiecte mișcate, București, 1991; Lucruri simple sau Echilibrul instabil, Sibiu, 1992; Limitele puterii sau Mituirea martorilor (în colaborare cu
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
a omului: „Lucrul acesta, care nu costă mai nimic,/ însă prețuiește... Lucrul acesta care-ți cântă, care mușcă dacă e nevoie/ care-ți ține de cald.../ Respirația invizibilului.” Dacă unele dintre numeroasele traduceri ale lui J. sunt remarcabile prin fidelitatea ideatică, mai ales cele din „poeți ai libertății”, publicistica sa este în bună parte perimată, întrucât mizează pe un lirism care își va dovedi rostul abia atunci când va fi trecut în poezie. Exceptând culegerea de început: Schituri cu soare - exerciții tinerești
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
un trecut care ne ține pe loc, iar în a doua suntem aruncați într-un viitor prea utopic pentru posibilitățile noastre. Consider că ambele variante sunt teoretic și practic asociate cu acel „proiect iluminist” mai vechi de construcție socială și ideatică. În virtutea acestei asocieri, ele îmi par incapabile să dea seamă de acea specificitate a societății noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
incisivă, RL, 1975, 22; Voicu Bugariu, Viață și animație, LCF, 1975, 31; Adrian Țion, Tragicul în comedie, VTRA, 1975, 6; Val Condurache, „Într-o casă străină”, CL, 1975, 8; Eugen Simion, Nuveliști: Teodor Mazilu, LCF, 1975, 37; Silvia Urdea, Deficit ideatic, VTRA, 1975, 10; Cornel Ungureanu, „Iubiri contemporane”, O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
6. Să ne apropiem acum de trilogia propriu-zisă. În prima parte, Bloom îi descrie în mare amănunt pe studenți, dintr-o perspectivă multiplă: culturală, pedagogică, sociologică, psihologică, ideologică, antropologică. În a doua parte, cea mai rezistentă a trilogiei, nucleul său ideatic, Bloom se ocupă de transformarea profundă a culturii și, în general, a lumii americane sub influența nihilismului european, mai ales german, avansând o comparație (riscată) între Republica de la Weimar și Statele Unite de după anii ’60. În fine, a treia parte a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de slujitorii săi, fie de literatură ori de chestiuni culturale și filosofice, relevă un orizont larg și înclinație speculativă. Scriitura este alertă, concisă, de o remarcabilă precizie plastică. Uneori, sentințele, paradoxurile, turnura paratactică, expresiile încifrate și simbolurile dau textului tensiune ideatică și o polifonică obscuritate. Pentru B., creația - cinematografică ori literară - e rodul unei „căutări interioare” mijlocite de inteligență. Nefiind simplu mimesis, având ca esență „minciuna”, iluzia, arta trebuie să depășească „limitele posibilului și ale ponderabilului”, să surprindă „spiritul ascuns al
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
rămâne probabil cea mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă, psihologică și socială în medii amestecate, explorată dintr-un unghi inedit - deoarece nu e vorba nici de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan (1981) și Pândă și seducție (publicat în 1991, dar scris în 1976) se vădesc, în cele din urmă, a fi întruchipări ale aceleiași obsesii privind relația individului
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]